Se întâmplă să auzim expresii cum ar fi: adolescenții nu respectă generațiile în vârstă; bărbații sunt infideli; femeile sunt materialiste; copiii sunt năzbâtioși, profesorii iau mită, politicienii fură, etc. Unele persoane tind să creioneze imaginea despre alți oameni, fenomene, instituții, țări sau popoare în baza experiențelor personale limitate, ori pur și simplu ajung să perpetueze imaginile-șablon transmise de alții. În momentul în care sunt preluate și distribuite de mass-media, aceste stereotipuri sunt amplificate și ajung la dimensiuni care ne schimbă viziunile și gândirea.
Este o eroare de logică în gândire, spun psihologii. Atribuirea unor caracteristici particulare situației generale contribuie la crearea și promovarea stereotipurilor, fundamentul acestui fenomen fiind, probabil, informarea și cunoașterea insuficiente. În ceea ce ne privește, nu e clar deocamdată în ce măsură generalizarea folosită în presa autohtonă influențează tendința unor moldoveni de a generaliza, însă cert este faptul că avem exemple în mass-media autohtonă când această tehnică iese în evidență. Iată, bunăoară, câteva dintre acestea:
Vorbind despre ecourile generate de adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a legii cu privire la modificarea sistemului de vot, posturile de televiziune Publika TV (Publika News, min. 8) și Canal 2 (buletinul de știri de la ora 19.00, min.14), de exemplu, au difuzat, pe 20 iulie o știre intitulată identic: „Europarlamentarii susțin votul mixt”. Deși s-a utilizat forma hotărâtă a substantivului plural – europarlamentarii – sugerându-se că toți deputații susțin decizia colegilor moldoveni, de fapt știrea prezintă opinia unei singure deputate din Parlamentul European, Norica Nicolai, care spune că respectă decizia legislatorilor din țara noastră. Mai mult, lead-ul știrii de la cele două posturi sună, cu diferențe minore, astfel:
„Noul sistem electoral adoptat astăzi în legislativ este susținut și de deputații din Parlamentul European. Norica Nicolai este de părere că deși sunt mulți care fac speculații în ceea ce privește votul mixt, el va aduce doar beneficii cetățenilor moldoveni”.
Urmează intervenția prin telefon a Noricăi Nicolai, care însă nu vorbește despre beneficiile sistemului mixt pentru cetățenii moldoveni. Canal 2, în context, spre deosebire de Publika TV, a inclus în știrea citată și opinia aceleiași deputate despre reacția Partidului Popular European la votul din 20 iulie.
Două zile mai târziu, portalul Publika.md ne anunță că „Socialiștii și Democrații europeni salută adoptarea noului sistem electoral de vot mixt” (făcând trimitere la un comunicat de presă al grupului parlamentar. Sursa 
documentului citat nu este indicată, deci informația nu poate fi verificată. Chiar și așa, este bine de știut că Parlamentul European (PE) numără 751 deputați, dintre care 215 fac parte din Grupul Partidului Popular European (PPE, care a criticat în ziua votului modificarea sistemului electoral), și 191 – din Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S-D), la care, cel mai probabil, face referire portalul Publika.md. Chiar dacă admitem că toți cei 191 de eurodeputați împărtășesc opinia expusă în știre, vorbim de 191 de legislatori din 751. Norica Nicolai, la rândul său, este una dintre cei 68 de eurodeputați ai Alianței Liberalilor și Democraților din PE și în niciun caz nu reprezintă EURODEPUTAȚII – cel puțin, nu pe toți, așa cum s-a generalizat în știrile citate. Prin urmare, opinia deputatei Nicolai este una personală.
Tot despre Uniunea Europeană la general vorbesc jurnaliștii de la Jurnal TV ( buletinul de știri de la ora 19.00, min.13) în subiectul „Mureșan, replică la afirmațiile lui Dodon”, difuzată pe 27 iulie. Știrea, care începe cu fraza „Afirmațiile președintelui RM pentru jurnaliștii din Rusia au stârnit controverse în Uniunea Europeană” este, în fapt, o opinie/replică a unui eurodeputat cu referire la declarațiile președintelui țării vizând posibilele sancțiuni din partea UE.
Or, un eurodeputat, fie chiar și membru al celui mai numeros grup din PE, nu reprezintă Uniunea Europeană în totalitate – chiar dacă, este adevărat, în știre se menționează și declarația celor două fracțiuni care dețin majoritatea în legislativul european (PPE și ALDE) cu privire la evenimentele din ultimele luni petrecute în Moldova. În plus, nu este clar la ce fel de controverse în UE se referă materialul și între cine anume ar fi apărut acestea.
La fel, în știrea intitulată „Începe taxarea tandemului PD-PSRM” ( buletinul de știri de la ora 19.00, min. 14) din 28 iulie de la același post TV, este prezentată ca general valabilă opinia particulară exprimată de un deputat român, în care acesta creionează posibila reacție a UE în raport cu Republica Moldova în urma votării schimbării sistemului electoral. Nefiind deputat în forul european, ci în cel al României, acesta vorbește totuși în numele organizației UE atunci când afirmă că „s-a ajuns în punctul în care este reevaluat locul Republicii Moldova în politica UE”. Menționăm că reacția Uniunii Europene care poate fi considerată oficială, în cazul votului din 20 iulie, a fost emisă a doua zi (pe 21 iulie) de către Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei, și Comisarul pentru Politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea. Prin urmare, orice opinie a unor reprezentanți ai instituțiilor comunitare, ai partidelor sau ai unui stat membru trebuie tratate și înțelese ca atare, și nu extrapolate către întreaga organizație.
O altă practică observată la unele posturi TV vizează sondajele de opinie și generalizarea rezultatelor acestora. Prime TV (buletinul de știri de la ora 21.00, min.17), Publika TV și Canal 3 (buletinul de știri de la ora 22.30, min.19), în context, au utilizat pe larg un sondaj realizat la comanda unui partid politic, în calitate de argument în favoarea votului mixt. Expresii cum ar fi: „cel mai amplu sondaj realizat vreodată în Moldova arată că 6 din 10 persoane consideră că deputații ar trebui aleși în baza votului uninominal sau mixt”, „60% dintre moldoveni INSISTĂ ca sistemul de vot să fie schimbat” sau „Sondaj IMAS: Moldovenii nu vor să iasă la protestele societății civile și o consideră politizată” au fost utilizate pentru a ne convinge că anumite cifre ale sondajului vizează majoritatea populației Moldovei. Ultimul titlu, de exemplu, este o generalizare bazată pe conținutul a trei întrebări și răspunsuri din sondajul citat. Mai exact, oamenii au fost întrebați următoarele: 1) Un număr de partide și ONG-uri au ales să protesteze împotriva inițiativei de introducere a votului mixt. Ce părere aveți despre aceste proteste? 2) În varianta în care sistemul mixt de vot va fi adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, dvs. intenționați să participați la proteste, demonstrații, marșuri? și 3) Oamenii au diverse păreri despre societatea civilă (activitatea asociațiilor/organizațiilor obștești/ONG-urile) care activează în Rep. Moldova. Dvs. cum considerați, în ce măsură sunteți de acord cu următoarele …?[1]
Din câte putem observa, cetățenii nu au răspuns dacă vor sau nu să iasă la protestele societății civile, precum ne anunță titlul știrii de mai sus, ci la proteste în general (și aici, într-adevăr, s-a răspuns negativ în proporție de 70%). Răspunsurile la prima întrebare, însă, de la care s-a preluat sintagma societate civilă, se împart astfel: 42%, au o părere neutră, deoarece este dreptul oricui de a protesta, 26% – una pozitivă, și (doar) 24% nu văd cu ochi buni protestele. În sfârșit, afirmația precum că societatea civilă ar fi politizată se sprijină pe două tipuri de răspunsuri sugerate de sondaj (69% sunt total sau parțial de acord că activitatea ei este influențată de anumite forțe politice și 65% – că activitatea ei sprijină anumite forțe politice). În același timp, însă, cei mai mulți respondenți sunt total sau parțial de acord cu faptul că populația știe foarte puține lucruri despre activitatea societății civile (82%)[2], afirmație ignorată în știrile menționate.
TV 8 (buletinul de la ora 19.00, min.7) a difuzat pe 9 august o știre intitulată „Capitala a fost inundată”, iar din conținut aflăm că, de fapt, două străzi din centrul capitalei au fost inundate în urma spargerii unei țevi.
Tot TV 8, în știrea despre un polițist de la Orhei care ar fi violat o minoră, intitulată „Presupusul violator, în fața instanței” (buletinul de știri de la ora 19.00, 11 august), relatează: „De cealaltă parte, orheienii au vorbit cu dispreț maxim despre acțiunile polițistului suspect și au menționat că, având asemenea angajați, poliția își merită locul de la urmă în topul încrederii populației”. De unde vine această concluzie pripită nu este clar, având în vedere că pe marginea subiectului se expune doar o femeie și un bărbat, care condamnă acțiunile polițistului, iar doamna spune că nu are încredere în NIMENI în ziua de azi. Cât despre topul încrederii populației, datele celui mai recent Barometru al Opiniei publice arată că poliția se află pe locul 4 în acest top (din 18 tipuri de instituții incluse în sondaj)[3] și nicidecum nu este în coada clasamentului. Chiar dacă un intervievat ar fi expus o astfel de opinie, nu atribuim eticheta întregii meserii. Poliția nu înseamnă un polițist care ar fi comis o ilegalitate.
Același lucru îl putem spune despre mass-media. Când afirmăm că mass-media generalizează, la rândul nostru generalizăm și noi. Pentru că nu toată presa și nu întotdeauna utilizează această tehnică. Dacă – atunci când o face – este o acțiune deliberată sau nu, putem doar să presupunem, iar întrebarea din titlul acestui material rămâne deschisă.
Aneta Gonța, cercetătoare media
______________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
[1] http://imas.md/pic/uploaded/Prezentare%20%5Bbsp%5D%20Iulie%202017_Romana.pdf;
[2] Ibidem;
[3] BOP aprilie 2017, disponibil pe http://ipp.md/old/libview.php?l=ro&idc=156&id=820;
