Libera circulație a informației face ca, prin intermediul mass-media, să avem acces la informație și să ne formăm în timp real percepția vizavi de evenimentele ce au loc zilnic în lume. Din păcate, pe lângă indiscutabila componentă pozitivă, acest fapt reprezintă și un context propice de creare a realităților alternative de către cei interesați în dezinformarea și manipularea opiniei publice.
În lucrarea sa „Tratat de dezinformare”, Vladimir Volkoff identifică pământul cu „un „sat electronic”, în spațiul căruia informația în diversele ei forme – reală, trunchiată, parțială sau falsificată – circulă cu mare viteză”. Noi ne vom opri la unul dintre instrumentele războiului informațional care, în același „Tratat de dezinformare”, este calificată de Volkoff drept un „paradis al dezinformării”.
Securitatea spațiului informațional autohton, motiv de studiu și de îngrijorare
Despre manipularea de la posturile de televiziune rusești s-a vorbit și se vorbește mult, subiectul amplificându-se odată cu declanșarea conflictului armat din Estul Ucrainei. Felul în care instituțiile media din Federația Rusă au tratat evenimentele demarate în 2014 a alertat opinia publică – și pe bună dreptate, având în vedere prezența posturilor de televiziune rusești în spațiul mediatic al Republicii Moldova.
În acest context, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a realizat trei monitorizări tematice ale posturilor de televiziune ce retransmit servicii media audiovizuale din Federația Rusă (două monitorizări au fost efectuate în 2014[1] [2] și una în 2015[3]). Este vorba de Prime TV (Первый канал), TV 7 (НТВ, până la 31 ianuarie 2015), REN TV Moldova (РЕН ТВ), RTR Moldova (Россия РТР) și Rossia 24. Monitorizările au vizat respectarea principiului echilibrului social-politic în cadrul emisiunilor informative „Время”, „Сегодня”, „Вести”, „Новости 24” și „Вести (Rossia 24)”, dar și a altor emisiuni informativ-analitice. S-a dorit o imagine clară a felului în care canalele rusești reflectă conflictul din Ucraina, precum și faptul dacă este pusă în pericol securitatea spațiului informațional al Republicii Moldova. Și chiar dacă, așa cum am menționat mai sus, monitorizările cu pricina datează din anii 2014 și 2015, tendințele generale sunt actuale și astăzi.
Tendințe clare de manipulare
Așadar, cele trei monitorizări efectuate de CCA au atestat tendințe clare de manipulare informațională în serviciile de programe ale posturilor TV rusești. În relatarea subiectelor s-a recurs la dezinformarea și manipularea opiniei publice, inclusiv a celei din Republica Moldova, cu ajutorul unor tehnici de manipulare, precum: titluri, promovarea și intensificarea zvonurilor neconfirmate, utilizarea etichetărilor pentru a discredita și a prezenta într-o conotație negativă una din părțile conflictului (în cazul nostru – partea ucraineană), manipularea prin text și imagini, comentarii, limbaj agresiv până la insulte și altele. Comun pentru toate subiectele monitorizate s-a dovedit a fi partizanatul, susținerea forțelor separatiste și promovarea unei imagini negative a autorităților ucrainene în raport cu cea pozitivă pentru Federația Rusă. Pe larg au fost acreditate ideile precum că: armata ucraineană atacă propriul popor; atacatorii omoară, agresează locuitorii pașnici, vânează activiștii, iar autoritățile nu doresc soluționarea pașnică a diferendului; SUA și țările occidentale susțin militar Ucraina; anexarea Crimeii este un „act de dreptate”; Rusia își dorește aplanarea conflictului, iar unele subiecte chiar au vizat direct Republica Moldova: Transnistria este un teritoriu rusesc și trebuie să fie în componența Rusiei; Republica Moldova trăiește „propriul Maidan” etc.
Codul audiovizualului, la articolul 7 alineat (4), stipulează: „Pentru a asigura în cadrul emisiunilor informative ale radiodifuzorilor respectarea principiilor echilibrului social-politic, echidistanței și obiectivității, aceștia vor plasa fiecare știre astfel încât: a) informația care compune știrea să fie veridică; b) să nu fie deformat sensul realității prin tertipuri de montaj, comentarii, mod de formulare sau titluri; c) în cazul subiectelor ce vizează situații de conflict, să se respecte principiul de informare din mai multe surse”. Cu toate acestea, dacă e să luăm ca exemplu buletinul de știri din 20 aprilie 2014 de la „Первый канал”, din cele trei subiecte pe care ni le oferă – „Украина в Огне”, „Восточный фронт”, „Экстрим по-украински”, toate conflictuale – niciunul nu respectă principiul de informare din mai multe surse, abundând în secvențe montate și comentarii ale jurnaliștilor.
Subiecte tratate unilateral, etichetări denigratoare și agresive
Deontologia jurnalistică obligă meseriașii să asigure acuratețea informațiilor, să le verifice din două surse independente să le dea publicității doar după ce se conving de veridicitatea acestora. Or, în cazul unor știri difuzate de posturile de televiziune rusești, lucrurile stau altfel. Un exemplu elocvent este subiectul „Беженка из Славянска вспоминает, как при ней казнили маленького сына и жену ополченца” din data de 18 iulie 2014, de la „Первый канал”. Subiectul este tratat unilateral, fiind difuzat doar mesajul „disperat” al femeii, care vorbește în detalii ce afectează emoțional telespectatorul și aduce învinuiri grave autorităților ucrainene.
Alte programe (de ex., cele de la „Rossia 24”) abundă în etichetări denigratoare și agresive la adresa autorităților ucrainene – Националисты, Хунта, Радикалы, Фашисты, Нацисты – astfel atribuindu-li-se o pronunțată conotație negativă. De altă parte, forțele separatiste sunt prezentate drept Люди, Силы самообороны, Гражданские активисты, Митингующие, Антимайдан. La 8 martie 2015, în cadrul ediției de știri „Вести недели”, același post TV difuzează un subiect cu titlul „Между двух огней”, în care Republica Moldova și Ucraina sunt prezentate drept „state ostile și războinice” în raport cu regiunea transnistreană și, totodată, se propagă ideea potrivit căreia „Chișinăul ține cursul „sinucigaș” spre Europa”.
Sunt doar câteva dovezi ale faptului că materialele jurnalistice denigratoare, puse constant pe post de televiziunile rusești, au manipulat încontinuu opinia publică din Republica Moldova și nu doar. Procedeele folosite nu pot fi încadrate în norma audiovizuală națională sau internațională, dar, mai ales, acestea contravin categoric deontologiei jurnalistice. Urmare a monitorizărilor, a fost sistată, pentru o perioadă nedeterminată, retransmisia pe teritoriul Republicii Moldova a postului „Rossia 24”. La rândul său, începând cu 1 mai 2015, postul de televiziune TV 7 a renunțat, prin auto-reglementare jurnalistică, la retransmisia buletinelor de știri și a emisiunilor informativ-analitice din Federația Rusă, acoperind acest spațiu de emisie cu produs autohton. Celelalte posturi de televiziune s-au ales cu sancțiuni, dar, din păcate, nu au întreprins nimic în vederea lichidării încălcărilor atestate.
Drept urmare, și astăzi, problema dezinformării și a manipulării de către televiziunile rusești rămâne foarte actuală, iar soluțiile rezonabile încă urmează să fie identificate.
Olga Guțuțui, membră CCA
____________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
[1] http://cca.md/files/PLURALISM%20TV%20%20Raport%202014%2018-24.04.2014_0.pdf
[2] http://cca.md/files/Raport.%20PLURALISM%20TV%202014%2014-20.07.2014_0.pdf
[3] http://cca.md/files/PLURALISM%20TV%2009-15.03.2015.pdf
