Studiu de caz. Comentariu prezentat drept știre, opinii care înlocuiesc faptele, aplicarea poreclelor

0

Today.md, Moldova24.info; 15 septembrie 2016[1]

Gen: știre

Titlu: „Invidios pe Leancă, Năstase s-a făcut de râs pe Facebook

Titlu: „Invidiosul Năstase: Gafă de proporții care îi denotă esența liderului DA

Portalurile Today.md și Moldova24.md au publicat, la 15 septembrie, o știre cu același conținut, dar cu titluri diferite. În text, într-un limbaj caracteristic comentariului, este criticat liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, candidat la funcția de președinte, despre care se spune că ar fi comis o gafă într-un mesaj al său plasat pe Facebook și că astfel s-ar fi făcut de râs. Din text nu este clar care anume este gafa și cine, în afară de jurnalist, confirmă, că politicianul „s-a făcut de râs”. Fapta care a servit drept temei pentru știre este publicarea unui mesaj pe Facebook în care Andrei Năstase afirma, inițial, că Iurie Leancă ar fi trucat, folosind photoshop-ul, pozele în care apare alături de personalități ale politicii europene, iar ulterior, ar fi scos cuvântul „photoshop” din postare. Acest fapt este calificat de jurnaliștii de la Moldova24.info și preluat de cei de la today.md drept „o gafă de proporții, care îi denotă esența liderului DA”. Materialul conține afirmații și calificative peiorative și denigratoare la adresa lui Andrei Năstase: „calcă strâmb de fiecare dată când încearcă să demonstreze…”, „a arătat cât este de invidios”, „și-a dat seama că a trăsnit o prostie mai mare ca toate activele furate din aviația civilă”, „a decis să-și modifice aberațiile jenante”, „tot ce debitează el în conferințe de presă (…) sunt doar baliverne aruncate la întâmplare, cauzate de invidia propriei impotențe” etc.

În final, autorul îi aplică și o etichetă/poreclă persoanei despre care scrie: „INVIDIOSU”, fapt ce reprezintă o tehnică de manipulare aplicată cu scopul de a slăbi autoritatea unei persoane și de a o discredita. Limbajul, care abundă în adjective și expresii peiorative, este caracteristic genurilor jurnalistice comentariu, editorial sau pamflet și nu are nimic în comun cu limbajul de știre, care ar trebui să fie neutru și să nu conțină aprecierile jurnalistului. Încălcând norma deontologică ce prevede că „jurnalistul face o distincție clară între fapte și opinii și nu-și prezintă opiniile drept fapte” și pe cea care prevede obligativitatea dreptului la replică, materialul, în ambele cazuri având titluri manipulatoare, a urmărit denigrarea unuia dintre concurenții electorali.

Viorica Zaharia, expertă media

[1]În condițiile în care nici una dintre legile și actele normative care reglementează procesul electoral și plasarea publicității politice nu se referă la conținutul din media tipărită și online, materialele jurnalistice publicate de instituțiile de presă monitorizate au fost analizate prin prisma Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.

_______________

Studiul de caz a fost realizat în cadrul proiectului ”Monitorizarea mass-media în campania electorală 2016”. Proiectul este implementat de Asociația Presei Independente (API) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (SUA) şi al Consiliul Europei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.