Statalitatea este un subiect readus în actualitate anual, în ajunul Zilei Independenței Republicii Moldova. În anul 2017, agenda președintelui Igor Dodon a inclus participări în cadrul mai multor manifestații, care mai degrabă subminează decât apără statalitatea țării noastre. Liderii politici de la guvernare au demontat în nenumărate rânduri imaginea de statalist a președintelui Igor Dodon ca fiind de fațadă, însă la rândul lor s-au dovedit a fi și ei populiști, nu apărători ai statului Republica Moldova.
Igor Dodon, președinte statalist în conflict cu Constituția RM
Articolul 77, punctul 2 din Constituția Republicii Moldova prevede că „preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”. Cu toate acestea, acțiunile președintelui Igor Dodon semnalează mai degrabă încălcarea Constituției țării noastre.
La 28 iulie, Accent TV a publicat o știre despre decretul semnat de președintele Igor Dodon pentru decorarea mai multor pacificatori ruşi, transnistreni şi moldoveni cu ocazia împlinirii celor 25 de ani de prezență a forțelor ruse de menținere a păcii în regiune. Știrea însă nu conține și expertiza Asociației Promo-LEX care cataloghează decorarea paramilitarilor transnistreni și a pacificatorilor ruși drept o încălcare gravă a Constituției Republicii Moldova. Argumentul potrivit căruia președintele ar oferi legitimitate forțelor paramilitare ilegale din stânga Nistrului a fost considerat tendențios de către Igor Dodon. Chiar dacă interpretăm inițiativa decorării militarilor drept o nouă mișcare politică a președintelui prin care să-și consolideze poziția de patriot și statalist, totuși ignorarea Constituției Republicii Moldova ne dezvăluie și o intenție de manipulare a opiniei publice.
O altă acțiune a președintelui moldovean, prin care acesta încearcă să-și consolideze poziția de statalist și apărător al patriei, este vizita întreprinsă pe data de 14 august la poligonul de instruire militară de la Bulboaca. Agenția „Sputnik” a publicat o știre în ajunul acelei vizite, intitulată „Dodon va verifica ce fac americanii pe poligonul militar de la Bulboaca”. Autorul materialului argumentează necesitatea acesteia prin faptul că „în ultimul timp se poartă multe discuții despre poligonul militar de la Bulboaca, despre implicarea americanilor și banii care vin din SUA”. Explicația ce menționează SUA este de fapt o generalizare, foarte des utilizată ca tehnică de manipulare, care însă nu explică sursa și modul în care SUA s-ar fi implicat în treburile militare ale Republicii Moldova. Autorul nu aduce la cunoștința cititorilor faptul că vizita la poligonul militar de la Bulboaca a fost întreprinsă ca o consecință a unui reportaj difuzat de postul de televiziune „Russia Today”, în care se menționează despre modernizarea infrastructurii bazei militare de instruire Bulboaca, cu sprijinul financiar al SUA. Agenția „Sputnik”, de fapt, evită să prezinte o informație importantă de context, tocmai cu scopul de a nu compromite imaginea unei importante televiziuni rusești, cunoscută drept portavoce pentru propaganda oficială a Kremlinului.
Știrea ulterioară, publicată de Sputnik.md după efectuarea vizitei la poligonul militar de la Bulboaca, poartă titlul 
„Declarațiile dure ale lui Dodon după vizita de la Bulboaca: va fi sau nu război”. După cum observăm, materialul se anunță a fi extrem de tendențios de la bun început, printr-un titlu tranșant ce conține sintagma „va fi sau nu război”. Astfel, autorii alarmează rapid opinia publică, pentru a retrage puțin mai jos spusele și a domoli tonalitatea, specificând în text că „șeful statului nu a depistat lucrări de ordin militar dubioase care ar putea duce la destabilizări în zona de securitate”. Totuși, senzația pe care o lasă publicului acest material este una de amenințare voalată, într-un stil binecunoscut al epocii sovietice.
În cele din urmă, dacă șeful statului ar fi dorit cu adevărat să demonstreze autoritatea sa în calitate de comandant suprem al armatei Republicii Moldova, acesta ar fi trebuit să inspecteze depozitul militar de la Cobasna. Depozitul respectiv conține tone întregi de arme și muniții din timpuri sovietice, care pot cauza o catastrofă ecologică și, prin urmare, merită mai multă implicare din partea președintelui țării decât poligonul de la Bulboaca.
Prezența lui Igor Dodon la festivitățile organizate de ziua proclamării așa-numitei „Republici Găgăuze” (19 august, 2017) a fost reflectată în materiale cu mesaj manipulativ de către unele instituții media. De exemplu, Accent TV a difuzat un reportaj în limba rusă în cadrul căruia a descris atmosfera de sărbătoare din Comrat și a scos în evidență principalele declarații ale înalților funcționari prezenți la eveniment. Șeful statului a precizat că „те которые хотят ликвидировать молдавское государство, мы дадим им жёсткий отпор, и дадим вместе” („celor care doresc lichidarea statalității moldovenești, le vom riposta cu duritate și o vom face împreună” n.a.). Spre deosebire de Accent TV, Radio Europa Liberă a scris despre îndemnul lui Igor Dodon față de locuitorii regiunii autonome Găgăuzia de a „rămâne alături de el în lupta contra unioniștilor”, aceștia fiind cei care ar vrea să lichideze statalitatea Republicii Moldova, în opinia lui Dodon.
În plus, șeful statului a ignorat faptul că așa-numita Republică Găgăuză a fost proclamată unilateral de autoritățile de la Comrat la 19 august 1990, acțiunea fiind ulterior declarată neconstituțională de guvernul de la Chișinău, care i-a conferit acestei regiuni un statut special autonom patru ani mai târziu.
Prin urmare, Igor Dodon se dovedește a fi un președinte statalist potrivit pentru minoritățile etnice, însă mai puțin dispus să apere interesele populației majoritare de moldoveni/români din Republica Moldova.
Premierul Pavel Filip – protector în problema transnistreană
Pe data de 24 august, 2017, premierul Pavel Filip a acordat un interviu amplu pentru Agenția de presă INFO-PRIM NEO (IPN), care a fost preluat ulterior de Publika TV. Jurnaliștii de la Publika TV au realizat o știre cu titlul 
Pavel Filip: „Putem garanta protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor de ambele maluri ale Nistrului”. Premierul Filip încearcă să ne convingă că „suntem în măsură astăzi să le garantăm celor care au astfel de temeri, începând cu cei din regiunea transnistreană, că drepturile și libertățile lor vor fi protejate și respectate de către Guvernul și Parlamentul de la Chișinău”. Totodată, „autorităţile de la Chişinău lucrează pentru a găsi o soluţie pentru problema transnistreană”.
Discursul premierului vizează mai degrabă intențiile și planurile de viitor ale autorităților de la Chișinău, din moment ce nu prezintă mecanismele concrete prin care sunt asigurate libertățile cetățenilor din stânga Nistrului. Luând în considerare lipsa de progres vizibil și cooperare cu așa-numitul parlament de la Tiraspol, declarația premierului privind asigurarea drepturilor și libertăților cetățenilor din regiunea transnistreană este irealizabilă, deoarece Guvernul de la Chișinău nu are pârghii reale ca să influențeze viața social-politică din stânga Nistrului. Prin urmare, interviul acordat de premierul Pavel Filip este mai degrabă unul populist. Fiind justificat în mare parte de apropierea Zilei Independenței, prim-ministrul încearcă astfel să creeze iluzia statalității depline a Republicii Moldova.
Vladislav Șaran, politolog
____________________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
