Obediența față de guvernare – marele păcat al mass-mediei publice din Moldova
La 30 de ani de independență, Republica Moldova așa și nu a construit o media publică în adevăratul sens al cuvântului. Instituția Publică Națională a Audiovizualului, Compania Teleradio-Moldova (TRM) e într-o continuă tranziție. Formal, putem spune că atât televiziunea Moldova 1, cât și postul Radio Moldova au grile de emisie elaborate conform cerințelor legii și actelor ce reglementează activitatea unei instituții media publice. La nivel editorial, dar mai ales deontologic, nu putem afirma însă că cele două instituții media audiovizuale – în special Moldova 1 – se ridică la nivelul standardelor profesionale de echidistanță și la statutul de facto al unei mass-media publice. TRM continuă pe de o parte să favorizeze anumite entități politice (de obicei politicienii și partidele de la guvernare) și să defavorizeze altele (de obicei reprezentanții opoziției politice). Nu e o constatare personală, o menționează mai toate rapoartele de monitorizare ale organizațiilor neguvernamentale de media de aici și din afara țării.
Chiar dacă așa-numitul Caiet de sarcini al TRM menționează expres că misiunea mass-mediei publice este să devină o instituție media de referință, totuși, în cazul Moldova 1, există restanțe ce țin de o politică editorială corectă; de respectarea neutralității, echidistanței și asigurarea pluralismului; de punerea în prim-plan a interesului public.
De jure, tranziția de la mass-media „de stat” în Republica Moldova la o media „publică” s-a finalizat – pe hârtie – încă în 2004, când a fost modificată noțiunea cu care se opera în acest caz și a fost adoptată legislația privind media publică. De facto însă, compania publică TRM rămâne o instituție dependentă de partidele politice care se perindă la putere, iar fiecare formațiune care a avut sau are acces la guvernare a încercat, mai de fiecare dată, să-și impună – direct sau indirect – controlul asupra mass-mediei publice. Obediența TRM față de partidele de la guvernare s-a constatat, din nou, la mijlocul lunii aprilie, când Moldova 1, făcând abstracție de evenimentul principal al zilei, a insistat să-l invite la principalul său talk-show politic, „Moldova în Direct”, pe liderul socialiștilor, Igor Dodon. Să ne înțelegem din start, invitarea în emisiuni a politicienilor de către televiziunea publică nu este o abatere, însă modul, dar mai ales contextul în care a făcut-o de această dată, ridică – din nou – multe semne de întrebare în ceea ce privește independența, corectitudinea și echidistanța mass-mediei publice. Dar, să o luăm pe rând…
Talk-show-ul buclucaș și filmul evenimentelor
La 15 aprilie 2021, Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC) planifică o ședință în care urma să examineze sesizarea depusă de președinta Maia Sandu privind constatarea circumstanțelor ce justifică dizolvarea Parlamentului. Avem doi actori implicați în acest proces: pe de o parte, PSRM și Igor Dodon, care au fost împotriva acestei inițiative și au criticat-o vehement; pe de altă parte, PAS și președinta țării, Maia Sandu, care au lansat-o și au susținut-o. Într-un final, Înalta Curte a decis prin votul a trei din cinci judecători, că Legislativul poate fi dizolvat și, respectiv, pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate. Ce a făcut însă televiziunea publică? Încă la amiază, TV Moldova 1 anunță printr-o postare pe Facebook că unicul invitat al principalului talk-show politic din seara zilei, „Moldova în direct”, va fi liderul socialiștilor, Igor Dodon.
Opinia publică s-a întrebat de ce și pentru ce i se oferă platformă publică, în prime-time, la postul public de televiziune, (DOAR) liderului partidului politic care a contestat și criticat decizia președintei Sandu și a CC, un politician care nu deține nicio funcție în stat decât cea de lider de partid, chiar dacă a celui mai reprezentativ partid parlamentar. Pe de altă parte, unii experți media au bănuit PSRM și conducerea Moldova 1 de sincronizare și colaborare, iar pe cea din urmă (TRM) – de partizanat politic și favorizare clară a partidelor de la guvernare (PSRM, Partidul Șor). Consiliul Audiovizualului a tăcut chitic, la fel și Consiliul de Supraveghere al TRM. La ora convenită, 19.50, socialistul Igor Dodon și-a făcut apariția în studioul Moldova 1, și-a spus poezia, și-a susținut argumentele, s-a promovat pe sine și partidul său pe banii noștri, iar toate acestea în fața unei moderatoare blânde, care l-a ascultat cuminte, fără să-l întrerupă sau să conteste (de prea multe ori) declarații ce au fost la limita publicității electorale. Astfel, publicul – plătitor de taxe – a ascultat timp de peste o oră un recital al unui politician care a explicat de ce decizia CC este una greșită, de ce Maia Sandu și PAS nu au dreptate și de ce PSRM este partidul care se gândește la oameni și-i ajută pe aceștia. La ora 20.55 emisiunea s-a încheiat, cortina a picat, iar plătitorii de impozite, din care este finanțată mas-media publică și salariile jurnaliștilor de acolo, au mers la culcare.
Ce este o dezbatere politică și de ce contextul e important?
Emisiunea „Moldova în Direct” este un produs media de dezbateri pe teme sociale, politice şi economice. Cel puțin asta se menționează în scurta descriere a acestui talk-show.
- Întrebare: Ce este o dezbatere politică?
- Răspuns: O dezbatere politică este un act de comunicare în care două sau mai multe persoane discută despre unul sau mai multe subiecte. Fiecare din ele își expune ideile și își apără opiniile. Moderatorul este cel care adresează întrebări participanților și moderează discuțiile, iar publicul este cel care își face concluziile.
Deci, condițiile unei dezbateri corecte presupun că:
- Trebuie să fie invitate toate entitățile (cel puțin două) implicate în conflict sau care – de obicei – au păreri diferite;
- Moderatorul trebuie să asigure spațiu de emisie egal tuturor invitaților și trebuie să fie neutru și echidistant față de toate părțile implicate în dezbare;
- Publicul este cel care decide cine are dreptate.
Se cunosc, sunt admise și se organizează și dezbateri cu un singur invitat. Totuși, dacă judecăm situația în contextul zilei din 15 aprilie, iar Moldova 1 își dorea o emisiune cu un singur invitat, atunci condițiile de bază pentru un astfel de format erau:
• Fie invitarea unui expert independent, care să nu reprezinte poziția sau să favorizeze niciuna din părțile implicate în acest conflict;
• Fie, invitându-l deja pe Igor Dodon, o abordare mult mai incisivă a jurnalistei în moderarea discuției.
Nu s-a întâmplat nici una, nici alta. Mai mult decât atât, conducerea Moldova 1 a trișat din start, odată ce a anunțat din timp (ziua dezbaterii, ora 14.58) – deci știa – că „în cadrul ediției din această seară discutăm despre decizia Curții Constituționale și despre situația politică care se răsfrânge intens asupra factorilor sociali, economici, cu președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon” (din teaserul de pe Facebook al emisiunii).
De asemenea, trebuie să excludem din start acest caz ca fiind o greșeală făcută în necunoștință de cauză sau fără intenție. Or, cele trei condiții ale unei dezbateri – inclusiv ce faci când planifici să inviți o singură persoană – se învață încă din primii ani de facultate. Putem oare pune greșeala pe seama moderatoarei, care am putea admite că a făcut totul de una singură? Nu, în niciun caz. Dezbaterile, ca și orice produs media (știre, interviu, reportaj, documentar, etc.), mai ales în cazul unei televiziuni, sunt un produs de echipă, care pe lângă moderatori, până a apărea pe sticlă, trec prin minim alte două filtre: editor și/sau producător. În caz că o astfel de greșeală scapă de primul filtru – al jurnalistei/moderatoarei – atunci exista cel puțin un altul care o putea corecta.
Cel puțin eu, drept unul din taxele căruia se fac salariile jurnaliștilor de la Moldova 1, am sperat până în ultima clipă că televiziunea publică va apela la bună credință și la normele deontologice și, fie va contramanda emisiunea și/sau va schimba invitatul; fie va invita și alți actori implicați în acest conflict – un reprezentant al Președinției sau un reprezentat al PAS, ori chiar o va invita pe președinta Sandu să-și exprime opinia, în calitate de autoare a sesizării depuse la CC.
O abatere deontologică gravă…
Din punct de vedere deontologic, prin invitarea exclusivă a lui Igor Dodon la această emisiune de dezbateri, Moldova 1 a comis una din cele mai simple, dar cele mai grave abateri deontologice – lipsa pluralismului de opinii și a dreptului la replică, prevăzute de:
- Codul deontologic al jurnalistului din Republicii Moldova, la cap. 2.9, care spune că, „jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea”;
- Codul serviciilor media audiovizuale:
- Articolul 31: „Furnizorii publici de servicii media se află în serviciul publicului, funcționează din contribuția publicului, sunt supuși controlului public şi au misiunea să realizeze în practică următoarele principii… (c) promovarea pluralismului audiovizual”;
- Articolul 13: „În cadrul programelor audiovizuale de știri şi de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie sa fie respectate următoarele cerințe:… (a) asigurarea imparțialității, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică”.
Conducerea TV Moldova 1 trebuia să prevadă faptul că invitatul își va expune punctul de vedere cu referință la decizia CC, care nu avea să fie altul decât atacând și acuzând cealaltă parte implicată în conflict (Președinția și/sau PAS). Era un fapt evident și la suprafață. Or, când ai o zi în care CC emite, probabil, una din cele mai importante decizii politice ale anului, care poate duce la dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, iar tu inviți în studio doar una din părți, eu, telespectatorul, mă întreb dacă o faci din neștiință (cum am menționat, este imposibil) sau ridici intenționat mingea la fileu părții invitate prin faptul că îi asiguri o platformă națională pentru ca aceasta să-și argumenteze poziția și să o atace pe cea a concurentului, fără a-i oferi dreptul la replică și opinie celui din urmă.
…și o tehnică de manipulare la pachet
La scurt timp, conducerea Moldova 1, cel mai probabil, și-a dat seama că a dat cu bâta-n baltă și a hotărât să dreagă busuiocul, invitându-l la următoarea ediție a emisiunii „Moldova în Direct”, din 20 aprilie 2021, pe președintele PAS, Igor Grosu.
Chiar și așa, Moldova 1 a manipulat în cel mai cras mod posibil, recurgând la un procedeul de manipulare numit tehnica „informației prioritare”. Este o tehnică care spune că oamenii sunt predispuși să perceapă și să accepte informația care ajunge prima la ei (opiniile și punctul de vedere al PSRM și a lui Igor Dodon, exprimat în emisiunea din 15 aprilie). Și chiar dacă, ulterior, apare o altă informație sau un alt punct de vedere pe marginea acestei informații (punctul de vedere al PAS și al lui Igor Grosu, exprimat în emisiunea din 20 aprilie 2021), oamenii nu o vor exclude pe cea dintâi și nu-i vor da prea mare importanță celei din urmă, din simplu motiv că opinia lor pe marginea acestei informații, în mare parte, s-a format deja, precum și concluzia. Tehnica își demonstrează cel mai bine eficiența anume în mediul politic, când un politician este denigrat pe nedrept și este în situația să se justifice ulterior în fața oamenilor, un lucru practic imposibil de realizat.
„Tăcerea” consiliilor: cel Audiovizual (CA) și de Supraveghere (CS) al TRM
În toată această gâlceavă există două instituții care pot trage TRM pe dreapta și discuta „prietenește”, în baza normelor și legilor cu referință la mass-media publică. Ambele instituții au tăcut și o fac de ceva timp. Nu c-aș avea mari așteptări de la componențele actuale ale CA sau CS, dar articolul 45 al Codului serviciilor media audiovizuale spune că „CS supraveghează activitatea furnizorului public național de servicii media în scopul realizării Caietului de sarcini şi, după caz, intervine cu decizii cu caracter de reglementare”, articolele 75, din același Cod, care prevede „Atribuțiile Consiliului Audiovizualului” și 83, cu referință la „Activitatea de supraveghere şi control”, oferă drepturi și pârghii reale CA să cheme „la discuții” conducerea TRM.
Loc de concluzii…
Concluzia-cheie este că, virgulă, conducerea Moldova 1 are o „slăbiciune” față de Igor Dodon și PSRM, la fel cum a avut de fiecare dată față de toți politicienii și partidele de la guvernare. Această „slăbiciune” s-a putut vedea și în decembrie 2019, când televiziunea publică a difuzat, într-o perioadă de maximă audiență, filmul documentar în care fostul președinte Dodon și-a prezentat realizările, iar directoarea televiziunii a justificat această publicitate electorală prin faptul că Moldova 1 nu a făcut decât „să informeze telespectatorii despre activitatea Președinției”. Sau, în cazul celebrei deja „dezbateri” electorale din turul doi al alegerilor parlamentare din noiembrie 2020, când Moldova 1 i-a oferit platformă electorală lui Igor Dodon în ajunul zilei alegerilor.
Rapoartele de monitorizare ale organizațiilor de media menționează că, în cei aproape 30 de ani de independență, media publică așa și nu și-a înțeles misiunea. Rezistența în fața schimbării, modernizării și asumării unei independențe adevărate față de factorul politic al celor din „dealul Schinoasei” mă face să mă conving din ce în ce mai mult de spusele unui jurnalist consacrat de la noi – nu îi voi da numele – care afirma că situația la Moldova 1 nu se va schimba atâta timp cât la butoanele acestei instituții nu vor veni profesioniști adevărați, iar politicienii nu vor înțelege că „publică” nu e același lucru ca și „de stat sau oficială”. Unica soluție, continua el, este construiești o mass-media publică nouă, de la zero. De la o monitorizare la alta tind să cred că, pentru a schimba lucrurile, în cazul mass-mediei publice scenariile radicale sunt cea mai bună soluție.
_________________
Victor Gotișan, cercetător media
Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și cel britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
