Problema terorismului, cu care se confruntă mai multe țări ale Uniunii Europene, s-a acutizat în urma unor noi atacuri ce au captat atenția presei internaționale. Gravitatea actelor de terorism comise de rețeaua Statului Islamic scoate în evidență problema securizării spațiului comunitar, care devine mai actuală decât oricând. Cu regret însă, unele instituții mass-media difuzează știri și emisiuni cu referire la acest subiect pe bază de insinuări și abordări manipulative, dincolo de evenimentele care s-au produs în realitate.
Atacul terorist de la Londra
Atacul terorist de la Londra, din data de 3 iunie curent, a devenit un subiect discutat pe larg în presă, mai ales că s-a produs la scurt timp după atentatul de la Manchester Arena. Sputnik.md a publicat un material din data de 5 iunie 2017, cu titlul „Ce se ascunde în atentatele din Londra – minciună sau incompetență”, insinuând că forțele de ordine britanice dau dovadă de o totală incompetență în lupta contra terorismului modern. 
Autorul analizează starea de alertă în care se află Marea Britanie în urma celor două atentate și ajunge, la concluzia discutabilă că atât serviciile secrete, cât și poliția locală nu sunt capabile să identifice rețelele teroriste și să prevină atacurile din partea lor. În acest scop, autorul folosește un amestec de presupuneri, păreri, experiență personală care nu poate fi verificată și zvonuri ordinare:
- „Intelligence-ul britanic (!) este de presupus că supraveghea posibilele persoane periculoase”, „este foarte probabil ca teroriștii să fi făcut pregătire (!) în grup, probabil chiar de lungă durată”, „este din nou clar că avem de-a face cu o pregătire psihologică a teroriștilor, probabil sub îndrumare „profesională””, „teroriștii par a fi fost de ceva timp rezidenți în Londra”, „dacă nu cumva chiar erau cetățeni britanici” – presupuneri;
- „Este greu de imaginat”, „Este greu de crezut”, „În fine, e greu de imaginat” – păreri și imaginație personală;
- „Ajungem însă într-un punct în care, ca om cu ceva cunoștințe în domeniu, mă opresc” și „Eu unul pot face doar o referire la un principiu de „luptă” pe care l-au folosit și organizațiile antirevoluționare în URSS-ul lui Feliks Djerjinski” – experiență personală care nu poate fi verificată;
- „atacurile cuțitul (!) sunt specifice unui radicalism jihaddist de tip ISIS”, „Atacul și lupta cu cuțitul nu sunt atât de ușoare cum s-ar crede”, „strategiile de aceste (!) gen se spune că ar fi fost „exportate” în SUA de însuși Lev Troțki” – afirmații neprobate și zvonuri.
În același timp, este discreditată totalmente capacitatea forțelor de ordine britanice de a realiza cel puțin măsuri profilactice de contracarare a terorismului. „Este impotentă Marea Britanie?”, se întreabă autorul. Jurnalistul își permite să folosească acest calificativ, dar și stilul de formulare a întrebării, pentru a accentua că Marea Britanie se confruntă cu o situație catastrofală.
Într-adevăr, atât Londra, cât și multe alte orașe britanice se află în stare de alertă în urma atentatelor teroriste, însă situația forțelor de ordine nu este dezastruoasă, după cum se menționează în știrea realizată de Agenția „Sputnik”. Autorul materialului nu menționează despre numeroasele atentate teroriste care au fost prevenite de forțele de ordine în Marea Britanie, Franța, Spania, Belgia și alte țări.
Spre deosebire de agenția ,,Sputnik’’, buletinul de știri al TVR informează, pe data de 28 aprilie, despre un atac terorist dejucat la Londra, în urma căruia poliţia britanică a arestat un suspect în plină stradă. Prin urmare, în Marea Britanie au loc măsuri profilactice cu scopul de a împiedica acțiunile teroriste, însă ele sunt mai puțin mediatizate comparativ cu atentatele săvârșite.
Efectul manipulator al știrii realizate de „Sputnik” constă în transmiterea unui sentiment de panică, frică și nesiguranță, care se bazează pe ideea de criză pe care britanicii nu o pot gestiona. În realitate, în pofida stării de alertă, forțele de ordine din Marea Britanie întreprind acțiunile necesare pentru identificarea teroriștilor și prevenirea, în măsura posibilităților, a atentatelor teroriste.
La sfârșitul materialului, autorul discreditează modelul de securitate promovat de SUA și NATO, ironizând terminologia consacrată în democrațiile occidentale: „vom arunca bani pentru `securitate` strategică, nucleară, planetară, stratosferică etc.”. În acest mod, se argumentează pentru concluzia că o superputere orientală ar fi soluția salvatoare: „Iar singura soluție de a opri așa ceva este pacificarea zonelor de conflict, izvoarelor de radicalism omicid, punerea lor sub o autoritate locală — dar o autoritate puternică, așa cum au nevoie și așa cum cere tradiția în Orient”.
Terorismul – conspirația globaliștilor
Terorismul a servit drept subiect de discuție la emisiunea „Mecanismul acțiunii” („Механизм Действия”), difuzată la postul NTV Moldova, pe data de 10 iunie curent. Invitatul emisiunii, publicistul Iurie Roșca, a dezvoltat ideea că în spatele atentatelor teroriste internaționale s-ar afla corporațiile globale americane, pentru care terorizarea Uniunii Europene reprezintă un avantaj, din moment ce UE nu este altceva decât un vasal al Washingtonului. Roșca este adeptul teoriei conspirației potrivit căreia terorismul ar fi format și susținut financiar de anumite grupări oculte, conduse de clanul Rockefeller sau George Soros, care ar avea menirea de a instaura astfel o nouă ordine globală.
Toate argumentele aduse în cadrul emisiunii de la NTV Moldova sunt însă doar interpretări personale ale lui Iurie Roșca. Publicistul se bazează pe un discurs antiglobalist ce are menirea de a denigra acțiunile SUA în lume, dar și de a întări concomitent poziția Federației Ruse.
Invitatul emisiunii speculează că, în timp ce mai multe state din lume se confruntă cu atentate teroriste, doar SUA sunt ferite de acest flagel, iar singurul atentat, cel din 11 septembrie 2001, ar fi fost fabricat de însuși guvernul american. De facto, SUA se confruntă cu amenințările teroriste în egală măsură cu alte țări vest-europene, doar că în Republica Moldova acest subiect este mediatizat mai puțin, respectiv impactul emoțional este mai redus. Cu toate acestea, ne putem aminti de atentatul de la maratonul din Boston (anul 2013) și de atenta
tul din clubul de noapte din Orlando (anul 2016), atentate care cad nemijlocit sub incidența extremismului islamic. În ceea ce privește atacul din 11 septembrie 2001, care ar fi fost fabricat în scopuri proprii de anumite grupuri de influență americane, acesta rămâne în continuare doar o teorie care nu este susținută de majoritatea specialiștilor în diplomație și securitate internațională.
Teroriștii de la casele de schimb valutar
Sputnik.md a publicat o știre în care anunță eronat că, din data de 27 iunie, persoanele fizice din Republica Moldova care vor cumpăra valută străină în sume mai mari de 5.000 de lei la casele de schimb valutar din țară, vor fi tratate ca potențiali finanțatori ai terorismului. Jurnaliștii de la „Sputnik” speculează în baza unui proiect de lege cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, votat doar în prima lectură, inițiativa legislativă urmând să fie votată în lectura a doua pentru a intra în vigoare. 
Este de menționat faptul că autorul știrii nu explică legătura dintre terorism și noile reguli de la casele de schimb valutar, ci doar s-a bazat pe interpretarea personală privind inițiativa legislativă sus-menționată, fără a consulta mai multe surse, așa cum solicită rigorile jurnalistice. Astfel că, involuntar sau nu, știrea respectivă mai mult a dezinformat cititorii decât a reflectat obiectiv realitatea în legătură cu ulterioarele modificări la casele de schimb valutar.
Vladislav Șaran, politolog
______________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
