Liderii politici au demonstrat nu o dată că, în loc să se preocupe de problemele cu adevărat stringente din societate, preferă să distragă atenția opiniei publice prin dezbaterea unor controverse false care circulă în societate. Igor Dodon nu este o excepție, iar odată cu învestirea sa în funcția de șef al statului el a readus și mai mult în actualitate problema identitară, în special, cea despre denumirea limbii pe care o vorbim. Teren fertil de manipulare pentru noul șef al statului…
Igor Dodon: „Limba moldovenească este simbolul statalismului”
Încă fiind în campanie electorală, Igor Dodon a reiterat în nenumărate rânduri ferma sa convingere că denumirea corectă a limbii pe care o vorbesc locuitorii Republicii Moldova este „moldovenească”. Ajungând președinte, în chiar prima zi de mandat, el a schimbat din „română” în „moldovenească” limba oficială a site-ului Președinției. Decizia a fost una controversată și a fost discutată și la PRO TV, în cadrul emisiunii În PROfunzime cu Lorena Bogza din 26 decembrie 2016.
Poziția noului președinte se bazează, chipurile, pe respectarea strictă a Constituției Republicii Moldova, în care se stipulează expres că limba de stat a țării noastre este „moldovenească”. Totodată, el nu acceptă argumentele care probează legitimitatea limbii române, cum ar fi decizia Curții Constituționale din 5 aprilie 2013, care dă prioritate Declarației de Independență, în care e precizat ca „româna” este limba de stat a Republicii Moldova. În fapt, Igor Dodon manipulează opinia publică prin impunerea convingerii sale personale în existența limbii moldovenești, indiferent de raționamentele legislative, istorice sau ştiinţifice. Scopul lui este de a demonstra electoratului că el nu va renunța, în discuțiile publice, la păstrarea denumirii de „limbă moldovenească” și, mai ales, că este în stare să se impună în dezbaterile politice. Manipularea, în acest caz, constă în tehnica selectării părtinitoare, prin acceptarea doar a acelor argumente, care îi favorizează poziția ideologică – în cazul dat, socialistă – prin care denumirea limbii trebuie să coincidă cu denumirea țării.
Marian Lupu: „Sunt moldovean şi vorbesc limba moldovenească”
Polemica despre denumirea corectă a limbii vorbite de către locuitorii Republicii Moldova are rădăcini mai vechi și chiar i-a pus în situații jenante pe unii dintre politicienii noștri. De exemplu, democratul Marian Lupu declara, în anul 2010, că din punct de vedere științific, vorbește limba română, iar punct de vedere politic – limba moldovenească, şi că ,,ambele limbi” ar fi identice. Lupu, la acel moment, a dat un răspuns foarte subtil, însă a lăsat totuși să se înțeleagă întâietatea științifică în problema limbii, recunoscând astfel denumirea de „română”. În 2012, Marian Lupu se răzgândește însă și, în aceeaşi În PROfunzime, afirmă că moldoveneasca este limba vorbită în Republica Moldova, drept urmare trebuie să rămână astfel și în Constituția țării. Astfel că îşi abandonează declarația precedentă, făcută în 2010 și, mai mult de atât, subliniază că argumentul științific nu are valoare, deoarece știinţele sociale ar fi subiective, respectiv sunt promovate în interese politice.
Blamarea științei a fost o abordare total greșită din partea lui Marian Lupu și a fost penalizată de comunitatea academică, iar asta pentru că opinia filologilor vizavi de în această problemă lingvistică nu poate fi inferioară opiniei politicienilor. În acest context amintim că, încă în anul 1994, Academia de Ştiinţe a Moldovei a adoptat o declaraţie, prin care a fost confirmată opinia ştiinţifică a specialiştilor filologi din ţara noastră, potrivit căreia limba literară în Republica Moldova este limba română.
Marian Lupu, chiar dacă vorbește despre auto-identitatea etnică și lingvistică a fiecărui cetățean, este demascat de faptul că nu are o opinie stabilă la acest subiect și își alege o poziție de moment, în funcție de contextul politic. Această schimbare de macaz a jucat în defavoarea fostului lider PDM, fiindcă tentativa de a manipula cu un subiect atât de sensibil l-a poziționat, mai degrabă, drept un politician fără de verticalitate și fără de caracter. Cuvintele-parazit ,,principii și valori”, pe care le auzeam foarte des în discursul public al democratului, nu au mai avut pondere din clipa în care cetățenii au realizat că Marian Lupu nu este un om politic consecvent.
Suportul ideologic și cultural al „limbii moldovenești”
Ca să se afirme în conștiința publică, „limba moldovenească” are nevoie de un suport informațional bazat pe argumente culturale și istorice care să promoveze identitatea națională de moldovean, implicit a limbii moldovenești. Bunăoară, așa cum face portalul informativ moldoveni.md, care se prezintă drept un proiect cultural neangajat politic, o bază de informații despre poporul moldovenesc.
Aici, la rubrica ,,Despre limba moldovenească”, găsim argumente și citate ale mai multor personalități istorice și contemporane, prin care se încearcă a demonstra supremația limbii moldovenești față de cea română, care ar fi străină spațiului nostru cultural. Însă portalul nu prezintă decât o privire îngustă și selectivă a problemei lingvistice. Astfel, la rubrica ,,Personalități marcante ale Moldovei”, regăsim biografia regretatului poet Grigore Vieru în care, însă, nu se scrie nimic despre faptul că a fost un poet al limbii române și că el însuși se considera român.
Prin urmare, portalul moldoveni.md poate fi bănuit de partizanat în favoarea unor mișcări și partide ce promovează statalismul moldovenesc şi limba moldovenească. Doar că este foarte bine camuflat sub forma de proiect cultural pretins independent.
Polemica despre denumirea corectă a limbii oficiale vorbite în Republica Moldova este și va continua să rămână un subiect care mai degrabă dezbină, decât unește societatea noastră. Acest lucru se întâmplă inclusiv şi mai ales din cauza elitelor politice, care folosesc problema lingvistică în interese de partid. Din păcate, la etapa actuală, majoritatea cetățenilor încă nu acceptă opinia științifică la acest subiect și mai curând se lasă manipulați de lozincile populiste ale liderilor politici.
Vladislav Șaran, politolog
_______________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).