În materie de știri externe, difuzate în spațiul mediatic din Republica Moldova, de multe ori apar unele inexactități, inerente preluării indirecte (printr-o sursă intermediară) și epitete care pot schimba ușor sau face mai clare accentele, dar care totodată trădează lipsa unei abordări proprii și a lucrului cu sursele directe.
Unul dintre exemplele relevante în acest sens îl constituie știrea legată de publicarea unor fotografii neautorizate de la întâlnirea președintelui american Donald Trump cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Evenimentul a avut loc la 10 mai 2017 la Washington, după ce în aprilie a.c. Secretarul de Stat american Rex W. Tillerson a vizitat Moscova. O enumerare laconică a problemelor abordate poate fi văzută în comunicatul de presă al Casei Albe și anumite detalii – în întrebările și răspunsurile de la conferința de presă a secretarului de presă de la Casa Albă, Sarah Sanders.
Fără a schimba textul și nici a „descifra” contextul…
La 12 mai, știrea despre fotografiile publicate pe versiunea rusă a flickr a apărut, cu același titlu, pe paginile web ale JurnalTV (ora 08.30) și Publika (ora 09.23) – „Casa Albă, indignată după publicarea unor fotografii de către Moscova”. În cazul Publika este indicată și sursa – Agerpres.ro, pe care materialul a fost afișat în aceeași zi la ora 07.55. La rândul său, Agerpres.ro indică drept sursă AFP (dar care nu este disponibil ca link) și menționează că fotografia a fost preluată de pe site-ul cotidianului „The New York Times”. În plus, epitetul de „Casa Albă, indignată” aparține redactorilor de la Agerpres și a fost preluat fără vreun exercițiu critic de către redacțiile de știri ale celor două televiziuni menționate mai sus, având ca scop probabil atragerea atenției cititorilor știrii. În același timp, materialul este preluat fără a se încerca o contextualizare/explicare a știrii respective pentru publicul din Republica Moldova.
O mutare și mai clară de accente apare în cazul portalului Deschide.md (12 mai, ora 09.31). Aici președintele Trump este deja „furios”, deși pe site-ul de pe care fusese preluată știrea nu exista termenul de „furios”, ci doar formularea că Reprezentanții Casei Albe se arată „nemulțumiți”. Pentru comparație, în presa americană – ce putea fi folosită ca referință directă -, accentele diferă sesizabil. În textul semnat pentru New York Times de David E. Sanger și Neil MacFarquhar, întâlnirea Trump-Lavrov este reflectată în cele mai mici detalii și se menționează că fotograful Agenției de știri TASS a fost prezent la întâlnire (care s-a desfășurat cu ușile închise, apropo), însă nu a fost perceput ca reprezentant al presei ruse. Pe o altă resursă informațională americană – în textul Associated Press, semnat de Jonathan Lemire – se pune accentul pe o lacună a serviciilor de securitate de la Casa Albă, cărora le-a scăpat faptul că jurnalistul rus era nu doar fotograf personal, ci și angajat al unei companii de știri.
Astfel, știrile apărute pe mai multe portaluri din Republica Moldova, care sugerează că președintele american ar fi „nemulțumit”, „indignat” sau chiar „furios”, sunt fără citare directă și nu menționează faptul că a fost o greșeală a serviciului de securitate al Casei Albe. În același timp, gestul mai puțin protocolar al părții ruse – de a publica fotografii făcute în regim privat – va conduce la aceea că oficialii de la Casa Albă nu vor mai admite o astfel de greșeală la următoarea întâlnire cu diplomații ruși.
Scăpări minore ca formă, dar importante ca esență
În aceeași cheie, a unor scăpări minore ca formă, dar importante ca esență în ceea ce ține de preluarea/editarea știrilor externe, se înscriu două exemple – de la Realitatea TV și Unimedia.info. În primul caz, știrea se referă la o declarație făcută în incinta Parlamentului European, în contextul discuțiilor despre migranți, de către Comisarul european Dimitris Avramopoulos. Titlul știrii atribuie părerea comisarului întregii Comisii Europene și conține sintagma „acuză” cu referire la trei state membre UE – Austria, Polonia și Ungaria (știrea este preluată, inclusiv titlul, de pe Agerpres.ro).
Dar, după cum rezultă din însăși conținutul materialului, Comisarul Avramopoulos a subliniat faptul că dacă, până în luna iunie 2017, statele vizate nu își vor reevalua politica privind cotele de refugiați, Comisia Europeană va fi nevoită să declanșeze față de aceste țări, în conformitate cu acordurile semnate, procedura de infringement (procedură prevăzută în articolul 258 al Tratatului de Funcționare a UE, care poate fi declanșată de către Comisia Europeană împotriva statelor ce nu își respectă obligațiile comunitare).
În același timp redacția a ales să insereze o imagine cu refugiați în fața unei sârme ghimpate, fără a preciza de unde și când a fost preluată aceasta (de notat că și Agerpres.ro a folosit o (altă) imagine cu refugiați, dar a menționat sursa ei).
Cealaltă știre – Parlamentul European a votat în favoarea suspendării drepturilor de vot ale Ungariei, în condițiile în care regimul de la Budapesta este acuzat de încălcarea legislației – vizează Ungaria și are menționată ca sursă MTI, fără a conține însă un link de trecere sau decriptare a acestei abrevieri. Folosirea, în cazul dat, a sintagmei de „regim” este inexactă, deoarece noțiunea de „regim” se referă la forma de organizare a sistemului politic – de exemplu, parlamentar sau prezidențial. În același timp, legat de state sau de conducerea acestora, termenul „regim”, de regulă, este utilizat atunci când se precizează caracterul nedemocratic sau totalitar al acestora. Aici, mai potrivit ar fi fost „autoritățile” sau „Guvernul de la Budapesta”.
În concluzie putem nota faptul că știrile externe din spațiul mediatic al Republicii Moldova sunt, în mare parte, preluate indirect, în egală măsură de pe resurse media românești sau rusești, în funcție de politicile editoriale ale redacțiilor. În cea mai mare parte acestea reprezintă texte preluate integral, fără un exercițiu critic, în unele cazuri sursele nu sunt menționate, iar titlurile conțin nuanțări emoționale sau limbaj convențional. Conținutul știrii nu le explică receptorilor din Republica Moldova contextul în care a avut loc evenimentul și unele noțiuni mai rar utilizate. Aceasta face ca, în consecință, știrea să aibă un caracter fie reducționist, fie destul de vag.
Marius Tărîță, doctor în istorie
_______________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
