Televiziunea este nu doar cea mai urmărită sursă media, dar și cea în care consumatorii au foarte multă încredere (45%) – mai mult decât în orice alt tip de presă. Pe de altă parte, sunt numeroși și acei moldoveni care declară o lipsă totală a încrederii în orice tip de mass-media: 35%, arată datele unui sondaj realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în luna august 2018.
Judecând după rezultatele cercetării, există o legătură directă între consumul unei surse media și încrederea în ea: 
oamenii tind să aibă mai multă încredere în acele surse de informația cărora beneficiază cel mai des, pentru că aleg sau sunt obișnuiți să o consume. Astfel, cei mai mulți cetățeni care se informează preponderent de la TV au și o încredere sporită în această resursă media (64%).
În același timp, oamenii care preferă TV-ul au foarte puțină încredere în sursele din internet (2%), din radio (3%) sau în informația din ziare (1%). Nu în ultimul rând, dintre cetățenii a căror principală sursă de informare o constituie televiziunea, cei mai puțini declară o neîncredere totală în toate tipurile de resurse mediatice (30%).
În cazul internetului, plasat pe locul doi în topul surselor mediatice în care moldovenii au cea mai mare încredere (13%), legătura dintre obiceiul de consum și încredere arată diferit. Deși cei mai mulți cititori care au o încredere sporită în portalurile online au și obișnuința de a se informa preponderent din mediul virtual (30%), cei care declară că nu au încredere în nicio sursă mass-media sunt mai mulți (43%).
Informațiile difuzate de către posturile de radio se bucură de o încredere mai mică din partea oamenilor (5%), iar această încredere radiourile o primesc în cea mai mare măsură de la cei care se informează preponderent din alte surse (39%) decât de la televizor, de pe site-urile web sau de pe rețelele de socializare. „Alte surse” includ, cel mai probabil, și radioul.
De o încredere și mai mică beneficiază ziarele în Republica Moldova. Potrivit sondajului realizat de CJI, 2% dintre intervievați au afirmat faptul că au încredere în ceea ce scriu ziarele. Și în acest caz, majoritatea celor care cred în informațiile din ziare se informează preponderent din alte surse (11%) decât TV-ul sau internetul, printre alte surse regăsindu-se, cu siguranță, și presa scrisă.
Procentul impresionant (35%) al oamenilor care nu au încredere în nicio sursă media este format din cei a căror sursă principală de informare este internetul (site-urile web și rețele de socializare, 79%), urmați de cei obișnuiți să urmărească informațiile la televizor (30%) și de cei care se informează din alte surse (31%).
Același studiu sociologic mai scoate în evidență câteva detalii privind încrederea publicului moldovean în presa de peste hotare, în funcție de ce surse media consumă. Per ansamblu, numărul cetățenilor moldoveni care au foarte puțină sau nu au deloc încredere în mass-media din Federația Rusă este mai mare (39%) decât al celor care au multă sau foarte multă încredere în presa din această țară (17%). Asta, în condițiile în care moldovenii au acces masiv la mass-media rusească, iar datele despre audiența televiziunilor arată că primele două cele mai urmărite posturi TV în Republica Moldova sunt retransmise din Federația Rusă, tot din Rusia fiind și două din 6 cele mai citite ziare. Totuși, cu referire la televiziunile retransmise, merită să notăm că este importantă și proporția programelor rusești și moldovenești pe care le urmăresc moldovenii. 
Cu referire la presa din România, oamenii se împart mai categoric la capitolul încredere. Astfel, 44% dintre respondenți nu au deloc sau foarte puțină încredere în mass-media din România la care au acces/pe care o urmăresc, în raport cu 10% dintre cei care au declarat că au multă sau foarte multă încredere în această presă.
Și în raport cu mass-media din alte țări europene moldovenii sunt sceptici când vine vorba de acordarea încrederii. Mai exact, numărul celor care au multă sau foarte multă încredere în această presă este de peste două ori mai mic (14%) decât al celor care au încredere puțină sau nu au deloc încredere (35%).
O atitudine și mai tranșantă se atestă în cazul presei din SUA, în care 7% dintre respondenți au o încredere multă sau foarte multă, pe când rata neîncrederii este de 50%. Este adevărat că în ultimele două exemple (dar și parțial în cazul României) este greu de înțeles dacă oamenii și-au declarat încrederea în presa provenind din SUA/anumite țări europene la care au acces sau de informațiile căreia beneficiază în mod direct, sau dacă este vorba mai curând despre o percepție a informațiilor provenind din respectivele țări, dar transmise de către surse mediatice din alte state. În orice caz, cu cât sursele media sunt mai puțin accesibile și sunt accesate mai puțin, cu atât tendința de neîncredere este mai mare.
Studiile la nivel european și mondial arată că nivelul încrederii oamenilor în presă a scăzut considerabil în ultimii ani, accentuându-se în special odată cu apariția și dezvoltarea fenomenelor cum ar fi știrile false, propaganda, minciunile de tot felul, verificarea proastă a faptelor, accentul pe senzaționalism și altele. În același timp, atât în țările Uniunii Europene, cât și în SUA, în ultimii doi ani se înregistrează o revenire semnificativă a consumatorului de știri la sursele mediatice tradiționale (audiovizual și presa scrisă), atât în ceea ce privește informarea, cât și încrederea, iar online-ul se bucură de cea mai puțină încredere din partea europenilor și a americanilor. Zona din Europa în care internetul este în ascensiune la capitolul încredere este estul, iar datele prezentate mai sus pentru Republica Moldova confirmă acest lucru, deși țara noastră nu a fost inclusă în studiile internaționale.
Așadar, moldovenii tind să aibă încredere în informațiile de care beneficiază din partea surselor de informare pe care le urmăresc. Fie că vorbim despre o atitudine conștientă și asumată, sau de simpla obișnuință de a accepta și de a crede mai ușor în ceea cu ce ești obișnuit și la ce ai acces mai mare, atitudinea e aceeași. Mai greu e de spus cât este una și cât cealaltă. Cu certitudine însă, numărul celor care nu au încredere în nicio sursă media se apropie de al celor care declară că au încredere în televiziune, și numai de aceasta din urmă depinde cum vor evolua lucrurile în viitor. La fel cum nivelul de încredere în orice tip de sursă mediatică depinde de fiecare dintre ele.
Aneta Gonța, cercetătoare media
________________________________
Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.
