Context: La ședința din 2 august 2017, membrii Guvernului Republicii Moldova au votat, la propunerea Ministrului de Externe Andrei Galbur, o decizie prin care vicepremierul Federației Ruse Dmitri Rogozin a fost declarat persona non-grata. Decizia a fost argumentată prin declarațiile ofensatoare la adresa Republicii Moldova și cetățenilor ei, făcute de Rogozin în ultimul timp. Decizia vine după ce, o săptămână mai devreme, o vizită a lui Rogozin la Chișinău și Tiraspol a eșuat din cauză că România a interzis aeronavei în care se afla acesta să survoleze spațiul său aerian, bazându-se pe o interdicție stabilită încă în anul 2014 de Uniunea Europeană.
La Publika TV, în emisiunea Newsroom, subiectul a fost prezentat în detalii, cu argumentele guvernării referitoare la decizia luată și cu reacția președintelui Igor Dodon, care a criticat hotărârea. Subiectul a fost prezentat ușor dezechilibrat, cu elogierea – prin vocile reprezentanților puterii și ale analiștilor politici – a deciziei luate de guvernare, dar fără ca reporterii să ia în calcul contextul și istoria acestei decizii. Jurnaliștii nu au căutat răspuns la întrebarea firească „De ce autoritățile nu au luat o astfel de decizie mai devreme?”.
Or, tot ei au menționat că Rogozin a adresat și anterior cuvinte ofensatoare Moldovei și locuitorilor ei. Din background-ul știrilor au fost omise detalii relevante din trecutul relației lui Rogozin cu Guvernul de la Chișinău, inclusiv faptul că vicepremierul rus a fost primit cu un an în urmă la Chișinău, în cadrul unei vizite oficiale, de premierul Pavel Filip și de ministrul Economiei Octavian Calmîc. Acest detaliu i-ar fi putut face pe telespectatori să analizeze obiectiv deciziile guvernării în legătură cu acest reprezentant al autorităților Federației Ruse, responsabil la Moscova de reglementarea problemei transnistrene.
La Canal 2, în ediția de știri de la ora 19.00, subiectul a fost prezentat pe scurt, cu informații din ședința Guvernului și cu reacția lui Igor Dodon, fără informații de context.
La Prime știrea a conținut aceleași informații ca și cea de la Publika TV, doar că Prime a transmis și reacția autorităților de la Kremlin.
Jurnal TV, NTV Moldova și RTR Moldova nu au reflectat subiectul, întrucât nu au avut ediții de știri în ziua de 2 august 2017.
Accent TV a prezentat subiectul într-o cheie negativă, jurnaliștii scoțând în evidență comentariile președintelui Igor Dodon și ale analiștilor politici care calificau decizia Guvernului drept o greșeală politică. Informația a fost prezentată dezechilibrat. Reporterul a anunțat că Dmitri Rogozin a fost declarat persona non-grata din cauza declarațiilor sale făcute într-un interviu pentru postul Rossia 24, interpretate de reporter drept declarații care „nu au fost pe placul elitei din țara noastră”. Jurnalistul nu a precizat care sunt aceste declarații, însă la finalul știrii a selectat doar una dintre ele și a prezentat-o publicului: „În interviul acordat postului de televiziune Rossia 24, oficialul rus și-a exprimat părerea că în spatele eșecului privind vizita sa în Republica Moldova ar fi liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, care, potrivit vicepremierului Rusiei, este liderul mafiei care controlează întreaga Moldovă”. Astfel, s-a sugerat că decizia ar fi o reacție de răspuns a Guvernului de la Chișinău la criticile aduse de Rogozin la adresa liderului PDM, deci o răfuială între politicieni.
De asemenea, a fost folosită o formă a tehnicii de manipulare numită de Vladimir Volkoff estompare, și anume suprainformarea deliberată cu prezentarea unor fapte exclusiv pozitive.
Accent TV, în știrile despre declararea persona non-grata, a inclus o serie de declarații și informații despre planurile, considerate benefice pentru Republica Moldova și în special pentru agricultorii ei, pe care Dmitri Rogozin le-ar fi pus în aplicare dacă era lăsat să intre în Republica Moldova. Astfel, comportamentul său injurios pe care l-a demonstrat referitor la Republica Moldova, invocat de autorități, ar fi trebuit să treacă pe planul doi dacă se pun în balanță beneficiile pierdute în urma interdicției stabilite oficialului rus. S-a încercat, prin această metodă, influențarea telespectatorului prin distragerea atenției de la faptele care îi erau reproșate lui Dmitri Rogozin – ofensele constante aduse Moldovei – prin accentuarea altor fapte, considerate pozitive, referitoare la persoana în cauză.
În știrile difuzate de Accent TV la acest subiect cel puțin două acuzații au fost lăsate fără reacția celui vizat, deci a fost ignorat dreptul la replică. Reporterul a anunțat că Rogozin a spus că Plahotniuc este „liderul mafiei care controlează întreaga Moldovă” și că acesta din urmă ar „sta în spatele vizitei eșuate în Republica Moldova și regiunea transnistreană”, fără să solicite un comentariu liderului PDM.
Portalul Sputnik.md a tratat subiectul în 5 știri, care au inclus și reacția Ministerului de Externe al Federației Ruse. În ele nu s-a regăsit însă „istoria” comportamentului lui Dmitri Rogozin în raport cu Republica Moldova.
Portalurile Noi.md, Ziarulnational.md și Deschide.md au reflectat subiectul cu prezentarea majorității informațiilor relevante, mai puțin cele de background.
În concluzie, majoritatea instituțiilor media monitorizate au omis importante informații de context la reflectarea subiectului, inclusiv faptul că în anul 2014 Dmitri Rogozin, după ce vizitase Tiraspolul, a fost oprit pe aeroportul Chișinău de către Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Motivul – Rogozin ducea clandestin la Moscova liste cu mii de semnături prin care locuitorii regiunii separatiste îi cereau Moscovei recunoașterea Transnistriei ca stat. Acest detaliu, dar și faptul că doi ani mai târziu, adică în iulie 2016, actuala guvernare (premierul Pavel Filip și ministrul Economiei Octavian Calmâc) îl primea pe Dmitri Rogozin la Chișinău într-o vizită oficială și lăuda „succesele” vizitei, au fost trecute cu vederea de către jurnaliști, însă ar fi putut ajuta telespectatorii să își facă o imagine mai clară asupra celor întâmplate.
Viorica Zaharia, expertă media
____________________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
