Lupta cu propaganda externă a revenit în atenția opiniei publice o dată cu înregistrarea în Parlament a unui proiect de lege privind securizarea spațiului informațional. Partidul Democrat din Moldova, care a venit cu această inițiativă legislativă, a fost acuzat că proiectul antipropagandă este în sine un truc propagandistic pentru a impresiona partenerii de dezvoltare, în special pe cei de la Washington. Miza ar fi accesul la un fond de 250 milioane de dolari, alocat de SUA pentru combaterea impactului propagandei ruse în Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Astfel, Guvernul va putea solicita finanțare din acest fond pentru efortul prin care „va renunța la retransmisia propagandei ruse”.
Inițiativa combaterii propagandei rusești – progres sau manipulare?
Proiectul de lege privind securizarea spaţiului informaţional a fost perceput de multe instituții de presă ca o măsură 
clară de combatere a propagandei rusești. De exemplu, Publika TV reflectă subiectul noului proiect de lege într-o știre cu titlul „Gata cu MANIPULAREA televizată venită din exterior! Ce sancţiuni prevede proiectul privind combaterea propagandei ruse”. Știrea pune accent pe tezele principale ale inițiativei legislative, accentuând excluderea buletinelor de știri și a programelor analitice de propagandă, însă nu și închiderea posturilor de televiziune rusești retransmise în Republica Moldova. Mai mult decât atât, în știre este evidențiat meritul președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, în lupta contra propagandei străine.
Titlul acestei știri induce publicului impresia falsă că propaganda TV este pe punctul de a fi eliminată, chiar dacă peste câteva clipe în știre se menționează că șeful statului, Igor Dodon, refuză să promulge această lege. Prin urmare, jurnaliștii Publika TV s-au concentrat excesiv pe declarațiile președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, și nu au specificat că proiectul de lege abia urmează să fie supus votului în Parlament, pentru a avea efecte reale.
Același proiect de lege antipropagandă a fost discutat și în cadrul emisiunii „Fabrika”, de la Publika TV, pe data de 13 iunie, invitatul special al serii fiind preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Speakerul Legislativului a argumentat necesitatea securizării spațiului informațional, explicând că publicul din Moldova este vulnerabil în faţa campaniilor mediatice manipulatorii venite din exterior. Și în acest caz, jurnaliștii Publika TV s-au concentrat prea mult pe declarațiile oficialilor PDM și nu au discutat despre mecanismele și eficiența reală a combaterii propagandei externe prin interdicțiile impuse televiziunilor rusești.
În cadrul emisiunii nu a fost prezent niciun expert media independent care ar fi putut polemiza cu Andrian Candu, astfel încât să fie respectat pluralismul de opinii. Prin urmare, telespectatorii au fost lipsiți de o dezbatere deschisă în legătură cu subiectul sus-menționat, fiindu-le oferită doar poziția oficială a Partidului Democrat privind propriul proiect de lege.
Emisiunea „Ora expertizei” de la postul Jurnal TV, la fel, a dezbătut proiectul de lege antipropagandă, titlul 
ediției din 13 iunie fiind „Combaterea propagandei, între mit și realitate”. Spre deosebire de jurnaliștii de la Publika TV, cei de la Jurnal TV au respectat principiul pluralismului de opinie și au invitat mai mulți comentatori în cadrul emisiunii. Discuțiile s-au construit însă pe baza sentimentelor de neîncredere totală exprimate de participanți față de șansele de succes ale proiectului de lege propus de Partidul Democrat. Acesta ar fi, potrivit invitaților, doar o campanie de imagine pentru Vlad Plahotniuc.
Așadar, în timp ce Publika TV a lăudat în exces inițiativa democraților, Jurnal TV a divagat spre cealaltă extremă și a criticat dur proiectul antipropagandă, catalogându-l drept unul fără sorți de izbândă. Mai exact, în cadrul emisiunii „Ora expertizei” s-a discutat cu predilecție despre pericolul propagandei interne promovate de televiziunile deținute de liderul PDM, Vlad Plahotniuc, și despre interesele ascunse ale acestuia. Astfel, jurnaliștii de la Jurnal TV nu au reușit să desfășoare o dezbatere imparțială cu argumente pro și contra în legătură cu subiectul securizării spațiului informațional, ci doar au analizat agenda celui care a venit cu inițiativa legislativă, adică Vlad Plahotniuc.
Ofensiva presei proruse în proiectul de lege antipropagandă
Proiectul de lege antipropagandă a nemulțumit, în mod evident, instituțiile media de orientare prorusă din Republica Moldova. De exemplu, postul NTV Moldova a publicat o știre în care califică intenția Partidului Democrat de a interzice știrile și emisiunile analitice rusești drept una lipsită de sens, care nu va produce efectul scontat. Argumentul principal în acest material a fost teoria că inițiativa Partidului Democrat ar reprezenta indicația directă a partenerilor occidentali, cu scopul de a limita la maximum spațiul de influență al Federației Ruse în Moldova. Această concluzie se bazează pe opinia „unor experți”, după cum se spune la începutul știrii, cu toate că în material au fost incluse doar declarațiile lui Valeriu Ostalep, directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate. Întreaga știre este construită pe opinia unui singur analist politic, care consideră că proiectul de lege antipropagandă este o parte a confruntării informaționale în Republica Moldova dintre SUA și Federația Rusă. Postul NTV Moldova încearcă să manipuleze, făcând referire la mai mulți analiști (identitatea lor însă nu o putem afla!), care ar considera defectuoasă inițiativa legislativă cu privire la combaterea propagandei externe.
Ziarul de limbă rusă „Комсомольская правда” (Komsomolskaia Pravda) scrie, pe data de 14 iunie, despre 
„scandalul prin care Candu l-a amenințat pe Dodon cu sancțiuni, pentru că nu a semnat pentru interzicerea <propagandei rusești’’. Autorul articolului își exprimă îngrijorarea față de proiectul antipropagandă, întrucât acesta se referă doar la conținutul media rusesc și are ca scop limitarea susținerii informaționale de care trebuie să beneficieze Igor Dodon în alegerile parlamentare din 2018. La fel, articolul citează trunchiat declarațiile speakerului Andrian Candu, prin care acesta explică prevederile constituționale conform cărora șeful statului ar putea fi sancționat în cazul refuzului promulgării unei legi. Prin urmare, autorul articolului a prezentat doar declarațiile oficiale, fără a elucida scandalul pretins în titlu și prevederile constituționale în baza cărora Igor Dodon ar putea fi sancționat.
Instituțiile media analizate nu au explicat aproape deloc mecanismele reale prin care va fi securizat spațiul informațional în contextul proiectului de lege înaintat de Partidul Democrat. În schimb, presa s-a împărțit în două tabere care fie au lăudat, fie au criticat dur proiectul antipropagandă. Excluderea buletinelor de știri, a programelor analitice și militare din grila posturilor TV ar putea avea un efect pozitiv pe termen scurt, însă, cu siguranță, este o măsură insuficientă. Conținutul interzis prin lege ar putea să ajungă cu ușurință la publicul larg prin intermediul rețelelor de socializare sau al agențiilor de știri locale, care vor continua să transmită nestingherit aceleași mesaje strategice de propagandă.
Vladislav Șaran, politolog
____________________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
