La 20 iulie, 74 de deputați democrați, socialiști și câțiva parlamentari neafiliați au adoptat în lectură finală proiectul de modificare a Codului Electoral prin care a fost schimbat sistemul electoral al Republicii Moldova. Modificarea presupune alegerea deputaților în Parlament atât pe circumscripții electorale, cât și pe liste de partid. Schimbarea a fost propusă și susținută puternic de Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, însă a fost contestată de opoziție și nerecomandată de Comisia pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), care a expertizat proiectul. În timp ce deputații examinau proiectul, în fața parlamentului se desfășurau două manifestații: una pentru susținerea votului mixt, organizată de guvernare, iar alta – împotriva acestuia, organizată de partidele din opoziție.
La Publika TV, în principala ediție de știri a zilei, Newsroom, evenimentele din 20 iulie – votarea și protestele – au fost reflectate cu elemente de manipulare informațională: 
- prezentarea selectivă a faptelor: Jurnaliștii au anunțat că proiectul a fost votat și că deputații comuniști, liberali și liberal-democrați au părăsit sala de ședințe înainte de vot, însă nu au inclus în știre fragmente din discursurile lor, prin care aceștia și-au motivat plecarea din sală. Chiar dacă toate fracțiunile parlamentare din opoziție au făcut declarații la tribuna Parlamentului, a fost prezentată doar poziția comuniștilor prin vocea lui Vladimir Voronin;
- prezentare unilaterală și selectivă: Protestul opoziției care cerea stoparea votării practic nu a fost reflectat – postul nu a prezentat imagini de la manifestație și nu a menționat ce solicitări aveau protestatarii. În schimb, manifestația pro-votul mixt a fost reflectată pe larg, cu discursuri de pe scenă și câteva voci din mulțime;
- amestec dintre fapte și opinii: Într-una din știrile despre eveniment, reporterii de la Publika TV au anunțat că liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr Andrei Năstase ar fi comis o „provocare” la mitingul de susținere a votului mixt, blocând accesul la microfon unei reprezentante a PDM. Cuvântul „provocare” este o apreciere a unui fapt, și nu o prezentare a faptului în sine. De asemenea, s-a spus că Andrei Năstase „s-a dat în spectacol”, iar pe burtiera știrii scria: „Spectacol marca Andrei Năstase”.
- lipsa dreptului la replică: Din știri a lipsit poziția/reacția lui Andrei Năstase, despre care reporterii au făcut afirmații acuzatoare.
La Canal 2, în ediția de știri de la ora 19.00, știrea despre adoptarea modificărilor a avut același conținut ca și la Publika TV. În alte știri referitor la eveniment au fost de asemenea prezente elemente de manipulare informațională:
prezentare diferențiată, părtinitoare și tendențioasă: Manifestanții împotriva votului mixt au fost prezentați exclusiv ca violenți și provocatori, fără ca cineva din mulțime să fie intervievat referitor la protestul la care participă. După ce au anunțat că Andrei Năstase a organizat o „provocare” urcând pe scena taberei adverse și că ar fi fost „îmbrâncit” de susținătorii votului mixt, reporterii spun: „Cele două tabere de manifestanți sunt despărțite de un cordon de polițiști echipați corespunzător și care sunt gata să facă față provocărilor și violențelor. Chiar și așa, unii manifestanți au încercat să rupă cordonul de polițiști și aici au început altercațiile. Pentru că a încercat să rupă cordonul de polițiști și să ajungă pe scena din fața Parlamentului, Dumitru Ciubașenco a fost luat pe sus de oameni”. Reporterii nu au explicat de ce ar fi vrut unii manifestanți să rupă cordonul de polițiști și de ce nu li s-a permis să ajungă pe scenă, de vreme ce nu s-a anunțat public nici o interdicție. De asemenea, deși i-au pomenit în context negativ — ca provocatori — atât pe Năstase, cât și pe Ciubașenco, jurnaliștii de la Canal 2 nu au prezentat și poziția acestora. Un jurnalist care și-ar fi propus să reflecte corect și echidistant cele întâmplate le-ar fi solicitat și lor opinia asupra celor întâmplate. În forma în care au fost prezentate incidentele, se poate deduce că s-a dorit prezentarea lor într-o lumină exclusiv negativă, ca persoane agresive și provocatoare;
amestec dintre fapte și opinii: „Andrei Năstase s-a dat în spectacol”.
lipsa dreptului la replică: În condițiile în care despre Andrei Năstase s-a spus că „i-a provocat” pe manifestanți, „a rupt cordonul de polițiști”, „s-a dat în spectacol” a fost necesară reacția/explicația lui asupra acestor fapte.
lipsa dreptului la replică: Și istoria inițierii schimbării sistemului de vot (background-ul), căreia Canal 2 i-a alocat o știre separată, a fost prezentată tendențios și părtinitor. Aici au fost înregistrate următoarele tehnici de manipulare:
trimitere la surse imposibil de verificat: Prezentatoarea a anunțat: „Alegerea directă a deputaților este susținută de societatea moldovenească în proporție de circa 60 la sută. Cel mai recent sondaj arată că 6 din 10 moldoveni consideră că deputații ar trebui aleși în baza votului uninominal sau mixt. Doar 35 la sută dintre cei chestionați s-au pronunțat pentru păstrarea votului în baza listelor de partid”. Nici în introducerea făcută de prezentatoare, și nici în știrea care a urmat nu s-a indicat în mod concret despre ce sondaj este vorba, cine l-a realizat și când. Printr-o astfel de formulare telespectatorilor ar fi putut să le fie prezentată o informație falsă, despre un sondaj care nu a existat, de vreme ce nu s-a anunțat sursa concretă, iar consumatorii nu au cum să verifice dacă cele afirmate corespund adevărului. Această tehnică de manipulare — trimitere la surse necunoscute sau imposibil de verificat — este folosită frecvent pentru a conferi credibilitate unei idei.
amestec dintre fapte și opinii: Mitingurile opoziției au eșuat, „reușind să adune doar câteva mii de persoane.”
prezentarea selectivă a faptelor: În cazul dat, au fost prezentate selectiv recomandările Comisiei de la Veneția. Reporterii au spus că membrii Comisiei au recomandat respectarea echilibrului de gen, găsirea unei soluții pentru circumscripțiile din regiunea transnistreană și altele, însă au trecut sub tăcere faptul că experții Comisiei nu au recomandat adoptarea acestei schimbări acum, considerând-o inoportună pentru Republica Moldova.
lipsa dreptului la replică, ceea ce constituie o încălcare a Codului Deontologic: Reporterii au anunțat că Andrei Năstase și Maia Sandu au boicotat dezbaterile publice organizate de Parlament pe marginea fiecărei recomandări a Comisiei de la Veneția, fără să menționeze și argumentele acestora pentru neparticipare.
La Prime TV știrile despre votul din Parlament și protestele de afară au arătat, cu mici excepții, la fel ca la Publika TV și Canal 2, abordarea fiind unilaterală — în termeni pozitivi și laudativi despre votul mixt și „doar de rău” despre manifestanții care s-au pronunțat împotriva schimbării sistemului electoral. Și aici unele afirmații despre liderii opoziției nu au fost însoțite de dreptul la replică, știrile au fost lipsite de echilibru, iar vocea persoanelor care au protestat față de votul mixt — indiferent că sunt lideri ai opoziției sau oameni din mulțime — nu a fost inclusă în știri sub nicio formă, nici ca citat pe text și nici ca fragmente video.
Reporterul de la NTV Moldova, în ediția de știri de la ora 19.00, a alocat în știre mai mult spațiu opiniilor deputaților socialiști și președintelui Igor Dodon despre sistemul de vot mixt și au ignorat total vocea opoziției. Faptele au fost prezentate selectiv — reporterul nu a spus nimic despre faptul că liberalii, liberal-democrații și comuniștii au părăsit sala în semn de dezacord cu examinarea proiectului. Știrea a fost unilaterală și dezechilibrată, deoarece a lipsit vocea reprezentanților opoziției, care — trei fracțiuni — au făcut declarații de la tribuna Parlamentului.
În următoarea știre, despre manifestațiile din fața Legislativului, reporterul NTV Moldova a menționat doar că „mii de persoane au venit de prin raioane cu diferite mijloace de transport pentru a participa la mitingul anunțat în sprijinul votului mixt”, fără ca știrea să includă imagini de pe scenă și fragmente din discursurile vorbitorilor. Este o prezentare selectivă a faptelor, care ar fi putut fi realizată cu scopul de a ascunde anumite fapte: pe scenă au apărut deputați PDM și lideri PDM din raioane, iar telespectatorul s-ar fi putut întreba de ce acolo nu sunt și reprezentanți ai PSRM, care susțin că sunt autorii proiectului de lege privind votul mixt și afișează o disociere de Partidul Democrat, și el susținător al votului mixt. O singură imagine a fost dată de pe scenă, însă în ea apărea o femeie filmată din spate, vorbind la microfon. Un astfel de procedeu este identificat de specialiști drept unul de manipulare, constând în „ascunderea sau selectarea informațiilor pe criterii de utilitate pentru manipulator, fără nicio legătură cu adevăratul obiectiv”[1].
Același procedeu de selectare a fost folosit și în continuarea știrii. Dintre scandările participanților la mitingul împotriva votului mixt, reporterul NTV Moldova a selectat-o doar pe cea a câtorva reprezentanți ai Partidului Unității Naționale: „Unire! România Mare în vechile hotare”. Reporterul a răspândit o informație falsă și a indus publicul în eroare. El a spus: „Între timp, în scuarul din fața Parlamentului și-au făcut prezența simpatizanții și membrii PCRM, PLDM, Partidului Nostru, Partidului Acțiune și Solidaritate și Partidului Platforma DA. Împreună cu membrii Partidului Unității Naționale aceștia cereau unirea Moldovei cu România”. Pe imagini și în ambianța care a urmat nu a apărut niciunul dintre reprezentanții partidelor menționate strigând „Unire!”. Acest cuvânt a fost scandat de un număr de aproximativ 8 persoane, inclusiv lidera PUN, Ana Guțu, care țineau drapelele României. Astfel, afirmația că „membrii PCRM, PLDM, Partidului Nostru, Partidului Acțiune și Solidaritate și Partidului Platforma DA” ar fi strigat împreună cu PUN „Unire!” este falsă. S-a încercat astfel devierea atenției de la motivul real al protestului — și anume, oprirea schimbării sistemului electoral — și proiectarea asupra manifestanților a unei imagini de oameni care au o singură dorință: Unirea cu România. Or, protestul a fost anti-guvernare și anti-votul mixt, iar scandarea despre Unire a fost doar un episod, esența evenimentului fiind alta, rămasă nereflectată în știre.
Prezentarea tendențioasă a protestatarilor a continuat cu informații din categoria faptelor diverse, că Andrei Năstase a fost fotografiat fiind ud la pantaloni, iar Maia Sandu „a reușit și ea să se remarce într-un mod neordinar: pe tot parcursul protestului ea a stat cu telefonul în mână, comunicând aproape neîntrerupt cu cineva prin mesaje”. Pe acest text, au fost proiectate imagini în care mâna Maiei Sandu ținând telefonul a fost încercuită cu roșu.
Astfel, din știre au lipsit:
– vocile manifestanților — reporterul nu a făcut un vox-pop cu cei prezenți pentru a vedea ce nemulțumire i-a adus la miting,
– argumentele prezenței acolo a liderilor opoziției,
– lozincile scandate, cu excepția celei despre unire și a uneia „Jos Plahotniuc!”, folosită pentru a arăta că Maia Sandu folosește telefonul,
– dreptul la replică al persoanelor despre care în știre s-au făcut afirmații cu caracter negativ.
Astfel, în știre a fost utilizată tehnica de „înecare” a esenței evenimentului în detalii neimportante, de această dată toate cu caracter negativ la adresa opoziției, pentru a distrage atenția de la adevărata problemă. Acest lucru s-a făcut cu scopul a prezenta opoziția într-o lumină cât mai negativă și a influența astfel telespectatorul. Oamenii nu au fost informați despre motivele pentru care manifestanții au venit la Parlament și nici care au fost argumentele lor, ci au aflat detalii secundare care nu au transmis esența evenimentului.
Jurnal TV a reflectat subiectul în toate știrile din principala ediție informativă a zilei, de la ora 19.00, acoperind, în general, toate faptele relevante. Reporterii au pus accent pe acțiunile opoziției și ale manifestanților anti-votul mixt, înregistrându-se astfel o lipsă de echilibru. Chiar dacă în știri au fost incluse și alocuțiunile/pozițiile susținătorilor votului mixt — deputați sau manifestanți — reporterii au alocat un spațiu de câteva ori mai mare opiniilor critice. De exemplu, toți parlamentarii europeni sau experții locali și din exterior, cărora le-au fost solicitate comentarii, au criticat schimbarea. De asemenea, în una dintre știri a lipsit dreptul la replică al reprezentanților câtorva primării și a întreprinderii „Termoelectrica” din Chișinău, acuzate că au trimis angajații cu forța la manifestația de susținere a votului mixt. Reporterii au solicitat (și au inclus în știre) un comentariu asupra acestor situații președintelui Parlamentului, Andrian Candu, însă în acest caz, ar fi fost necesare, inclusiv ca mijloc de verificare a informațiilor, pozițiile conducătorilor instituțiilor respective.
În ediția de știri de la ora 19.45 de la postul RTR Moldova subiectul a fost reflectat prin includerea majorității faptelor relevante.
Accent TV a reflectat evenimentele de o manieră părtinitoare, lăudând beneficiile sistemului mixt și amestecând faptele cu opiniile jurnalistului. Contrar normelor de scriere a știrilor, evenimentele au fost prezentate și în același timp comentate de către reporter. „Nici nu a reușit să înceapă bine procedura de vot, cum aceasta a luat trăsăturile unui show politic” — cu aceste cuvinte au fot introduse fragmentele din discursurile reprezentanților opoziției — PCRM, PL și PLDM — care au părăsit sala de ședințe. Este o formă de ironizare a adversarului. Folosirea ironiei sau a sarcasmului atunci când se vorbește despre adevăr este identificată de specialiști drept o tehnică de manipulare modernă, utilizată în televiziune și alte tipuri de jurnalism[2]. Alt exemplu: „La apelul liderilor opoziției au dat curs circa 200 de persoane care au tot ținut-o una și bună că modificările la sistemul electoral nu sunt potrivite țării noastre”.
Exemplu de opinie a reporterului combinată cu faptele prezentate în știre: „Declarațiile lansate de parlamentari sunt mai mult sau mai puțin ciudate, în contextul în care partidele ajunse la putere în urma evenimentelor din 7 aprilie anume votul mixt îl aveau drept obiectiv prioritar în programul electoral. La fel sau chiar mai ciudat a fost să auzi și din partea liberalilor dezamăgirea față de dezbinarea socială, atunci când ei sunt cei care se poziționează drept cei mai activi unioniști, fenomen ideologic care a semănat nu o dată zâzanie în rândul cetățenilor”.
Manifestația de susținere a votului mixt a fost filmată, la fel ca la NTV Moldova, fragmentar, astfel că nu a fost clar cine a vorbit în fața manifestanților, un singur vorbitor fiind filmat din spate. Și în acest caz putem vorbi despre ascunderea și selectarea informațiilor în scop de manipulare.
Ziarul Național a transmis în regim de live text majoritatea faptelor petrecute la 20 iulie – votul din Legislativ, protestul opoziției și cel al susținătorilor guvernării.
Deschide.md a reflectat evenimentul în mai multe știri, acoperind, în general, toate faptele relevante.
Portalul Noi.md a reflectat în mai multe știri evenimentele din 20 iulie, acoperind, în general, majoritatea faptelor relevante.
Portalul Sputnik.md a publicat mai multe știri la subiect, atât despre cele întâmplate în Parlament, cât și despre proteste. Cu toate acestea, Sputnik a publicat și o știre care poate fi considerată falsă, întrucât cele relatate nu corespund adevărului: „Premieră pentru Moldova. Deputații vor putea fi demiși din funcție”. Reporterii anunță că modificările la Codul Electoral prin care se introduce votul mixt ar conține și o prevedere care permite revocarea din funcție a deputatului prin referendum local. Această informație nu corespunde adevărului. O astfel de prevedere a fost inclusă în proiectul privind votul uninominal, la etapa de examinare a acestuia în comisiile parlamentare, însă ulterior, în luna mai 2017, a fost exclusă și nu s-a mai regăsit în legea privind votul mixt.
Viorica Zaharia, expertă media
____________________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
[1] Universitatea Transilvania din Brașov, Teză de doctor, Tehnici de manipulare a electoratului prin cercetări de marketing, http://www.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri%20de%20doctorat/Rezumate/Vierasu.pdf, p. 54
[2] HERJEU, Radu. Tehnici de manipulare, propagandă și persuasiune în televiziune, https://dorinpopa.files.wordpress.com/2008/04/herjeu-radu-tehnici-de-propaganda-manipulare-si-pers-in-tv.pdf
