Deși comunitatea experților economici, societatea civilă, partenerii externi ai țării și misiunile diplomatice au spus distinct că nu susțin amnistia capitalului, guvernarea totuși a adoptat legea respectivă în data de 26 iulie. Votată în două lecturi în aceeași zi, fără o dezbatere publică, legea amnistierii capitalului a fost reflectată cât se poate de diferit de presă, iar unele instituții (NTV Moldova, Accent TV) au politizat subiectul, folosindu-l drept instrument pentru a discredita anumite partide politice.
Canal 2 nu a reflectat în știri pe 26 iulie informația despre adoptarea legii amnistiei fiscale. În schimb, în buletinul 
principal din 27 iulie, Canal 2 a difuzat două știri despre subiectul monitorizat. În știrea „Protest la Parlament” a fost reflectat protestul PAS, PPDA și PLDM împotriva adoptării acestei legi, fiind menționate și reacțiile negative ale organizațiilor și instituțiilor internaționale. Totuși, în aceeași știre opiniile negative sunt contrapuse cu una pozitivă, a unui expert internațional care menționează că aceasta este o lege bună. În baza unei singure păreri pozitive, Canal 2 a generalizat și a făcut trimitere la surse imposibil de verificat, sugerând că legea se bucură de o susținere masivă: „mai mulți experți, dar și mediul de afaceri au salutat inițiativa statului…”. Totodată, Canal 2 a făcut uz de tehnica de manipulare a „dușmanului intern”, cele 3 partide fiind portretizate drept „dușmanii” ce se opun reformelor și adoptării unor legi „…care ar putea aduce mai mulți bani la buget și va contribui la majorarea salariilor”. Astfel, toate opiniile dezaprobatoare au fost unificate într-un singur material și au fost echilibrate cu contra-argumente, pentru a crea o impresie de egalitate între exponenții celor două tabere.
Știrea imediat următoare, intitulată „Amnistia capitalului: O practică internațională”, a relatat despre un raport al organizației Transparency International care menționează că amnistia fiscală este o practică bună și eficientă, folosită la nivel internațional de țări precum Australia, Italia, Grecia și Turcia. Astfel, Canal 2 a încercat un transfer de imagine și de justificare a adoptării acestei legi, făcând abstracție de diferențele semnificative dintre țara noastră și statele respective. Informația de context a fost prezentată pentru a justifica adoptarea legii, prezentând în detaliu beneficiile realizate în țările respective. Totodată, nu au fost prezentate posibilele probleme (tehnica de manipulare prin omisiune) care pot apărea la aplicarea amnistiei fiscale și care au fost explicate anterior de mai multe instituții naționale și internaționale, societatea civilă și experți. Ca și în știrea precedentă, Canal 2 a făcut trimitere la surse imposibil de verificat, deoarece nu a menționat despre ce raport al Transparency International este vorba și nu a prezentat sursa acestuia.
În ziua de 27 iulie, Publika TV a reflectat subiectul votării amnistiei fiscale ca și Canal 2, în două știri care creionează în mod similar două tabere de opinie: pro și contra adoptării legii. Materialele au urmat același scenariu, tematică, unghi de abordare, text și imagine ca și în cazul Canal 2. Prima din ele („Nemulțumiți de reducerea taxelor și impozitelor pentru cetățeni, PAS, PPDA şi PLDM au protestat în fața Parlamentului”), a menționat despre protestul PAS, PPDA și PLDM împotriva adoptării acestei legi și reacția negativă a organizațiilor și instituțiilor internaționale, urmate de opinia aprobatoare a unui expert internațional. Publika TV a admis:
- Tehnica de manipulare a „dușmanului intern”: cele trei partide menționate sunt prezentate într-un context negativ, ca fiind niște entități care se opun reformelor și adoptării unor legi care vor aduce beneficii cetățenilor. O tehnică foarte des utilizată de mass-media autohtone, pentru a le induce cetățenilor un sentiment de frică și/sau angoasă.
- Generalizare și amestecul faptelor cu opiniile: „Criticile vin în timp ce mai mulți experți economici, precum şi reprezentanți ai mediul de afaceri, au salutat inițiativa statului, care, potrivit lor, va aduce mai mulți bani la bugetul de stat și va duce la majorarea salariilor”;
- Lipsa dreptului la replică/opinie. Chiar dacă Publika TV a pus accentul pe faptul că cele trei partide au protestat (atenție și la titlul și burtiera din știre: „PAS, PPDA, PLDM au protestat din nou la Parlament”), acest post de televiziune nu a inclus nicio opinie a protestatarilor.
A doua știre („Amnistia fiscală, practică folosită în mai multe țări. Ce presupune și cine beneficiază”) a fost despre un
„studiu al organizației Transparency International… despre amnistia capitalului”. Ca și la postul Canal 2, știrea a fost o recapitulare a concluziilor acestui studiu, care menționează că amnistia capitalului a adus venituri în bugetul unor țări ca Australia, Grecia, Turcia și Italia. Publika TV a făcut uz de tehnica sugestiei, sugerând opiniei publice că această reforma va aduce beneficii și Republicii Moldova. Totodată, Publika TV nu a asigurat echilibrul surselor și opiniilor, or, argumentele mai multor organizații naționale și internaționale pentru respingerea unei asemenea măsuri au fost mai numeroase decât cele de susținere.
TV8, Pro TV Chișinău, Unimedia.info și Moldova 1 au reflectat subiectul amnistiei fiscale neutru și echidistant. Totuși, în câteva situații, au putut fi identificate cazuri de amestec al faptelor cu opiniile: „s-au grăbit să voteze legea… cei care nu și-au declarat veniturile până acum o pot face, contribuind la bugetul de stat cu doar 3 la sută din valoarea bunurilor”; „…documentul ajungând în parlament cu viteza luminii”.
În buletinul informativ din 26 iulie, Jurnal TV a difuzat două știri despre adoptare legii amnistiei fiscale, insistând pe alocuri pe aspectul negativ al acesteia. În câteva cazuri, Jurnal TV a admis amestecul faptelor cu opiniile și a aplicat unele determinative (echivalentul etichetării) care semnalează o atitudine părtinitoare a jurnaliștilor: „Legea celor 56 deputați ai puterii” (burtiera știrii); „În timp ce guvernanții afirmă că legea va stimula economia și mediul de afaceri, opoziția anti-oligarhică și societatea civilă sunt convinse că de fapt acum are loc legalizarea miliardului de dolari furat din sistemul bancar la finele lui 2014”; „…de cealaltă parte, reprezentanții opoziției anti-oligarhice au mari dubii în privința noii legi”.
NTV Moldova în buletinul de știri din 27 iulie a difuzat o știre intitulată „Guvernarea, criticată din toate părțile”, care s-a axat pe criticile aduse legii aprobate. NTV Moldova a insistat mult pe declarațiile și interpretările legii făcute de reprezentanții PSRM – trei fragmente video cu declarațiile Zinaidei Greacenîi, președinta PSRM. Citatele acesteia au reprezentat aproape jumătate din știre, ceea ce indică un dezechilibru al surselor semnificativ. De asemenea, NTV Moldova a inclus și opinia FMI, a Delegației UE și a Ambasadei SUA în Republica Moldova, însă nu a oferit dreptul la opinie autorilor legii (reprezentanților PDM, în acest caz) și nici nu au explicat efectiv ce prevede legea votată în Parlament. În ceea ce privește modalitatea de citare a surselor, e notabil că sursa PSRM a fost citată direct, iar argumentele selectate conțineau multe exemple și informații ușor de înțeles pentru public, cu trimiteri la experiența anterioară a Zinaidei Greceanîi în calitate de ministră a economiei și prim-ministră, conturând o imagine profesionistă și competentă (tehnica eroului salvator).
Celelalte surse (FMI, șeful Delegației UE în Moldova) au fost citate indirect, păstrându-se termenii economici specializați, astfel că mesajul acestora a fost mai opac și mai greu de înțeles, ca un mesaj de susținere secundară a sursei principale. În afară de aceasta, știrea conține calificative (etichete) preluate din citatele surselor: „scandaloasa inițiativă”, „scandaloasa lege”.
Accent TV a difuzat o știre („Legile marca PDM: Săracii sărăcesc, bogații se îmbogățesc”) în buletinul informativ din 26 iulie. Accent TV a prezentat informația în mod părtinitor și neechidistant, oferind mai curând o interpretare a evenimentului decât o relatare a faptului în sine. De asemenea, Accent TV a făcut uz extins de câteva tehnici de manipulare:
- Amestecul excesiv al faptelor cu opiniile și etichetare: „Propunerile democraților privind reducerea impozitului pe venit și amnistia fiscală au devenit subiect de știri în Parlament. După cum și era de așteptat, atât cei din PDM cât și sateliții săi nu au avut întrebări la acest subiect. Lucru pe care nu îl putem spune și de opoziție. Chiar dacă au părăsit sala de ședință, refuzând să ia parte la schemele guvernării, socialiștii au făcut una cu pământul ideile democraților”; „Rugată să comenteze propunerea democraților… lidera PSRM, Zinaida Greacenîi a spus-o pe șleau că proiectul este unul asupra căruia planează mai multe suspiciuni”; „Interesant este că de aceste privilegii se pot bucura și cei ce dețin funcții de demnitate publică, ce-i drept indirect…”; „Nu a încântat-o pe Greceanîi nici intenția de a institui impozitul unic pe venit…”;
- Politizarea subiectului. PSRM a fost prezentat drept un partid care luptă cu guvernarea pentru binele cetățenilor și al țării. Tehnica de manipulare a Eroului Salvator – Mesia (în cazul dat, „eroul” fiind PSRM pe post de entitate politică care se opune guvernării) este folosit de fiecare dată când într-o societate anume criza socială, politică și economică se înrăutățește, iar pe fundal este promovată idea unui salvator care poate rezolva toate problemele.
- Citarea excesivă a unor surse și neoferirea dreptului la replică celor vizați direct în știre. Zinaida Greceanîi a fost inclusă cu trei blocuri de declarații consecutive (cu un total de 2 minute și 14 secunde, adică aproximativ 50% din știre au constitut doar declarațiile ei, alte 40% fiind parafrazarea acestora de către reporter). Pe de altă parte, Guvernul și PDM, ca partid, au fost vizați și acuzați direct, dar acestora nu li s-a asigurat dreptul la opinie.
Pe parcursul celor două zile de monitorizare, 26 și 27 iulie, portalul online Sputnik.md a publicat o știre – „Expert: Amnistia fiscală, o acțiune care comportă riscuri majore”, în care a reflectat informația neutru și echidistant, fără a încălca principiile deontologiei jurnalistice și fără a folosi tehnici de manipulare.
Kp.md a publicat două știri: una din acestea a fost preluarea integrală a unei opinii exprimate de Dumitru Barbalat 
pe contul său personal de Facebook, iar o altă știre – „Чем обернется для Молдовы «налоговая революция»” (Care va fi impactul „revoluției fiscale” pentru Republica Moldova) a avut drept bază informația publicată de Mold-Street.com. Deși inițial articolul începe ca unul informativ, pe parcurs apar unele judecăți de valoare specifice unui material de opinie, iar jurnalistul încercat să dea o interpretare personală a legilor adoptate și impactul acestora. Se poate spune, astfel, că publicația a admis amestecul faptelor cu opiniile: „Mai mult ca sigur că cetățenii de rând nu vor avea niciun beneficiu din mult-lăudata reformă fiscală” (Наверняка обычные граждане не получат никакой выгоды, от восхваляемой налоговой реформы).
Noi.md a publicat șase știri despre legea amnistiei fiscale. Patru din ele au fost preluate de la alte instituții media (Publika.md, Unimedia.md, IPN, Moldova.org), iar două din ele au fost conținut propriu. Una din acestea („FMI înaintează un ”cartonaș galben” Moldovei”) a menționat despre opinia FMI pe marginea legislației aprobate; iar alta a reflectat opinia apelul societății civile, care îi cer președintelui Igor Dodon să nu promulge acest pachet de legi („ONG-urile îi solicită lui Dodon să nu promulge Legea privind amnistia fiscală”). În ambele știri, informația a fost expusă într-un mod neutru și nu au fost semnalate încălcări deontologice sau folosirea tehnicilor de manipulare.
Context:
La 26 iulie 2018, Parlamentul a votat, în cadrul ședinței plenare, proiectul legii nr. 284 privind declararea voluntară și facilitarea fiscală. Legea a fost elaborată de câțiva deputați membri ai PDM și Grupului Popular European din Parlamentul Republicii Moldova. Aceasta a fost avizată pozitiv de Guvern în ședința din 25 iulie și inclusă pe agenda Parlamentului în ziua de 26 iulie, fiind votată în ambele lecturi de 56 deputați (PDM, PPEM). Legea prevede posibilitatea declarării bunurilor și surselor financiare care nu au fost anterior declarate, astfel fiind posibilă legalizarea acestora, achitând 3% din valoarea acestora. Inițiativa legislativă a fost criticată de partide parlamentare – care au părăsit ședința Parlamentului –, organizații ale societății civile, organizații și instituții internaționale (FMI, BM) și misiuni diplomatice din Republica Moldova (Ambasada SUA, Delegația UE).
Victor Gotișan, cercetător media
_______________________
Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.
