Context: La 1 decembrie 2016 un grup de deputați, între care și spicherul Andrian Candu, a depus la Parlament două proiecte de lege ce prevăd ca persoanele care au capital nedeclarat, sub formă de bunuri, bani, acțiuni sau cote-părți în societăți comerciale, să le poată declara, plătind 2% din valoarea lor și plasându-le astfel în circuitul legal, însă fără să fie pedepsite pentru eschivarea de la plata impozitelor. Autorii nu au explicat necesitatea adoptării unor asemenea norme anume acum, însă au insistat pe adoptarea urgentă – astfel, proiectele au fost votate în prima lectură deja la 16 decembrie. Mai mulți reprezentanți ai societății civile au explicat pericolele pe care le implică adoptarea unor asemenea legi, iar unii politicieni din opoziție au declarat că în acest mod guvernarea ar încerca să legalizeze banii obținuți în urma fraudei bancare din 2014. Subiectul a fost reflectat în presă, în special, în zilele 14 și 16 decembrie, când proiectele au fost supuse unei dezbateri publice, organizate de Parlament, respectiv când au fost adoptate în plen. La 16 decembrie, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale au protestat în fața Parlamentului, cerând scoaterea proiectelor de pe agenda legislativului, iar patru zile mai târziu, pe 21 decembrie, Oficiul Băncii Mondiale la Chișinău anunța, într-un comunicat, că prevederile propuse comportă „un șir de riscuri de integritate”.
La 14 decembrie proiectele au fost discutate în cadrul unor dezbateri publice organizate la Parlament. De acolo, Publika TV a transmis o știre, plasată pe pagina web: „Proiectul legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală. Declarațiile președintelui Parlamentului”, în care au fost folosite fragmente din intervențiile verbale ale lui Andrian Candu, ale șefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Sergiu Pușcuță, ale deputatului comunist Oleg Reidman și ale expertului în economie Roman Chircă.
Iată care au fost principalele idei prezentate în știre:
Andrian Candu: „Prin acest proiect de lege nu se caută posibilitatea ca cineva să scape de o responsabilitate sau de o răspundere penală pentru infracțiunile economice, sau să existe o declinare de responsabilitate ce ține de așa-numita fraudă bancară”.
Reporterul: „Documentul se referă și la surse financiare obținute legal, nu prin abuz, activități infracționale sau spălări de bani. Potrivit șefului de la Fisc, 95% dintre restanțierii care au câte 10.000 de lei datorii la stat au fost penalizați de către autorități”.
Sergiu Pușcuță: „Cel puțin aceste două grupe de contribuabili ar putea face un efort să-și achite datoria la plăți de bază și să beneficieze de o reducere de amenzi și penalități foarte esențială ce le-ar permite deblocarea activității, integrală și începutul unei situații economice noi, de la zero”.
Oleg Reidman: „…Cred că pentru economia noastră aceste prevederi ar putea fi de un real folos”.
Roman Chircă: „Ce lipsește în această lege? Motivația de bază de ce trebuie să liberalizeze cetățeanul capitalul sau bine, mai extins vorbim de averi. Această motivație poate fi obținută prin implementări de norme fiscale, când se declară toată averea, lumea va ști de ce trebuie să-și legalizeze averile”.
La final, reporterul a anunțat că „un proiect privind amnistia fiscală a fost elaborat de comuniști în 2007, doar că documentul a eșuat”. După modul în care a fost construită și sursele selectate, știrea nu este completă și conține elemente de manipulare:
Lipsă de pluralism. Lista surselor utilizate în știre – trei reprezentanți ai autorităților care exprimă o opinie pro amnistie și un expert care exprimă o părere neutră – vorbește despre o carență în echilibrul știrii și pluralismul opiniilor exprimate. Asigurarea pluralismului de opinii este cu atât mai necesară în acest caz, cu cât telespectatorul a fost anunțat că va vedea o știre despre o dezbatere publică, eveniment care presupune, în sine, existența unei diversități de păreri.
Prezentarea selectivă a faptelor. Fragmentele din intervențiile vorbitorilor au fost selectate astfel, încât acestea să conțină opinii favorabile sau neutre față de problema discutată, însă au fost lipsite de argumente, deci, de substanță. Asta chiar dacă la dezbatere au existat mulți alți vorbitori, așa cum se vede din știrile altor posturi, care au exprimat opinii critice argumentate la adresa proiectelor discutate. În consecință, produsul care a avut formă de știre nu corespunde cerinței de informare. Publicul nu a fost informat cu adevărat. Nu a existat răspuns la una dintre principalele întrebări la care trebuie să răspundă o știre: de ce? De ce autoritățile propun noile prevederi anume acum, de ce ele sunt necesare țării și care vor fi consecințele acestei amnistii fiscale?
Omisiuni. Reporterii nu au anunțat cine sunt autorii proiectului și nu au spus că Andrian Candu, folosit ca sursă în știre, este de fapt unul dintre ei. Acest detaliu este relevant, în condițiile în care normele propuse sunt contestate puternic ca fiind dăunătoare pentru economie și sistemul de integritate al țării. De asemenea, reporterii nu au informat despre faptul că proiectele au fost examinate în regim de urgență, fără să existe avizul Guvernului, procedural obligatoriu, și fără consultarea partenerilor de dezvoltare – FMI și Banca Mondială.
La Prime TV, în principalul buletin informativ al zilei, știrea despre dezbateri a arătat la fel ca la Publika TV, doar că a fost exclus fragmentul în care vorbește Oleg Reidman.
În ziua adoptării proiectelor în prima lectură, cele două posturi, Prime TV și Publika TV, au informat despre eveniment prin intermediul intervențiilor în direct ale reporterilor, omițând să informeze despre protestul din fața Parlamentului, dar și despre dezbaterile din plen, unde deputații din opoziție au criticat dur proiectele.
Și Deschide.md a realizat o știre despre dezbaterile publice – „Candu la dezbateri: liberalizarea capitalului și stimularea fiscală sunt niște drepturi, nu obligații”. După titlu și modul în care a fost construit subiectul, putem deduce că autorul a urmărit să scoată în prim-plan argumentele autorităților. Astfel, reporterul a explicat detaliat, atât prin textul propriu, cât și prin citatele surselor, ce reprezintă și cum vor funcționa prevederile, însă nu a inclus în știre opiniile critice exprimate de alți participanți decât reprezentanții autorităților. De asemenea, au fost citați Andrian Candu, Sergiu Pușcuță și ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, toți exprimând opinii pro. La final, autorul a amintit opinia exprimată două zile mai devreme de către expertul economic Roman Chircă: acesta ar fi spus, pentru Deschide.md, că „o astfel de inițiativă este binevenită, dar îi lipsește o componentă importantă, și anume, motivația persoanelor de a-și declarat proprietățile” și că „un alt aspect este neîncrederea față de astfel de acțiuni, fiindcă, în trecut, au mai avut loc astfel de tentative, dar nu s-au soldat cu nimic”.
În concluzie, știrea a fost realizată dintr-o perspectivă unilaterală, prin selectarea părtinitoare a opiniilor. Drept urmare, cititorii portalului nu au fost informați obiectiv, întrucât nu au aflat că normele propuse comportă și pericole, care au fost expuse pe larg și argumentate de către reprezentanții societății civile participanți la eveniment.
La Jurnal TV, relatarea despre dezbaterea din Parlament a inclus diverse opinii argumentate, atât pro, cât și contra proiectelor. Trei reprezentanți ai societății civile au explicat riscurile adoptării proiectelor și s-au pronunțat categoric și ferm împotriva lor. Adrian Lupușor: „Nu facem amnistie ca să înălbim economia”; Valeriu Cosarciuc: „Fermierii sunt împotriva liberalizării, fiindcă liberalizarea capitalului ar însemna liberalizarea furtului din Republica Moldova. Dacă să vorbim că în Republica Moldova avem 60% economie tenebră, înseamnă că noi vrem să liberalizăm această economie tenebră”; Vladislav Gribincea: „Potențial averile funcționarilor publici dobândite prin abuz de serviciu vor putea cădea sub incidența liberalizării capitalului. Este o problemă foarte serioasă… Este intolerabil ca să admiți ca persoana care a fost coruptă și a făcut averi din serviciul public să-și legalizeze capitalul”. De asemenea, în materialul de la Jurnal TV au fost prezenți și doi reprezentanți ai guvernării, dintre care unul este autor al proiectelor. Andrian Candu: „Legea nu scutește pe nimeni de răspundere și responsabilitatea pentru infracțiunile săvârșite”; Sergiu Pușcuță: „La 30 septembrie 2016 agenți economici restanțieri erau 105 mii 748…”.
Redacția a respectat pluralismul de opinie și în știrea despre adoptarea în Parlament a proiectelor, plasată pe pagina web cu titlul „Liberalizarea capitalului, aprobată”. Reporterul a informând atât despre poziția grupurilor parlamentare din opoziție, cât și despre opiniile exprimate de către deputații partidelor de la guvernare.
Ziarul Național a reflectat subiectul pe larg, în diferite știri în care pe post de sursă au apărut experți în diferite domenii – economic, juridic, financiar -, dar și reprezentanți ai guvernării. În știrea despre dezbaterile din Parlament de pe 14 decembrie, intitulată „Audieri publice: inițiativa de liberalizare a capitalului și stimulare fiscală, mai mult criticată decât salutată”, în afară de textul reporterului cu informații despre proiectele discutate, au fost incluse trei opinii pro – ale lui Andrian Candu, Sergiu Pușcuță și Vladimir Cebotari – și trei opinii ale experților care se opuneau proiectelor, Adrian Lupușor, Vladislav Gribincea și Valeriu Cosarciuc. Astfel, redacția a respectat regulile de asigurare a echilibrului și pluralismului știrii.
Postul RTR Moldova nu a reflectat, în ediția de știri TV, nici dezbaterea din 14 decembrie și nici adoptarea, pe 16 decembrie, a celor două proiecte de lege. În schimb, pe pagina web, a plasat o știre scurtă, intitulată „Майя Санду вышла на протест против законопроекта о либерализации капитала” și preluată de pe golos.md, în care a informat că lidera PAS, Maia Sandu, a participat alături de reprezentanți ai societății civile la un flashmob organizat la Parlament.
În concluzie, unele mass-media monitorizate au reflectat subiectul despre liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, utilizând tehnici de manipulare informațională precum omisiunea și prezentarea selectivă a faptelor. Mai multe știri au fost realizate dintr-o perspectivă unilaterală, fără să fie asigurate echilibrul și diversitatea de opinii. La fel, unele media au tratat subiectul în treacăt, fără să îi acorde importanță, chiar dacă acesta este unul de interes public major, întrucât se referă la modul în care guvernarea tratează persoanele care, pentru nedeclararea capitalului, sunt pasibile de pedepse și influențează mersul unor reforme anticorupție, inițiate de guvernare.
Viorica Zaharia, expertă media
____________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
