„Vă rog să scoateți această informație… O asemenea abordare contribuie la promovarea fenomenului. Vă rog să ne contactați pentru a clarifica modul corect de reflectare a subiectului „jocurile morții” ca să fiți parte a soluției, nu a problemei. Fiți responsabili!”. „Scoateți articolul. Contribuiți la promovarea suicidului prin modul CUM l-ați făcut…” „Sunteți responsabili? Chiar?”. Sunt fragmente din comentariile postate în ultimele câteva săptămâni, pe mai multe portaluri de știri, de membrii Centrului de resurse pentru prevenirea suicidului.
Și foarte mulți cititori ai acestor portaluri de știri sunt indignați de conținutul informațiilor la subiectul dat. Consiliul de Presă a reacționat și a venit cu un apel către mass-media, în care cheamă la responsabilitate și prudență în abordarea subiectelor legate de jocurile online ce ar putea fi periculoase pentru adolescenți. Cu toate acestea, iată că și la sfârșitul lunii martie putem citi, vedea, auzi zeci de mesaje detaliate despre un joc online ce ar îndemna adolescenții la sinucidere.
Isteria mediatică a început după ce, la 8 martie, doi adolescenți au murit, căzând de la înălțime. În informația difuzată inițial de presă nu se pomenește de vreun joc virtual, dar varianta sinuciderii este prezentată ca fiind cea mai probabilă. Ulterior, subiectul este suplimentat însă cu detalii ce au scăpat de sub controlul unei părți a presei, aceasta punând accent mai mult pe senzațional decât pe deontologie și precauție în abordarea unei teme sensibile. În astfel de cazuri, jurnaliștii sunt îndemnați să urmeze normele deontologice generale, dar și anumite reguli particulare. Bunăoară, Ghidul „Reflectarea subiectului suicidului în presă”, elaborat în 2014 de către AO „Altruism” sau „Ghidul de bune practici jurnalistice. Reflectarea mediatică a suicidului”, promovat de Consiliul de Presă, explică în ce mod trebuie și, mai ales, cum nu trebuie abordat subiectul suicidului.
Iată doar câteva aspecte, de care o parte a mass-media nu a ținut cont în cazul morții celor doi adolescenți și al jocurilor online:
- Evitarea primei pagini. În cazul emisiunilor TV sau a știrilor, subiectele în cauză trebuie prezentate pe la mijlocul ediției, nicidecum la început, ca știre de senzație. Bunăoară, PRO TV Chișinău[1] și Jurnal TV[2] au deschis principalul jurnal de pe 8 și pe 10 martie tocmai cu această știre. În plus, deși subliniază faptul că nu va da denumirea jocului și nici a rețelelor de socializare unde poate fi accesat acesta (ceea ce deja stârnește curiozitatea și sugerează cum poate fi găsit), deși prezintă opinia unui specialist și informează despre „Linia Verde Prevenire Suicid”, în doar primele șapte minute din jurnalul de pe 10 martie PRO TV Chișinău difuzează trei știri consecutive la subiectul sinuciderii. La fel, postul nu ține cont nici de altă recomandare din Ghid, care spune:
- Atenție în prezentarea posibilelor conexiuni… nu folosiți expresii precum „un alt caz de suicid, la doar câteva zile după…”. În pofida acestor recomandări, a doua știre din buletinul PRO TV din 10 martie începe astfel: „incidentul vine la trei zile de când doi adolescenți…” (min. 3). La 20 martie postul a difuzat un material despre prevenirea suicidului. Faptul este salutabil, dar nu anulează comportamentul anterior al televiziunii.
- Evitarea descrierii detaliate a metodei folosite; a locului unde s-a întâmplat și a distribuirii mesajului de adio. Mai multe media (Prime TV, Jurnal TV, Canal3, PRO TV, Publika.md, Unimedia.info, Realitatea.md, Deschide.md, ș.a) au făcut publice detalii cu privire la strada, etajul, mesajul din biletul de adio, modul cum s-a întâmplat tragedia sau la toate împreună. Cu referire la jocul online ce ar fi putut influența decizia tinerilor s-a mers și mai departe: s-a dat denumirea jocului, descrierea detaliată a acestuia, cu indicarea modalității prin care poate fi accesat[3]
- Evitarea titlurilor mari. Fiți atenți la formulările alese. Nu este indicată utilizarea cuvântului „suicid” sau „sinucidere” în titlul unei știri sau al unui reportaj. Exemple de titluri: „Minorii sinuciși la Botanica // Dosarul, instrumentat de procurori specializați în crime cibernetice”, „ANUNŢ ŞOC. Jocul Balena Albastră. Creatorul aplicației a dezvăluit motivele pentru care a împins tinerii la suicid”, „Un joc fatal a ajuns și în Moldova”, „Atenție părinți! Câțiva copii din regiunea transnistreană au ajuns ținta unui joc periculos care îi îndeamnă la sinucidere, Dublu suicid”
- Alegerea corectă a fotografiilor și vedeo-urilor. Utilizarea și distribuirea fotografiilor și imaginilor care pot conduce la identificarea locului și a metodelor întrebuințate ar trebui evitate. Imagini foto și video au fost publicate de mai multe portaluri, dar și posturi de televiziune, ilustrând nu doar clădirea unde a avut loc tragedia, și mâinile tinerilor (Canal3, md), dar și presupusele consecințe fizice ale jocului, mesaje audio și video preluate de pe rețelele de socializare și fotografii ale ipoteticelor victime (Canal3, Publika.md; Unimedia.info, Realitatea.md, Unica.md,; Independent.md etc.)
Statistica internațională sugerează că, în cazul reflectării corecte a subiectului în presă, rata sinuciderilor scade cu până la 30%[4]. Sper să nu fie niciodată cazul să vedem date statistice reieșite din abordarea iresponsabilă a mass-media.
Aneta Gonța, expertă, Asociația Presei Electronice
_____________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
