Portalul Subiectulzilei.md a publicat, pe 26 ianuarie, o știre cu titlul: „În așa casă locuiești când faci voluntariat la viitorul președinte. Cum arată palatul paznicului Maiei Sandu”. Subiectul, preluat de pe un alt portal și publicat pe mai multe site-uri, ține de șeful adjunct al Serviciului Protecției și Pază de Stat (SPPS), Vasile Popa, numit recent în funcție de către președinta Maia Sandu, printr-un decret semnat în data de 30 decembrie 2020. Știrea trece în revistă bunurile pe care le deține Popa, conform declarației făcută publică recent, iar autorul pune accent pe casa adjunctului de la SPPS, amplasată într-o suburbie a Capitalei.
În text se menționează că „în perioada 2016-2020 [Vasile Popa, n.r.] a fost observat de mai multe ori alături de Maia Sandu. În cadrul unei emisiuni la TV8, Maia Sandu declara, precum că Popa i-a fost bodyguard voluntar, fără salariu de la partid”. Astfel, redacția recurge la o judecată de valoare în titlu, concluzionând că „în așa casă locuiești când faci voluntariat la viitorul președinte”, denumind imobilul drept un palat. Prin această abatere, jurnalistul își impune părerea, evitând să separe faptele de opiniile personale.
De asemenea, redacția publică date cu caracter personal ce țin de locul amplasării imobilului, precizând localitatea și strada. Materialul este însoțit și de fotografii pe care este vizibilă plăcuța cu adresa. Prin urmare, casa poate fi ușor identificată. Știrea ignoră și obligația ca celui vizat să i se ofere dreptul la replică.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă, cu privire la titluri: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”. Și Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”, de asemenea „să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”.
Cu referire la menționarea adresei imobilului, Legea privind protecția datelor cu caracter personal trece la categoria acestor date „orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă. Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”. Așadar, adresa de domiciliu, dar și orice altă informație cu ajutorul căreia putem identifica o persoană, sunt date cu caracter personal, iar interesul public ca cititorii să cunoască unde anume locuiește protagonistul nu prevalează asupra dreptului său la protecția vieții private.
