Cum şi de ce se implică Biserica din Moldova în politică?

0

Biserica se bucură de cea mai mare încredere în Republica Moldova – 72,8% potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice, din luna octombrie 2016. Este o cifră care ne arată că societatea moldovenească se supune, într-un fel sau altul, rigorilor unei confesiuni care, în cazul ţării noastre, este majoritară – credința ortodoxă. Prin urmare, posibilitatea Bisericii Ortodoxe din Moldova de a susţine şi de a propaga o anumită idee este evidentă, și acest lucru se realizează atât prin intermediul enoriașilor, cât şi prin cel al mijloacelor de informare în masă.

Candidatul preoților – candidatul divin?

Implicațiile Bisericii în sfera politică au revenit în atenția publică odată cu recenta campanie electorală, când unele fețe bisericești au considerat necesar să își expună punctul de vedere faţă de candidaţii la prezidenţiale, dar şi să-și declare susţinerea pentru un candidat anume. Astfel, la 27 octombrie 2016, Prime TV informează că Înalt Prea Sfințitul Vladimir îndeamnă să fie votat socialistul Igor Dodon. Știrea cu pricina conține imagini în care ÎPS Vladimir aduce cuvinte de laudă candidatului socialist și îl prezintă ca pe un om profund credincios, care merge cu regularitate la liturghie. Gestul prin care Mitropolitul îl cheamă pe Igor Dodon în amvon denotă intenția capului Bisericii Ortodoxe de a efectua un transfer de imagine pozitivă către candidatul PSRM. În plus, acesta este un mesaj foarte clar pentru enoriași de a-l vota pe Igor Dodon. Menționăm că în campaniile electorale din ultimele decenii ÎPS Vladimir a mai susținut deschis anumite partide politice – în special, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, o formațiune în al cărei trecut, după cum se știe, există o practică bogată de distrugere a bisericilor și de lichidare a preoților.

Mult mai scandaloase au fost declarațiile Episcopului de Bălți și Fălești, Marchel. La 4 noiembrie 2016, portalul Actualitati.md publică știrea Episcopul Marchel despre Maia Sandu: Nu avem dreptul moral să votăm pentru un candidat care este abătut de la valorile morale. Alături de mai mulți clerici, Episcopul Marchel şi-a îndemnat enoriașii să-l voteze pe Igor Dodon, care este „creștin, patriot și ține la valorile morale tradiționale ale sfintei biserici”. Mai mult, el a acuzat-o pe Maia Sandu că, în perioada când a fost ministră a Educației, ar fi a interzis rugăciunea tradițională la început de an școlar. Totodată, Episcopul a spus că Maia Sandu este susținută public de toate minoritățile sexuale, făcând aluzie la faptul că și candidata PAS ar avea o orientare sexuală netradițională. Aceste declarații poartă un caracter defăimător și au avut scopul de a manipula credincioșii și de a-i face să voteze un președinte loial, cel puțin declarativ, ortodoxiei. Episcopul Marchel nu a menționat însă că șeful statului are atribuții laice și nu se poate implica în treburile Bisericii.

Frica, instrumentul perfect de manipulare

Forța de manipulare a fețelor bisericești se bazează pe convingerea enoriaşilor că aceste persoane au putere dumnezeiască, iar tradiția bisericească spune că oamenii trebuie ghidați în toate aspectele vieții lor sociale. Impactul falsurilor, al zvonurilor şi al dezinformării, care au fost declanșate de unele fețe bisericești, a fost susținut de stereotipul precum că slujitorii bisericii au o autoritate divină în societate, nu pot minți mai ales în Sfânta Biserică, astfel că sunt cele mai de încredere persoane.

Teama – alimentată intens de Biserică – precum că în fruntea țării ar putea veni un candidat de o altă credință decât cea ortodoxă a avut un efect de panică pentru unii cetățeni, care au fost speriați că Moldova ar putea fi asaltată de exponenţi ai altor confesiuni. Putem conchide, astfel, că opțiunea electorală a multor moldoveni s-a bazat nu pe calitățile unuia dintre candidaţi, ci pe frica de a nu-l lăsa pe oponentul acestuia să ajungă la putere, inclusiv din considerente de convingeri religioase.

Amenințarea musulmanilor

Sursele media conduse de fețele bisericești au tendința de a exagera amenințarea venită din partea „necredincioșilor”. Criza migranților a accentuat și mai mult fobia față de cetățenii musulmani care s-au stabilit în țări cu tradiții creștine, cum ar fi Grecia. Bunăoară, „Altarul Credinței”, revistă creştin-ortodoxă din Republica Moldova, publică un articol cu titlul Grecia este atacată de musulmani. Icoane arse în foc, clopote îndepărtate…”. Materialul încercă să ne convingă că refugiații musulmani au profanat biserici și au ars icoane pentru a se încălzi, iar drept dovadă este citat Mitropolitul Ambrozie de Kalavria, care e alarmat de venirea refugiaților și de haosul cauzat de aceștia în Grecia. Nu în ultimul rând se menționează că, la o televiziune greacă de stat, a fost prezentat un comunicat de presă… în limba arabă!

Exagerările din acest articol sunt vădite: nu este prezentată decât poziția unei fețe bisericești, ceea ce nu dovedește că pretinsele distrugeri au avut loc; nu este adusă opinia altor părți, precum autoritățile locale, care ar putea confirma sau infirma că a existat incidentul arderii icoanelor. Iar faptul că nimeni nu a văzut presupusul comunicat în limba arabă vorbeşte, cel mai probabil, despre inexistența acestuia.

Manipularea din acest material urmăreşte inocularea, în rândul creștinilor din ţara noastră, a fricii faţă de refugiaţi, prin mediatizarea unor presupuse acţiuni masive de agresiune comise de aceştia în Grecia (țară ortodoxă, ca și Moldova). Biserica Ortodoxă își dorește să domine mentalitatea colectivă prin păstrarea imaginii dușmanului în raport cu religia musulmană şi a „necredincioșilor” care, la un moment dat, ar putea atenta la supremația religiei creștin-ortodoxe în Moldova.

Homosexualii, dușmanii creștinilor

O altă temă predilectă pentru Biserică sunt minoritățile sexuale. Reprezentanții cultelor nu o dată au declarat că acestea pervertesc tinerii și atentează la valorile tradiționale ale unei țări, respectiv societatea se expune unui pericol, atunci când tolerează legi care le aduc grupurilor date mai multe drepturi. În acest sens, acum câteva luni, Sputnik.md a publicat știrea Mitropolitul Moldovei: Legea Egalității de Șanse este umilitoare pentru creștini, în care prezenta discursul ÎPS Vladimir în plenul Parlamentului Republicii Moldova. În cuvântarea sa, Mitropolitul a spus că se opune vehement Legii cu privire la asigurarea egalității, adoptată încă în 2012 şi care, potrivit lui, ar promova homosexualitatea. La fel, Mitropolitul a încercat să manipuleze cu unele sondaje sociologice, potrivit cărora 98% din moldoveni sunt creștini, fapt care automat ar demonstra că celelalte 2% sunt susținătorii ai Legii cu privire la asigurarea egalității, implicit ai minorităților sexuale. Mitropolitul Vladimir a menționat că este umilitor ca Parlamentul să țină cont de opinia celor două la sută, dar de a celor 98% – nu.

Asemenea intervenții publice, prin care este mediatizat pericolul închipuit pe care l-ar aduce minorităţile sexuale, au rolul de sperietoare pentru credincioşi. De facto, Legea cu privire la asigurarea egalităţii nicidecum nu este dedicată minorităților sexuale, ci are drept scop combaterea discriminării fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate etc. Prin urmare, cei 98 la sută de creștini din Republica Moldova pot fi vizați de această lege, în situaţia în care ar fi discriminați după criteriu de etnie, naționalitate sau pentru că vorbesc o altă limbă decât cea a majorităţii locuitorilor ţării.

Astfel, ceea ce încearcă să obțină unii reprezentanţi ai cultelor este inducerea unui sentiment de frică față de un dușman creat artificial – în cazul dat, minoritățile sexuale. Noi, cetățenii, ar trebuie să dăm dovadă de gândire critică, de pragmatism și să înțelegem că și Biserica poate manipula, în egală măsură ca și politicienii.

Vladislav Șaran, politolog

_________________

Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).