Studiu de caz. Sistarea finanțării UE în sectorului justiției

0

La 11 octombrie 2017, Delegația Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova, într-un comunicat de presă, anunța că nu va mai transfera ultima tranșă de 28 milioane EUR pentru bugetul de stat moldovean, destinată susținerii reformelor în sectorul justiției. Potrivit anunțului oficial, suspendarea finanțării în sectorul justiției se datorează „…angajamentului insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției în anii 2014 și 2015. Cu alocarea insuficientă a fondurilor și a personalului, reformele necesare nu au fost implementate. Ca rezultat, progresul înregistrat nu a fost suficient”. Astfel, autoritățile țării nu au îndeplinit condițiile UE pentru a beneficia de acest ultim transfer în cadrul programului de reformă a justiției.

La Prime TV, în principalul buletin de știri de la ora 21.00 din 11 octombrie 2017, știrea privind suspendarea finanțării UE pentru sectorul justiției a fost reflectată cu mai multe elemente de manipulare informațională:

  • Etichetarea a venit la pachet cu tehnica „țapului ispășitor”. Spre exempu, în comunicatul oficial al UE este menționat că de suspendarea finanțării sunt responsabile „…autoritățile din Republica Moldova [care] au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției în anii 2014 și 2015”, dar nicidecum de – doar – Ministerul Justiției, cu specificarea postului de televiziune că „…Ministerul Justiției a fost condus de Partidul Liberal Democrat”. Astfel, PLDM este prezentat într-o lumină exclusiv negativă, iar PDM este prezentat exclusiv în context pozitiv, în termeni de partid care a înlăturat restanțele în sectorul justiției în perioada 2016-2017.
  • Repetarea, tirajarea unei informații false și amestecul faptelor și opiniilor. „Vina” PLDM a fost principala teză a știrii, fiind sugerată, menționată și/sau repetată de prezentatoare (în titlu), reporter (în intervenția sa directă) și ministrul Justiției (în declarația sa postată pe Facebook și repetată de reporter în intervenția sa în direct). Reporterul care a relatat în transmisiune directă a menționat de câteva ori că de suspendarea finanțării se face vinovat Ministerul Justiției, perioada de referință fiind 2014-2015, când „la șefia Ministerului Justiției a fost Oleg Efrim, fiind succedat de Vladimir Grosu. Ambii, reprezentanți ai PLDM”. Reporterul a apelat la tehnica sugestiei – o tehnică în care se încearcă influențarea conștiinței sau a comportamentului prin reprezentări sau idei ce capătă caracter predominant, producând efecte negative sau pozitive asupra psihicului și/sau a organismului inducând o idee falsă, potrivit căreia UE a dat de înțeles în comunicatul său oficial că anume PLDM este vinovat de sistarea finanțării UE în sectorului justiției.
  • Nu a fost oferit dreptul la replică celor care au fost vizați direct în știre. Chiar dacă au fost acuzați direct, atât PLDM ca partid politic, cât și Oleg Efrim și Vladimir Grosu ca persoane fizice, instituția media nu a contactat părțile pentru a li se oferi dreptul la replică. Reporterul s-a rezumat doar la fraza „atât Efrim, cât și Grosu nu au comentat decizia UE”.
  • Trimiterea la surse imposibil de verificat. „Acum o oră, actualul Ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, a postat pe pagina oficială de Facebook, în care anunță că restanțele din perioada 2014-2015 au fost înlăturate în 2016-2017, iar dovadă sunt rapoartele oficiale. Care sunt aceste rapoarte însă, reporterul nu menționează.
  • Prezentarea tendențioasă a rezultatelor sondajelor de opinie. În știre, reporterul l-a citat pe prim-ministrul Pavel Filip, care „…într-o întrevedere cu comisarul Comisiei Europene, a recunoscut că există încă probleme și rezerve în ceea ce privește reformarea justiției, dar sunt și rezultate pozitive în continuare. În acest sens, Pavel Filip s-a referit și la datele Barometrului de Opinie Publică (BOP), care arată că din aprilie 2016 până în aprilie 2017, încrederea în justiția moldovenească a crescut cu 14%, iar încrederea în Procuratură s-a majorat de la 14% la 31%, în aceeași perioadă”. Totuși, potrivit datelor BOP, în aprilie 2016: 0,2% aveau foarte multă încredere în justiție, iar 10,1% oarecare încredere; în aprilie 2017: 2,1% aveau foarte multă încredere în justiție, iar 21,9% oarecare încredere. Încrederea în Procuratura Generală, potrivit aceleiași surse: 0,6% aveau foarte multă încredere, iar 14,6% oarecare încredere; în aprilie 2017: 6,7% aveau foarte multă încredere în justiție, iar 23,8% oarecare încredere. Astfel, aceste două categorii au fost cumulate și au fost trecute sub una singură, potrivit reporterului, „încredere generală”, ceea ce este un fals.

Știrea la Publika TV a avut același conținut ca și la Prime TV.

  • Începând cu titlul „Lipsa reformelor în ministerele pe care le-a condus PLDM au lăsat Moldova fără finanțare europeană pentru justiție”, care este o distorsionare și o prezentare falsă a informației În comunicatul oficial al UE se menționează despre „autorități”, nu despre „ministerele pe care le-a condus PLDM”. De asemenea, și în textul știrii, Publika TV prezintă o informație falsă, sugerând că „…în perioada 2014-2015… Ministerul Justiției a fost condus de Partidul Liberal Democrat”, iar vina pentru suspendarea finanțării o poartă „…fosta conducere a Ministerului Justiției, iar drept rezultat, progresul nu a fost cel așteptat”.
  • Jurnaliștii de la Publika TV au făcut uz de tehnica informației prioritare când au venit în prim-plan cu o informație falsă, potrivit căreia PLDM poartă vina sistării suportului UE pentru justiție, pentru ca ulterior, pe parcursul știrii, să menționeze că autoritățile de la Chișinău au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției…”. Astfel, consumatorul media a acceptat întâi de toate informația primară, și chiar dacă ulterior apare informația suplimentară (cea veridică), subconștientul telespectatorului nu mai face efortul de a prinde această nuanțare.
  • Lipsa dreptului la replică. „Moldova a ratat 28 de milioane de euro pentru lipsa de reforme în domeniul justiției în special în perioada 2014-2015, când Ministerul Justiției a fost condus de Partidul Liberal Democrat. Despre acest lucru a anunțat, astăzi, delegația Uniunii Europene din Moldova printr-un comunicat de presă”. PLDM a fost vizat direct, iar reporterii nu au solicitat opinia reprezentanților acestui partid. Pe de altă parte, în aceeași zi, Publika TV i-a dedicat o știre-replică ministrului în exercițiu al Justiției, Vladimir Cebotari, declarația lui plasată pe pagina de Facebook fiind preluată integral. De remarcat că alte instituții media au reușit să ia opinia reprezentanților acestui partid (exemplu: md, ZiarulNational.md).

Canal 2 și Sputnik.md nu au reflectat informația în știrile lor.

Știrea de la NTV Moldova a fost prezentată unilateral și dezechilibrat. A fost menționată informația generală din comunicatul oficial al UE privind sistarea finanțării în sectorului justiției. S-a alocat spațiu exclusiv opiniilor deputaților socialiști (Vasile Bolea), ignorându-se în totalitate opinia autorităților și/sau a Guvernului. Reporterul l-a citat pe deputatul socialist, care a acuzat direct autoritățile „care cheltuie ineficient banii obținuți de la această structură [UE], neacordând acestora din urmă dreptul la replică. Accent TV a prezentat știrea exclusiv în baza informației din comunicatul oficial al UE. Chiar dacă a fost una din cele mai importante știri ale zilei, materialul dat a fost prezentat la finalul buletinul informativ.

Jurnal TV a reflectat subiectul în principalul buletin de știri de la ora 19.00. Reporterii au prezentat relativ echilibrat și obiectiv informația, cu o singură excepție, când s-a încercat să se apeleze la tehnica amestecului faptelor cu opinii personale, și anume: „… Ministerul Justiției nu s-a arătat deranjat de faptul că sectorul pe care îl conduce a rămas fără 28 milioane Euro”.

În ediția de știri de la ora 19.45, la postul RTR Moldova subiectul a fost reflectat în mare parte în baza comunicatului oficial al UE, fără a cita și alte surse. De asemenea, pe website-ul oficial, RTR Moldova a preluat o știre la acest subiect de pe portalul Newsmaker.md.

Ziarulnațional.md a reflectat în detalii știrea pe 11, 12 și 13 octombrie, reflectând obiectiv și echilibrat informația. Atât instituția dată, cât și portalul Noi.md au fost singurele instituții media din cele monitorizate care au citat/reflectat cursiv și în timp util opiniile tuturor surselor/părților. Cu o singură concretizare: fiecare sursă a beneficiat de dreptul la replică într-o știre aparte, nu în același material.

Noi.md a fost instituția media care a revenit la acest subiect pe 17 octombrie, cu precizarea și explicația – mai ales după ce instituții media ca Publika TV și Prime TV  au insistat asupra culpabilizării PLDM în această situație – oferită de Peter Michalko, șeful Delegației UE în Republica Moldova [la Radio Europa Liberă], potrivit căreia obiecțiile UE au fost legate de restanțele la revizuirea cadrului legislativ în perioda anilor 2014-2015, dar și de lipsa implementării vizibile a legilor adoptate.

Deschide.md a reflectat evenimentul echidistant și obiectiv, citând opinia părților implicate (UE și Ministrul Justiției), în timp ce Gagauzinfo.md a abordat subiectul în baza comunicatului oficial al UE.

Victor Gotișan, cercetător media

*În prezentul studiu de caz au fost monitorizate 12 instituții media din R. Moldova: Audiovizual: Publika TV (știri de pe Publika.md), Prime TV, Canal 2, Jurnal TV, Accent TV, RTR Moldova (buletinele de știri produse în Republica Moldova ), NTV Moldova; Presa online: Ziarulnational.md, Noi.md, Gagauzinfo.md, Sputnik.md, Deschide.md.

Instituțiile media au fost selectate după criteriile:  aria de acoperire – naţională, impactul – tirajul şi auditoriul, limba – română şi rusă.  

________________________ 

Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.