Subiectul Legii anti-propagandă a pus la încercare instituțiile media monitorizate, la multe din ele acționând ca un filtru de polarizare: în timp ce unele mass-media au scos în evidență doar lacunele – reale sau imaginare – din această lege (Accent TV, NTV Moldova), altele au prezentat-o dintr-o perspectivă exclusiv luminoasă și pozitivă (Prime TV, Publika TV, Canal 2, Canal 3). Al treilea grup de instituții media – care au prezentat neutru și echidistant informația (RTR Moldova, Noi.md) – a fost în minoritate. Pentru anumite instituții media (Jurnal TV), Legea anti-propagandă a servit drept ocazie pentru a acuza anumite partide politice (PDM). La nivel de argumente, subiectul adoptării Legii a fost prezentat de majoritatea instituțiilor media drept o luptă politică dintre PDM, Parlament și Guvern, pe de o parte, și PSRM în tandem cu președintele Igor Dodon, pe de altă parte.
Accent TV a difuzat două știri la acest subiect. În prima știre, Accent TV a relatat despre adoptarea legii de către spicherul Andrian Candu, accentuând că este o lege a PDM. Folosind tehnica sugestiei, instituția a încercat să inducă ideea că respectiva lege a fost recomandată (cu subînțelesul că ar fi impusă) Republicii Moldova de către SUA și UE, țara noastră fiind prezentată drept unealtă în arsenalul de luptă al acestora împotriva Federației Ruse. De asemenea, s-a făcut uz de tehnica dușmanului extern, unde UE și SUA sunt prezentate drept un dușman extern care se implică direct în treburile interne ale țării.
Pe lângă aceste tehnici de manipulare, Accent TV:
- Nu a oferit dreptul la replică, din moment ce nu a inclus declarațiile oficiale ale celor implicați. În acest sens, jurnalistul, pentru a avea un echilibru al surselor, era obligat să intervieveze și autorii acestei legi, pentru a oferi publicului explicația și argumentele lor.
- A expus informația din perspectiva unei singure părți implicate în acest proces, prezentându-l pe Igor Dodon, care a refuzat să semneze această lege, într-o lumină pozitivă, iar pe Andrian Candu, care a semnat decretul, într-o lumină negativă.
- Amestecul faptelor cu opiniile jurnalistului. „Potrivit noii legi, în vederea protejării spațiului mediatic, undă verde vor avea emisiunile cu caracter similar produse, însă, în statele UE, SUA, Canada, precum și țările care au ratificat Convenția”. „Potrivit scenariului bine-cunoscut, pe lângă numirea în funcție a noilor miniștri, președintele Parlamentului a semnat și legea cu privire la modificările la Codul Audiovizualului”. „În ciuda argumentelor invocate, ca urmare a vizitei liderului PDM la Washington, majoritatea parlamentară a adoptat controversată (sic!) lege”.
- A făcut trimitere la surse imposibil de verificat și, totodată, irelevante pentru tematica subiectului difuzat. „Șeful statului a refuzat vehement să promulge documentul, susținând că acesta vine să încalce dreptul cetățenilor la informare. Poziție susținută și de reprezentanții puterii locale din diferite colțuri ale țării”.
- A difuzat informații false și/sau greu verificabile. „Datorită semnăturii puse de democrat, în țara noastră va fi interzisă difuzarea emisiunilor informativ analitice și militare realizate în țările care nu au semnat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră. Printre statele vizate se regăsesc țări precum Rusia, Republica Belarus și alte zece state europene”. Care sunt însă aceste zece țări, Accent TV nu menționează.
A doua știre a fost făcută în baza declarației jurnalistului rus Vladimir Pozner, care și-a expus opinia pe marginea aprobării acestei legi. Și în acest caz, Accent TV a prezentat informația doar dintr-o sursă și nu a respectat echilibrul surselor. De asemenea, Accent TV nu a citat sursa directă a declarației lui Pozner.
NTV Moldova a inclus o știre despre Legea anti-propagadă în buletinul de știri din 15 ianuarie 2018. Totusi, materialul NTV Moldova nu a prezentat subiectul în baza faptelor, ci mai curând a interpretat știrea (și implicit, legea). În particular, se încearcă inducerea ideii că Rusia și SUA ar fi de fapt actorii principali ai acestei știri, în timp ce Republica Moldova este redusă la statutul de teren de luptă pentru bătălia puterilor mondiale. În acest context, Federația Rusă e prezentată într-un context pozitiv, iar SUA într-unul negativ, PDM fiind prezentat drept un instrument al SUA pentru adoptarea acestei legi.
NTV Moldova a mai făcut uz de:
- Amestecul faptelor cu opiniile: „Legea care prevede interzicerea așa-zisei propagande rusești este o tentativă a Guvernării de a fi pe placul SUA și UE. De această părere este doctorul în drept Serghei Mișin”.
- Tehnica generalizării: „La rândul lor, cetățenii sunt împotriva deciziei guvernării pe care o consideră incorectă și lipsită de sens”; „La rândul lor locuitorii Capitalei consideră că le-a fost încălcat dreptul la informație”.
- Lipsa dreptului la replică și/sau opinie: chiar dacă deputatul PD Sergiu Sîrbu a fost vizat direct și acuzat de anumite fapte, opinia acestuia nu a fost solicitată.
- A prezentat selectiv opiniile Vox Populi: toate cele 4 opinii selectate în cadrul Vox-ului au fost negative și au criticat direct această lege.
Jurnal TV a prezentat informația despre legea anti-propagandă punând în lumină negativă PDM și pe liderul acestuia, Vladimir Plahotniuc (autorii inițiativei acestei legi). Totodată, Jurnal TV nu a solicitat opinia unei surse vizate direct în știre și nu a oferit dreptul la replică acestei surse (Vladimir Plahotniuc).
De asemenea, jurnaliștii de la această instituție media au amestecat în știre faptele cu opiniile: „Întâmplător sau nu, examinarea şi votarea inițiativei au fost propuse în ziua în care presa de la Moscova a scris despre faptul că Plahotniuc este cercetat penal în Rusia pentru omor şi tentativă de omor”; „PD spune că astfel ar vrea să combată propaganda rusească, însă documentul a provocat critici aprinse în condiţiile în care chiar şeful PD, Vladimir Plahotniuc, controlează un canal care retransmite în Republica Moldova un post de la Moscova”.
RTR Moldova a difuzat o știre la acest subiect în buletinul de știri din 15 ianuarie 2018. RTR Moldova a prezentat informația în mare parte neutru și echidistant. Au fost prezentate câteva informații de ordin general despre conținutul legii, ce prevede aceasta, precum și modul în care această lege a fost aprobată. Unica abatere făcută de RTR Moldova a fost mențiunea potrivit căreia „…mai mulți reprezentanți ai societății civile și experți politici au criticat legea, care după părerea lor… ”, astfel această instituție media făcând trimitere la surse imposibil de verificat.
Televiziunea publică Moldova 1 difuzat două știri la acest subiect. În prima din ele, Moldova 1 a prezentat neutru și echidistant detaliile despre prevederile legii.
Într-o altă știre însă, postul public național a încercat să facă conexiunea între legea nou-adoptată și decizia unei instanțe de judecată din Moscova, care a păstrat în vigoare mandatul de arest pe numele lui Vladimir Plahotniuc, președintele PDM. Reporterii Moldova 1 au solicitat o declarație oficială PDM prin intermediul purtătorului de cuvânt al partidului, Vitalie Gămurari, în care acesta afirma că prelungirea mandatului de arest în Rusia pentru liderul PDM ar fi legată de adoptarea acestei legi. Moldova 1 a încercat să sugereze consumatorilor media că această lege este una foarte bună, iar PDM, prezentat într-o ipostază pozitivă, e un partid ce luptă cu propaganda străină. Exact același scenariu al știrii – cu excepția câtorva mici nuanțe – a putut fi observat și la Canal 2.
Știrile produse în mediul online la tema Legii anti-propagandă au fost monitorizate pe parcursul unei perioade mai îndelungate de timp, și anume 7 decembrie 2017 – 25 ianuarie 2018.
Astfel, Noi.md a publicat în perioada menționată nouă știri despre Legea anti-propagandă. Majoritatea știrilor au fost scrise de către jurnaliștii acestei publicații, cu excepția uneia care a fost preluată de pe site-ul televiziunii Publika TV. În general, conținutul publicat a fost unul neutru și echidistant. Majoritatea surselor vizate au fost citate, iar actorilor principali ai știrilor li s-a oferit dreptul la replică. Totuși, în una din știri, Noi.md a citat surse/sondaje imposibil de verificat, neindicând instituția-sursă directă a acestui sondaj și nici titlul sondajului: „Doar 16 la sută dintre moldoveni susțin decizia autorităților de a interzice retransmiterea programele informative, analitice şi militare din Federația Rusă, arată datele unui sondaj de opinie, citat de NOI.md. (…) Cercetarea a fost realizată în ianuarie curent, pe un eșantion de 1783 de persoane din 91 de localități ale țării. Marja de eroare este de +/- 2,4% (…)”.
Sputnik.
md a publicat opt știri în perioada monitorizată. În câteva din ele, Sputnik.md a prezentat informație într-o manieră ironică și a făcut uz de amestecul faptelor cu opiniile: „Republica Moldova nu mai este amenințată de propagandă și dezinformare din exterior după ce astăzi președintele Parlamentului, Andrian Candu, a promulgat, în locul președintelui Igor Dodon, așa numita lege anti-propagandă”; „Dodon promite să facă prăpăd după alegerile parlamentare”. Sputnik.md a prezentat PDM-ul într-un context ușor negativ, iar pe Igor Dodon într-un context exclusiv pozitiv. Totodată, sursa cel mai frecvent citată în știrile acestei instituții media a fost președintele statului, Igor Dodon.
Cele mai multe știri (11) pe marginea subiectului Legii anti-propagandă au fost publicate de portalul Deschide.md. Majoritatea lor au relatat despre decizia Federației Ruse prin care Duma de Stat condamnă Republica Moldova pentru adoptarea acestei legi. În afară de aceasta, Deschide.md a reflectat în general neutru și echidistant informația referitor la Legea anti-propandă. Totuși, s-a putut sesiza o ușoară defavorizare a președintelui Igor Dodon. În una din știrile sale, Deschide.md a ironizat în titlu asupra persoanei președintelui țării, iar jurnaliștii au amestecat faptele cu opiniile: „Dodon a ajuns a treia oară pe banca de rezerve. CCM l-a mai suspendat o dată”.
Context:
La 7 decembrie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima și a doua lectură Legea nr. 257 (propusă de PDM), cunoscută drept Legea anti-propagandă. Astfel, în urma modificărilor legislative, în Codul Audiovizualului au fost operate o serie de amendamente care au scopul să-i protejeze pe cetățenii Republicii Moldova de dezinformarea și manipularea externă. Încălcarea acestora de către radiodifuzori va duce la amenzi de până la 70 mii de lei. La 20 decembrie 2017, Igor Dodon a respins proiectul de lege și l-a întors Legislativului, pentru ca la 22 decembrie Parlamentul să voteze din nou legea și să o trimită repetat șefului statului spre promulgare. Acesta din urmă refuzând iarăși să o promulge, la 5 ianuarie 2018 Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) a stabilit că refuzul președintelui de a-și îndeplini obligația constituțională de promulgare a legilor constituie o încălcare a Constituției. Astfel, Curtea a dispus ca decretul de promulgare a Legii anti-propagandă să fie semnat de președintele Parlamentului sau de către prim-ministru. La 10 ianuarie 2018, decretul de promulgare a legii a fost semnat de către Andrian Candu, care a și executat temporar interimatul funcţiei de şef al statului.
Victor Gotișan, cercetător media
*În prezentul studiu de caz au fost monitorizate 12 instituții media din R. Moldova: Audiovizual: Publika TV (știri de pe Publika.md), Prime TV, Canal 2, Canal 3, Moldova 1, Jurnal TV, Accent TV, RTR Moldova (buletinele de știri produse în Republica Moldova ), NTV Moldova; Presa online: Noi.md, Sputnik.md, Deschide.md.
Instituțiile media au fost selectate după criteriile: aria de acoperire – naţională, impactul – tirajul şi auditoriul, limba – română şi rusă.
________________________
Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.
