Mulți europeni percep criza imigranților drept o amenințare. Potrivit unui sondaj realizat de Ipsos (companie multinațională de cercetare de piață pe bază de chestionare online) și publicat pe 3 iulie 2017 în ziarul Le Monde, „65 la sută dintre francezi consideră că există prea mulți străini în țara lor”. În același timp, în Marea Britanie oamenii au votat să părăsească UE pentru că se temeau de imigranți, arată datele sondajului British Social Attitudes, publicat pe 28 iunie: „73% dintre cei care erau îngrijorați de imigrați au votat pentru Brexit”. Unele medii nu au ezitat să transmită idei anti-imigrație și anti-imigranți pentru a spori frica și a câștiga mai mulți cititori.
Prima metodă prin care se intensifică sentimentele anti-imigranți este de a spune că aceștia primesc mai mult ajutor decât europenii săraci. „Imigranții primesc un card de debit de la guvern și pot retrage 40 € pe zi” — această informație a fost răspândită în Franța în iulie 2016. În realitate, este o știre falsă. 
Imaginea cardului de debit însoțită de textul „indemnizația refugiatului” a fost difuzată pe aproape toate portalurile de extremă dreaptă și preluate de politicieni ca Bernard Monot, membru al Frontul național și deputat în Parlamentul European, care a distribuit pe Facebook textul și imaginea: „Acest card permite retrageri de până la 40 de euro pe zi!”.
De fapt, această alocație este acordată nu doar imigranților, ci și solicitanților de azil, apatrizilor, salariaților expatriați sau unor prizonieri eliberați. În rândurile imigranților, doar cei care întrunesc anumite condiții pot primi această alocație: dacă au peste 18 ani, dacă mijloacele lor sunt sub minimul de existență, dacă au solicitat azil și dacă acceptă oferta de cazare oferită.
Prin urmare, imigranții ilegali nu primesc această alocație. Mai mult, suma alocată pe zi nu este în valoare de 40€, ci de 6,80€ pentru o persoană – în total, acumulându-se 190€ lunar, în timp ce salariul minim în Franța este de 1 149 € pe lună.
Recent, în presa franceză mai a apărut o informație care funcționează similar: „Franța cumpără 62 de hoteluri pentru a găzdui imigranții”. Mai multe ziare regionale au preluat știrea în decursul lunii iulie 2017, dar informațiile nu au fost complete. Cele mai multe articole au omis niște detalii foarte importante.
Pentru a evita să plătească camere scumpe pentru cazarea în criză — unitățile dedicate acesteia fiind deja aglomerate 
— statul a publicat două cereri de oferte pentru a crea 10 000 de locuri noi, dintre care 5 000 pentru solicitanții de azil și 5 000 pentru locuințe universale. Din nou, solicitanții de azil nu sunt imigranți ilegali, ci oameni aflați legal în Franța și care prin legislația franceză și cea europeană sunt obligați să fie ajutați. Din aceste 62 de hoteluri, 38 sunt destinate imigranților, iar celelalte vor găzdui persoane nevoiașe. Acest detaliu se menționează de obicei în textul articolelor, însă titlul este suficient pentru a-i face pe cititorii grăbiți să creadă că Franța cumpără hoteluri exclusiv pentru a găzdui imigranți. Și chiar dacă mass-media recurge la asemenea subterfugii pentru a face materialul mai atractiv și a-i spori numărul de click-uri, totuși mulți dintre oameni se rezumă să citească doar titlurile sau începutul articolului, fiind astfel induși în eroare.
A doua idee manipulatoare, adesea răspândită de presă, este că imigranții se comportă urât. Cel mai răsunător exemplu în acest sens este șirul de incidente petrecute în Germania în ajunul Revelionului 2016, când în orașul Köln au fost raportate numeroase agresiuni sexuale și violuri. O bună parte din presa germană și internațională au acuzat refugiații, deoarece victimele i-au descris pe atacatori drept „nord-africani” sau „arabi”. De facto, persoanele arestate nu erau refugiați, ci imigranți din Algeria și Maroc.
Mulți politicieni au văzut în acest caz o oportunitate pentru ca Germania să limiteze cota de refugiați, dând vina pe Angela Merkel pentru promovarea politicii ușilor deschise față de refugiați.
Un an mai târziu, Germania a întâlnit mult mai liniștit Anul Nou, însă pe 6 februarie 2017 tabloidul german Bild a publicat un articol bazat pe câteva mărturii care prezintă fapte similare celor din Köln, dar care de această dată s-ar fi întâmplat la Frankfurt în ajunul lui 2017. Ulterior, materialul a fost șters de pe site-ul tabloidului.
Martorii au declarat că ar fi văzut atacuri sexuale comise de 50 de bărbați arabi, beți și probabil, venind dintr-un centru de refugiați, care ar fi atacat mai multe femei în timpul nopții. Informația nu a fost confirmată însă de poliție.
Ziarul Bild a publicat o scuză publică pe site-ul său, recunoscând că declarațiile au fost greșite. Din păcate, la acel moment știrea era deja preluată de alte media, cum ar fi Sputnik Germania.
„Migranții au dat foc la o sală de conferințe: Nu sunt suficiente jeleuri și Nutella!”, se menționează într-o știre 
publicată pe 21 noiembrie 2016 de portalul Breitbart.com. Subiectul incendiului din Düsseldorf a fost preluat și de revista franceză Valeurs actualuelles, care a realizat următorul titlu: „Nu este suficientă Nutella: migranții au incendiat centrul care îi găzduiește”. Aceste titluri și articole au afectat imaginea imigranților și i-au făcut să arate prost. Potrivit publicației Libération, informația din știre nu corespundeau adevărului.
Solicitat de Libération, președintele Crucii Roșii din Düsseldorf, Olaf Lehne, nu s-a arătat convins de cele relatate în articol: „Este adevărat că au existat unele plângeri din partea imigranților despre Nutella sau gem, dar nu cred că au avut vreun rol în declanșarea incendiului. Nimeni nu dă foc unei clădiri pentru asta”. Potrivit lui, incendiul a fost rezultatul „unei acumulări de probleme” în centru.
Cea de-a treia idee nocivă promovată de presă este că imigrația conduce la terorism în țările-gazdă. În timpul campaniei electorale din Franța, politicienii de extremă dreaptă au exploatat la maxim subiectul imigranților. În mod special, paralela dintre imigrație și terorism a fost folosită de candidata Frontului național, Marine le Pen.
Pe 13 februarie 2017, Marine Le Pen a declarat că și-ar dori să pună la punct „un control al granițelor pentru lupta împotriva terorismului islamist”, deoarece, consideră ea, „frontierele Franței sunt permeabile pentru cei care doresc să comită atacuri teroriste” și că „există o legătură…”. Mai mult decât atât, politiciana nu a ezitat să capitalizeze pe temerile existente în societate, subliniind că „toată lumea recunoaște că unii teroriști se infiltrează în fluxul migranților”.
În același timp, cercetările sociologice demonstrează contrariul acestor afirmații: potrivit unui studiu publicat de Universitatea Warwick în 2016, nu există nicio legătură dintre imigrare și terorism. Una dintre concluziile studiului este că deși teoretic terorismul se poate sprijini pe rețeaua de imigrație pentru a-și recruta și răspândi ideologia, în practică fluxul migranților nu contribuie la creșterea terorismului în țara gazdă, ci dimpotrivă — cu cât imigrația crește, cu atât descrește amenințarea teroristă.
Emilie Unternehr, voluntară Centrul pentru Jurnalism Independent
_____________________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
