Umoristul rus Maksim Galkin spune în una din intervențiile sale că, nearătând și nespunând chiar tot ce se întâmplă, televiziunile din țara sa îi protejează pe cetățeni. Galkin compara astfel posturile TV rusești cu cele ucrainene, opinând ironic că acestea din urmă respectă mai mult principiul libertății de exprimare. Afirmația umoristului era o glumă, dar ropotul de aplauze din sală părea să o aprobe și să o accepte ca pe un bine real făcut cetățenilor de către mass-media.
Așa reacționează mulțimea manipulată, fie că este sau nu conștientă de asta. Mă întreb și vă întreb însă: ce reacții ar avea locuitorii din Republica Moldova la o astfel de glumă? Oare ne putem considera „protejați” de posturile TV, prin modul în care acestea ne prezintă realitatea, de exemplu, în emisiunile de analiză?
Talk-show-ul televizat, pe care sociologul francez Pierre Bourdieu îl consideră un „tip de producție TV indezirabilă pentru elite”[1], dată fiind incomoditatea întrebărilor ce pot fi adresate sau imprevizibilitatea scenariilor, a devenit un spațiu propice pentru manipulare, propagandă și/sau intoxicare în cazul unor televiziuni autohtone. Din numeroasele tehnici care există și la care apelează realizatorii emisiunilor de tip talk-show, ne vom referi la una – sau la prima: manipularea prin selectarea temei/temelor de discuție/dezbatere. Dând preferință unui anumit subiect, postul TV manipulează prin omisiune, cum ar spune Pierre Bourdieu.
Subiecte multe, dezbateri selective
În săptămâna 6-12 iunie 2016 au avut loc mai multe evenimente, dintre care o să menționăm: Ziua mondială a mediului, celebrată pe 5 iunie; investigația privind afacerile unui cetățean cipriot în Rezervația de lângă Căpriana; mărirea cotei BERD în acțiunile „Victoriabank”; împușcarea unui fost consilier local din Comrat; atenționarea privind pericolul pestei porcine; raportul privind scăderea albiei râului Nistru; câștigarea de către tenismenul Radu Albot a unui turneu de tip Challenger (6 iunie); semafoare defecte în câteva intersecții din Chișinău; vizita premierului Pavel Filip la Bișkek; Ziua mondială a salariului mediu pe economie (7 iunie); surparea scărilor unei bănci din sectorul Râșcani al capitalei, aranjamentul semnat între Guvern și „Gas Natural Fenosa” pentru regularizarea recuperării devierilor tarifare; proiectul Guvernului privind mărirea valorii unității convenționale (8 iunie); amânarea examinării proiectului privind Statutul municipiului Chișinău; votarea în două lecturi a proiectului Legii bugetului; dezbaterea publică privind desemnarea unui candidat unic la alegerile prezidențiale (9 iunie); lansarea programului „dializă de vacanță”; proiectul privind interzicerea bannerelor electorale stradale; concluziile Comisiei de la Veneția privind Codul electoral și alegerile prezidențiale (10-11 iunie), etc., etc.
Este o gamă largă de teme de interes public major, care ar fi putut să constituie subiecte de dezbatere în emisiunile de sinteză. Ce au ales, însă, unele televiziuni?
Tema din 6 iunie a talk-show-ului Fabrika de la Publika TV – unde „în fiecare seară, de luni până vineri, politica iese la raport” și în care se „dezbat principalele subiecte ale zilei, prefigurând în același timp evenimentele zilei următoare” – a fost Alegeri (locale) în România: victorie social-democrată. Emisiunea a prezentat rezultatele alegerilor din țara vecină, a vorbit despre orientarea oamenilor spre centru-dreapta și dezamăgirea din ce în ce mai mare în forțele politice de dreapta, făcând, evident, paralele cu Republica Moldova. Marți, 7 iunie, și miercuri, 8 iunie, la Fabrika s-au făcut Noi dezvăluiri despre „afacerile” lui Năstase și s-a vorbit despre Lovituri – DA, răspunsuri – NU, ambele emisiuni fiind concepute sub formă de acuzații și critici dure în adresa liderului PPDA, fără a i se cere opinia. Invitații, dar și moderatorul, au recurs, repetitiv (ceea ce constituie o altă tehnică de manipulare), la cuvinte și expresii pentru a prezenta un singur punct de vedere, cu mici încercări de neutralitate din partea unui invitat.
Joi, 9 iunie, talk-show-ul de la același post tv a dezbătut Lupta anticorupție în poliție, iar vineri, 10 iunie, telespectatorii au ascultat opinii despre nivelul de securitate la Campionatul de fotbal din Franța – Euro 2016 în fața terorismului. Atât. Din câte se poate observa, niciun eveniment social, economic sau chiar politic din săptămâna respectivă nu a fost dezbătut în cadrul emisiunii difuzată nu o dată, ci de cinci ori pe săptămână. Este adevărat că, pe 7 și pe 9 iunie la Publika TV s-a discutat despre CSI – o mare așteptare și despre faptul că Guvernul vrea să crească amenzile. S-a întâmplat în talk-show-ul Țara lui Dogaru. Poziția invitaților din platou, însă, precum și punerea accentului preponderent pe reușitele actualei guvernări, în ambele cazuri, nu schimbă datele problemei.
Prime TV, post cu acoperire națională și cu cea mai mare cotă de audiență conform celor mai recente date ale AGB Moldova[2], propune telespectatorilor două emisiuni de analiză: De facto, un produs de până la zece minute „care analizează cele mai importante evenimente social-politice ale zilei”, difuzat de luni până joi, și Replica, cu durata de până la o oră, „emisiune de dezbateri pe subiecte social-politice care trece în revistă principalele evenimente ale zilei și săptămânii, analizate în cele mai mici detalii”, difuzată duminica. Ambele sunt în prime-time, așa cum este recomandabil pentru un talk-show. Emisiunile au același moderator, iar în săptămâna 6-12 iunie subiectele puse în discuție au fost: În diplomație, Moldova merge pe principiul „și, și”, care a acoperit vizita prim-ministrului Filip la Bișkek; Gruparea Țopa-Năstase vrea să ducă de nas poporul, care reia în format monolog retorica emisiunilor de la Publika TV; Mașina era furată și pe butuci, iar acum e pe drum bun, cu referire la succesele Guvernului Filip și eventuala vizită a unei misiuni FMI la Chișinău; și Relațiile dubioase dintre liderii platformei DA și interlopii fugari Victor și Viorel Țopa, subiect dezbătut la Replica. Cele două subiecte au fost dezbătute unilateral (primul a vizat doar succesele vizitei la Bișkek, reușitele Guvernului începând cu luna ianuarie și evenimentele pozitive care urmează să se întâmple în țară dacă actorii rămân aceiași; iar al doilea a repetat, iar pe alocuri a completat discuțiile de la Fabrika).
La rândul său, la emisiunea Ora expertizei difuzată, de luni până vineri, la Jurnal TV, au fost abordate următoarele teme: investigația privind afacerile de lângă Căpriana (Interesele, mai presus de lege); respingerea de către CSM a cererii de ridicare a imunității unei judecătoare (CSM – pentru unii mumă, pentru alții ciumă); experiența Nigeriei în recuperarea unor sume de bani sustrase din bugetul de stat (Nigeria, lecție pentru Moldova); proiectul legii privind statutul municipiului Chișinău (Chișinăul, trecut prin foc și prin sabie); și Bugetul pentru 2016, votat în două lecturi, în această din urmă emisiune vorbindu-se și despre acordul Guvernului cu „Gas Natural Fenosa”, dar și despre majorarea amenzilor. Deși în cinci emisiuni regăsim trei dintre temele care au marcat săptămâna, elementul dezbatere a fost, și aici, aproape lipsă în toate produsele televizate. Mai mult, ediția despre proiectul de lege privind Statutul Chișinăului este un alt exemplu de propagandă anti ceva și cineva, fără ca celeilalte părți să i se ofere dreptul de a se expune (moderatorul nu a anunțat că ar fi invitat partea adversă). Telespectatorului i s-a prezentat unilateral subiectul și a fost îndemnat să creadă în rea-voința certă a primarului general și a anumitor partide din CMC. În cazul Jurnal TV, ca și în cazul Publika TV și Prime TV, vorbim și despre manipularea prin invitați, care constituie un subiect separat de analiză.
Așadar, manipularea prin selectarea temei este frecventă în emisiunile de talk-show ale posturilor TV autohtone. Unele televiziuni ne „protejează” în varianta lui Maksim Galkin, dar ne obligă să asistăm la un schimb de acuzații, etichetări și ofense dintre două sau câteva tabere. Iar interesul public și tălmăcirea pe înțelesul omului simplu a lucrurilor complicate rămân în și pentru manualele de jurnalism.
Aneta Gonța, expertă, Asociația Presei Electronice
_____________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase – STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
[1] Bourdieu, Pierre, Sur la télévision; suivi de l`emprise du jurnalisme, Liber-Raisons D`agir Eds. Paris, 1996
