Un sondaj al Institutului Republican Internațional (IRI) din anul 2016 arată că 59% dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că dispariția URSS a fost un eveniment regretabil. Pentru comparație, în 2014 cifra cu pricina era de 52%, de unde rezultă că, în doar doi ani, numărul nostalgicilor după timpurile sovietice a crescut considerabil. Fenomenul poate avea mai multe explicații, însă e cert că una dintre ele ține de „alimentarea” constantă, în egală măsură de către unele/ii mass-media și politicieni, a așa-zisului spirit al sărbătorilor sovietice de altă dată.
Revelionul: manipulare în noaptea dintre ani
Anul Nou sau Revelionul este, probabil, cea mai așteptată sărbătoare a anului, ea păstrând, prin excelență, romantica alură a unui nou început. Totuși, moldovenii nu au renunțat și la conotația pe care epoca sovietică i-o atribuise acestui moment. Bunăoară, au menținut tradiția de a asculta discursul de Revelion al Președintelui, astfel încât politicieni noștri nu ezită să manipuleze subtil chiar în noaptea dintre ani. Voi invoca, în acest context, mesajul de felicitare cu prilejul Anului Nou 2009 al președintelui Vladimir Voronin, care a vorbit despre succesele guvernării în plan economic, social, cultural, dar și în politica externă. Liderul comunist și-a exprimat speranța în continuarea reformelor democratice și, pentru că noul an era unul electoral, nu a ratat ocazia de a strecura și un mesaj în favoarea propriului partid…
De fapt, dacă e să ne amintim de vremurile URSS și de mesajele de felicitare ale liderului sovietic Leonid Brejnev, vom găsi multe asemănări cu ceea ce vedem astăzi pe ecranele TV de Revelion. Bunăoară, în mesajul de felicitare din 1970, Brejnev a făcut retrospectiva succeselor atinse în toate domeniile și a accentuat încrederea sa nezdruncinată în victoria socialismului în lume. Prin urmare ex-președintele Voronin, dar și succesorii săi, nu fac decât să urmeze vechea tradiție sovietică de a promite un viitor mai bun, fără însă a-și asuma eșecurile guvernării pentru anul care a trecut. Mesajul de felicitare a președintelui Dodon, cu prilejul anului 2017, s-a înscris perfect în această „galerie”. E-adevărat că, fiind proaspăt învestit în funcție, șeful statului nu s-a putut lăuda cu realizări concrete, în schimb, el a încercat să ne convingă că poartă grija oamenilor de rând și că va oferi sprijin celor vulnerabili. Romantismul mesajului de felicitare a președintelui de Anul Nou ascunde de fapt populism, false succese, dar și noi promisiuni vagi despre un viitor luminos. Astfel că nostalgia cupei de șampanie și a discursului președintelui nu e decât o manipulare fină – dar favorabilă clasei politice – în noaptea de Revelion.
23 februarie și 8 martie: bune de lustruit imaginea politică
În virtutea acelorași tradiții sovietice, la 23 februarie și 8 martie sunt sărbătorite, cu mult fast, „ziua bărbaților”, respectiv „ziua femeilor”. Ambele se trag din timpurile sovietice, cu mențiunea că 23 februarie ține strict de fosta URSS, în această zi fiind celebrată armata acestui stat deja inexistent, pe când 8 martie marchează mișcarea de emancipare a femeilor pe întreg globul. Totuși, chiar dacă imperiul sovietic s-a destrămat demult, iar semnificația acestor sărbători s-a schimbat până și în Rusia, moldovenii se încăpățânează să le serbeze „ca pe timpuri”. Iar politicienii, în mod firesc, nu scapă ocazia de a-și lustrui imaginea pe fundalul acestor evenimente.
De exemplu, la 23 februarie a.c., președintele Dodon le-a adresat bărbaților din Moldova un mesaj de felicitare, dorindu-le curaj și bărbăție în lupta socială pentru un trai decent al propriilor familii. Șeful statului nu renunță la tradițiile sovietice, chiar dacă la nivel mondial Ziua Bărbatului este marcată la 19 noiembrie. Astfel, președintele încearcă să își păstreze imaginea de tradiționalist și de promotor fidel al valorilor trecutului, pe care le-a transformat în instrument politic și electoral.
Un alt prilej folosit de politicieni pentru a-și manifesta grija față de cetățeni – de această dată, față de „partea feminină a țării” – este ziua de 8 martie. Semnificația originară a acestei sărbători ține de lupta femeilor pentru drepturi egale cu bărbații, împotriva discriminării și a violenței. În Moldova această semnificație este pusă în umbră însă. În schimb, în cea mai pură tradiție sovietică, de la toate ecranele TV femeile primesc flori și mesaje de mulțumire, inclusiv de la primele persoane în stat. Prim-ministrul Filip mulțumește pentru dăruirea, devotamentul și bunătatea sufletească de care dau dovadă toate femeile din Republica Moldova, anunța recent Publika TV… Și niciun cuvânt despre problemele de gen existente încă în societate, despre abuzurile față de femei sau alte probleme care survin imediat după 8 martie.
9 mai: nostalgia marșurilor
În trecutul nostru sovietic, 9 mai era ziua când participam cu toții și obligatoriu la demonstrații fastuoase pentru a aniversa victoria asupra fascismului. Astăzi liderii politici, îndeosebi cei de orientare pro-estică, încearcă să conserve nostalgia acelor vremuri prin organizarea unor marșuri similare. În mod clar, celebrarea zilei de 9 mai are priză la veteranii de război și la pensionarii care își amintesc cu drag de timpurile și tradițiile sovietice. Dar nu la fel de „inocenți” sunt politicienii noștri.
Să luăm, bunăoară, marșul din 2011, dedicat Zilei Victoriei, la care au participat zeci de mii de susținători ai PCRM în frunte cu Vladimir Voronin. Participanții au defilat cu steaguri cu simboluri sovietice, au mărșăluit pe melodia „Katiușa” și au depus garoafe la mormintele eroilor căzuți în război. Ulterior, practica marșurilor a fost preluată de Partidul Socialiștilor/Igor Dodon. Este adevărat că, acum mai puțin de un an, actualul președinte pretindea, vădit manipulator, că o astfel de sărbătoare, precum este 9 mai, nu poate fi utilizată în scopuri politice. Însă, după cum a relatat ulterior Sputnik.md, în cadrul manifestațiilor au fost utilizate aceleași simboluri sovietice (uniforme, steaguri, panglici și insigne) și aceleași lozinci. În esență, natura manifestațiilor de 9 mai, organizate de Partidul Socialiștilor, a avut același caracter politic, în scopul menținerii spiritului nostalgic pentru epoca sovietică și, implicit, al completării bazinului electoral al respectivelor partide și politicieni.
În concluzie, vom spune că apelul la nostalgie este o tehnică de manipulare recunoscută și pe larg utilizată nu doar în Republica Moldova. În pofida faptului că acele vremuri sunt demult apuse, politicienii utilizează nostalgia ca pe o puternică armă de seducție a electorului, promițându-i iluzia revenirii la o „epocă de aur”.
Vladislav Șaran, politolog
________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
