În campania electorală pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, din toamna lui 2016, a fost amplu folosit limbajul sexist și discursul de ură față de minoritățile sexuale, iar ambii candidați ieșiți în turul II au utilizat în interviuri și dezbateri etichete și expresii sexiste unul în adresa celuilalt. Totuși, majoritatea calificativelor denigratoare au vizat-o pe candidata Maia Sandu, se arată într-un studiu realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent.
În studiul „Analiza limbajului sexist din campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2016 în Republica Moldova (turul doi)” a fost cercetat limbajul sexist, folosit de cei doi candidații rămași în cursă (Igor Dodon și Maia Sandu), precum și al jurnaliștilor care au interacționat cu ei la dezbateri și interviuri, și al persoanelor publice care și-au exprimat susținerea pentru un candidat sau altul. În total, au fost vizate patru tipuri de produse jurnalistice: conferințe de presă, emisiuni TV, interviuri din presă/ radio/ TV și dezbateri electorale.
Studiul a monitorizat discursul public în perioada 1-11 noiembrie 2016 (turul doi). Concluziile cercetării au constatat efectul degradant al limbajului sexist nu doar asupra persoanei vizate, ci și asupra celorlalți (familie, rude, amici, susținători sau persoane cu același profil civil, profesional, confesional, de gen etc.). De asemenea, studiul arată că limbajul sexist a produs nu doar clasificări și ierarhizări ale candidaților și susținătorilor acestora, dar a influențat și percepția electoratului, prin descrieri, caracterizări și prejudecăți tendențioase (pozitive-negative) la adresa candidaților, ceea ce poate afecta inclusiv relațiile interumane.
Vedeți aici studiul integral
