Buletinul zilei la 5 posturi TV: de la corectitudine până la rea-intenție nu-i decât „o omisiune”

0

Din 24 februarie, când Federația Rusă a atacat Ucraina, spațiul mediatic din Republica Moldova a suferit mai multe metamorfoze. Activitatea a cel puțin 11 portaluri, inclusiv care aparțin mai multor instituții de presă, a fost sistată de Serviciul de Informații și Securitate pentru că „au reflectat opinii orientate spre justificarea războiului, precum și împotriva integrității teritoriale și a statutului de neutralitate al Republicii Moldova”.

De asemenea, la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, Comisia pentru Situații Excepționale a stabilit reguli noi pentru furnizorii și distribuitorii de servicii media. Astfel, s-a decis suspendarea retransmiterii pe teritoriul Republicii Moldova a tuturor programelor produse în state ce nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră (inclusiv Federația Rusă), iar Consiliului Audiovizualului (CA) i s-a oferit undă verde să sancționeze cu amendă de la 40.000 la 70.000 de lei distribuitorii de servicii media ce încalcă prevederea de mai sus.

De la începerea războiului în Ucraina, CA a anunțat amenzi de zeci de mii de lei pentru modul în care mai multe posturi de televiziune au reflectat criza de securitate din regiune. Cel mai des sancționate au fost posturile de televiziune NTV Moldova, RTR Moldova și Primul în Moldova pentru materiale în care, între altele, „nu au fost asigurate echilibru, imparțialitatea și libera formare de opinii”.

Experți media observă că majoritatea instituțiilor cunoscute în trecut pentru promovarea unei politici editoriale favorabile Federației Ruse au ales să adopte „tactica struțului” în ce privește relatarea știrilor despre conflictul din Ucraina. Altfel spus, pur și simplu evită să scrie la această temă. Atitudinea este una păguboasă pentru că, ținând cont de impactul negativ pe care îl are războiul din Ucraina asupra Republicii Moldova, să nu relatezi la temă înseamnă să lipsești publicul de informații ce, la propriu, le influențează viața.

Cum se scriu buletinele „cu ață albă”

Elaborarea unui buletin de știri presupune reflectarea evenimentelor ce au loc la zi și punerea acestora într-o ordine în funcție de interesul public și importanță. Am analizat conținutul și modul în care au fost prezentate principalele buletine de știri în ziua de vineri, 18 martie, la cele mai vizionate posturi de televiziune la nivel național, potrivit studiului de audiență realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Este vorba de Prime TV (22%), Moldova 1 (19%), Jurnal TV (18%), NTV Moldova (17%) și Primul în Moldova (15%).

Precizez din capul locului că, pe 18 martie, cel puțin trei știri s-au găsit „pe prima pagină” la majoritatea instituțiilor de presă din Republica Moldova, bineînțeles, în afara știrilor despre războiul din Ucraina. E vorba de:

  • Aprobarea de către membrii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a cererii distribuitorului Premier Energy de a majora tariful pentru energia electrică de la 1,51 lei, la 2,17 lei pentru un kilowatt-oră. De asemenea, a fost aprobată și cererea distribuitorului din zona de nord, FEE Nord, de a majora tarifele de la 2,04 lei, la 2,51 lei pentru un kilowatt-oră.
  • Adresarea președintei Maia Sanducătre cetățeni, în care a declarat, între altele, că războiul din Ucraina a declanșat o nouă criză care va avea consecințe de durată pentru Republica Moldova. Șefa statului a vorbit despre scumpirile la produsele de consum și carburanți. Totodată, a menționat că s-au oprit importurile și exporturile spre Est, iar asta afectează și consumatorii, și agenții economici locali.
  • Pe plan internațional, în top s-a regăsit discursul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, în timpul unui concert ce a marcat opt ani de la anexarea peninsulei Crimeea. „Scopul operațiunii din Ucraina este să salvăm oamenii de genocid. Din dragoste creștină am fost obligați să-i salvăm pe frații noștri din Donbas”, a spus președintele rus Vladimir Putin în discursul ținut de „Ziua Crimeei”, marcată în Rusia pe 18 martie. Cu această ocazie au avut loc ample concerte pe stadioane din multe orașe ruseș

NB! Precizăm că buletinele sunt enumerate în ordinea în care le-am urmărit la TV. Unele televiziuni au principalele buletine de știri la 19.00, altele la 21.00.

Postul de televiziune Jurnal TV a deschis principalul buletin de știri al zilei cu anunțul despre scumpirea energiei electrice. A urmat subiectul despre adresarea președintei Maia Sandu către cetățeni, în care șefa statului a precizat că țara se confruntă cu mai multe crize în paralel: cea energetică, pandemică, de creștere a prețurilor, iar războiul din Ucraina a declanșat o nouă criză – cea a refugiaților, care va avea consecințe de durată. În buletin s-a regăsit o știre despre reacția internauților la anunțul Ambasadei Rusiei la Chișinău prin care îi îndeamnă pe cetățenii ruși din Republica Moldova să anunțe dacă sunt discriminați pe motive naționale, lingvistice, culturale, religioase sau de altă natură. „Nici eu, nici familia mea nu avem nevoie să fim salvați. Suntem mulțumiți. Ne iubim drapelul, imnul și-i iubim pe toți oamenii de diferite naționalități, indiferent ce limbă vorbesc”; „Nu, nu, nu! Vă rugăm frumos, nu ne ajutați! Suntem bine și fără ajutorul vostru”; „Se pare că în Rusia au fost deja ajutați toți rușii și e timpul să mai aibă grijă de rușii din Moldova” – sunt doar câteva mesaje evidențiate de jurnaliști. A fost reflectat și discursul președintelui rus Vladimir Putin în timpul concertului dedicat „Zilei Crimeei”. Reporterii de la Jurnal TV au observat că Putin a elogiat ceea ce Moscova numește „operațiunea specială din Ucraina”. Spre finalul buletinului s-a relatat și despre anunțul Serviciului de Informații și Securitate că a blocat 11 portaluri web până la data de 18 martie, care incitau la justificarea și propaganda războiului, precum și la ațâțarea conflictelor interetnice. Potrivit directorului SIS, Alexandr Esaulenco, site-urile respective promovau știri false despre invazia Ucrainei, dar și mesaje de ură orchestrate la adresa refugiaților.

Postul public de televiziune Moldova 1 a început principalul buletin al zilei „Mesager” cu discursul președintei Maia Sandu către cetățeni. Adresarea a fost dată pe post integral. A urmat o știre despre războiul din Ucraina cu evenimente la zi, inclusiv cum refugiații aplică pe mașini pancarte pe care se poate citi „copii” în speranța că nu vor fi atacați de militarii ruși. De asemenea, s-au trecut în revistă pagubele provocate de război în cele mai importante orașe din Ucraina, inclusiv cu declarații ale reprezentanților puterii de la Kiev. A fost pus pe post și un reportaj despre copiii ucraineni care ajung grav răniți în spitale din cauza bombardamentelor. Nu a lipsit nici știrea despre discursul lui Vladimir Putin de pe stadionul Lujniki din Moscova, unde, în uralele mulțimii, a justificat invadarea Ucrainei. Știrea a fost realizată într-o manieră neutră, fiind pusă „în oglindă” cu suferințele cetățenilor ucraineni. Imediat s-a relatat despre faptul că mecanismul de compensare a consumului de gaze a fost extins și că autoritățile au renunțat la plafonul de 500 de metri cubi, deci întregul volum de gaze consumat în producție va fi compensat. Abia în partea a doua a emisiunii a fost dată știrea despre scumpirea energiei electrice pentru consumatorii abonați la Premier Energy și FEE Nord. Alte știri vizează plângerea deputatului Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vladimir Odnostalco, că guvernanții nu gestionează corect criza pandemică, controalele rutiere efectuate de echipaje ale IGP și problemele cu care se confruntă bibliotecile din țară.

Și postul de televiziune NTV Moldova a început buletinul de știri cu anunțul privitor la majorarea tarifului la energia electrică. Cea de-a doua știre se referă la declarația vicepremierului Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, că de la 1 mai Gazprom ar putea decide sistarea livrărilor de gaze naturale pentru Republica Moldova. „Scenariul ar putea avea loc întrucât auditul ce urma să fie efectuat la Moldovagaz nu va fi gata în luna mai, iar Republica Moldova nu va începe să-și achite datoriile, așa cum s-a convenit anterior”, anunță reporterii de la NTV Moldova. Urmează un pachet de știri dedicat problemelor din agricultură și turism. Fermierii anticipează o roadă „slabă” în acest an și cer sprijin autorităților, iar reprezentanții domeniului turismului susțin că își revin cu greu după criza pandemică, în timp ce războiul din Ucraina riscă să compromită și mai mult afacerile. În intro-ul știrii, moderatoarea de la NTV Moldova a insistat că „dialogul cu autoritățile pentru căutarea unor soluții este complicat”. La mijlocul buletinului de știri s-a relatat despre adresarea președintei Maia Sandu. De asemenea, a fost abordată decizia SIS de a bloca site-uri ce promovau știri false despre invazia din Ucraina și anunțul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) privind distrugerea unui lot de peste 96.000 de doze de vaccin Moderna expirate, ce au fost donate în decembrie 2021 de autoritățile franceze. Buletinul s-a încheiat cu un reportaj în care se elogiază decizia liderului formațiunii „Șor”, Ilan Șor, de a deschide un magazin social în satul Dolna din raionul Strășeni. Din buletin au lipsit știrile externe. Nu s-a relatat deloc despre războiul din Ucraina și nici despre discursul președintelui rus Vladimir Putin, în care justifica războiul din țara vecină.

Primul în Moldova și-a deschis buletinul cu știrea despre majorarea tarifelor la energia electrică. Reporterii au realizat și un vox-populi la temă, întrebând oamenii în ce măsură decizia le va afecta bugetul familial. Întâmplător sau nu, s-a stat de vorbă doar cu persoane în vârstă, categorie cu venituri modeste în R. Moldova. Abordarea este una greșită din punct de vedere jurnalistic. Ca și în cazul știrilor și reportajelor, vox-urile trebuie realizate prin filtrul standardelor de echilibru și imparțialitate, fiind foarte importantă inclusiv selectarea vorbitorilor. De asemenea, pentru a asigura pluralismul de opinii, este necesar ca vox-urile să conțină opinii diferite, inclusiv de la persoane de vârste diferite. Ca și în cazul buletinului de la NTV Moldova, s-a relatat despre anunțul vicepremierului Andrei Spînu că de la 1 mai Gazprom ar putea decide sistarea livrărilor de gaze naturale pentru țara noastră. A urmat o știre despre problemele din agricultură și s-a relatat pe larg despre problemele refugiaților ucraineni care ajung în Republica Moldova, care le sunt necesitățile și cu ce provocări se confruntă. Buletinul s-a încheiat cu același reportaj pe care l-am urmărit la NTV Moldova, despre decizia lui Ilan Șor de a deschide un magazin social în satul Dolna din raionul Strășeni. La fel, din buletin au lipsit știrile externe. Nu s-a relatat deloc despre războiul din țara vecină și nici despre discursul președintelui rus Vladimir Putin în care justifica invazia în Ucraina.

Principalul buletin al zilei la Prime TV. „Din 1 aprilie, vom plăti mai scump cu 40% pentru curent”, a anunțat moderatorul în deschiderea buletinului. Jurnaliștii au stat de vorbă cu mai mulți trecători despre modul în care scumpirile îi vor afecta. Ca și în cazul postului Primul în Moldova, au fost intervievate doar persoane ce au avut opinii similare la temă, altfel spus, au criticat decizia și guvernarea pentru majorare. „Lanțul scumpirilor continuă”, este titlul următoarei știri despre îngrijorările producătorilor de pâine și lactate care nu exclud că ar putea crește prețurile urmare a scumpirii energiei electrice. A urmat o știre despre bombardamentele asupra orașelor Lviv și Harkiv și pierderile suferite la Kiev din cauza atacului militarilor ruși. Materialul a fost realizat echilibrat, fiind citat inclusiv reprezentantul ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, care a comunicat că trupele din Donbas, ajutate de armata rusă „i-au încercuit pe naționaliștii” ucraineni. De asemenea, s-a relatat și despre „Concertul pe timp de război” organizat pe stadionul Lujniki de la Moscova. Știrea a fost realizată într-o manieră echilibrată, fiind puse față-n față pierderile umane suferite de Ucraina și atitudinea „rece” cu care tratează războiul puterea de la Kremlin. A urmat știrea despre adresarea președintei Maia Sandu către cetățeni, inclusiv partea în care s-a vorbit despre modul în care vor fi afectate importurile și exporturile în Republica Moldova din cauza războiului din Ucraina. La fel, s-a relatat despre decizia SIS de a suspenda mai multe portaluri informaționale, suspendarea președintei Autorității Naționale de Integritate și riscul sistării livrărilor de gaze pentru Republica Moldova.

Așadar, putem observa că unele posturi de televiziune au evitat să relateze direct despre războiul din Ucraina și discursul președintelui rus Vladimir Putin. Ținând cont de impactul conflictului din țara vecină, dar și interesul publicului, decizia de a ocoli subiecte de interes public ridică mai multe semne de întrebare, iar una e dacă nu cumva producătorii acestor buletine de știri au recurs la „tehnica omisiunii”. Ce presupune aceasta? Trecerea cu vederea a unor subiecte de interes public, adică excluderea lor din fluxul de știri. De ce este manipulativă această tehnică? Pentru că astfel mass-media creează un tablou informațional trunchiat al zilei, iar telespectatorul își formează opinia despre un eveniment bazându-se pe informații incomplete.

Bineînțeles, fiecare instituție de presă și fiecare producător de emisiuni este liber să „brodeze” un buletin de știri justificând că se gândește la interesul publicului care îl urmărește. Desigur, se poate dezbate la nesfârșit dacă să fie dat într-un buletin mesajul președintei către cetățeni sau nu. Sunt suficiente argumente „pro” și „contra” în acest sens. Însă chiar cred că este cel puțin incorect să închizi ochii la un război ce are loc la doar câteva sute de kilometri. De ce? Pentru că, în cele mai dese cazuri, nepăsarea are aceleași consecințe ca și rea-credința.

Portalul Mediacritica

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Combaterea propagandei și a manipulării prin instrumente de educație media”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în perioada noiembrie 2021 –noiembrie 2022, cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.