„Dragon Pioneer 2016”, ca model de campanie mediatică ofensivă
Securitatea este cel mai important „bun public” oferit de stat, dar este un bun care depinde mult și de percepția populației. Unul dintre obiectivele-cheie ale războiului informațional este distorsionarea acestei percepții, prin propagandă și dezinformare. Un prim exemplu de succes în acest sens sunt efectele produse de criza din Ucraina, care s-a soldat cu pierderi teritoriale, instabilitate politică, o economie ruinată și o criză umanitară de proporții.
Experții susțin că războiul informațional este un fenomen pe termen lung care poate dura zeci de ani, erodând sistemul de securitate și de apărare[1]. Pentru a obține aceste rezultate, Ben Nimmo (scriitor și analist al propagandei ruse) a evidențiat patru strategii[2] utilizate în războiul informațional (the 4D approach):
- respingerea – negarea faptelor care contravin mesajelor promovate;
- denaturarea – deformarea faptelor prin falsificare sau schimbarea contextului;
- distragerea atenției – abaterea atenției publicului de la faptele inconvenabile;
- descurajarea – utilizarea elementelor de intimidare.
Aceste strategii sunt folosite pentru campanii mediatice de ofensivă, dar și de defensivă. Exercițiul militar „Dragon Pioneer 2016”, desfășurat în țara noastră în perioada 3-20 mai 2016, este un caz clasic de campanie informațională ofensivă, prin utilizarea mai ales a strategiilor de denaturare și de descurajare.
În cadrul strategiei de descurajare au fost utilizate următoarele tactici:
- Interpretarea și generalizarea: paradigma explicativă în propaganda rusă este bazată pe teoriile conspiraționiste. Acestea au fost pe larg utilizate pentru interpretarea exercițiului militar „Dragon Pioneer 2016” – s-a invocat că este un „plan secret” al SUA și al aliaților occidentali pentru a destabiliza și manipula Republica Moldova. Folosirea acestor teorii întărește mesajul agresivității occidentale, în special, cea a NATO.
- Utilizarea etichetelor și demonizarea adversarului: în mediatizarea exercițiului „Dragon Pioneer 2016” s-a recurs la un șir de etichete („tancurile NATO”, „yankee”, „cavaleria americană”, „forțele de ocupație”), precum și la acțiuni simbolice, precum legarea „panglicii Sfântului Gheorghe” și amplasarea coroanelor funerare la tehnica militară expusă în PMAN. Scopul acestor acțiuni este de a specula pe emoțiile și percepțiile oamenilor pentru a întări stereotipurile existente.
Pentru consolidarea și amplificarea efectului se utilizează și strategia de denaturare, care de asemenea are tacticile sale:
- Inversarea faptelor și schimbarea motivului: în mediatizarea „Dragoon Pioneer 2016” a fost inversat faptul că acesta este exercițiu comun între Moldova și NATO, nu între Moldova și Statele Unite. Tot aici s-au făcut un șir de speculații pe marginea expunerii tehnicii militare americane în PMAN. Această inversare intenționată a generat numeroase interpretări, majoritatea greșite, despre scopul și obiectivele exercițiului în cauză.
- Comunicarea greșită a faptelor și amestecul între adevăr și minciună: este una dintre tehnicile cel mai frecvent utilizate în dezinformare. Drept exemplu poate servi exagerarea numărului de unități și tehnică militară, folosite în „Dragon Pioneer 2016” – 200 de militari și 100 de unități de tehnică, potrivit Sputnik.md[3], în contrast cu cifrele oficiale – 198 de militari și 58 de unități de tehnică din dotarea armatei SUA[4]. Obiectivul urmărit este de a semăna confuzie și neîncredere în rândul populației.
Din analiza modului în care a fost mediatizat exercițiul militar „Dragon Pioneer 2016” constatăm că un segment semnificativ al presei din Republica Moldova promovează un set de mesaje, al căror scop e să semene confuzie și să întărească stereotipurile. La o scară mai mare, roadele propagandei și media care se angajează pe făgașul propagandistic contribuie la polarizarea continua a societății. Sondajele de opinie publică arătă constant că, deși neutralitatea nu oferă nicio garanție de la amenințări externe, 58% la sută din respondenți continuă să vadă în acest statut principala soluție de asigurare a securității naționale. Alte opțiuni de securitate includ aderarea la Alianța Nord Atlantică, susținută de 11% și aderarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă[5], susținută de 18%[6]. Aceste cifre sunt înregistrate în contextul când majoritatea populației nu știe nimic despre această organizație, decât faptul că este afiliată, într-un anume mod, Federației Ruse. Dincolo de percepții și atitudini, care pot fluctua în funcție de context, propaganda influențează și comportamentul cetățenilor. Spre exemplu, doar 57%[7] din moldoveni ar fi gata să-și apere țara într-un eventual conflict, spre deosebire de aproape 71% de estonieni[8].
În concluzie, putem observa dezvoltarea și menținerea în forță a unui mediu informațional care, pe de o parte, denaturează adevărul și răspândește confuzie, iar pe de altă parte discreditează aspirațiile europene și amplifică stereotipurile și prejudecățile față de structurile euro-atlantice. În acest sens, mediatizarea Exercițiului militar moldo-american „Dragon Pioneer 2016” este un exemplu clasic de dezinformare în masă. Într-o perspectivă mai îndepărtată, scopul propagandei și al dezinformării este de a manipula opinia publică pentru a obține pârghii de influențare a factorilor de decizie și de stabilire a unei agende publice în domeniul securității și apărării, convenabilă anumitor forțe externe, dar care deseori nu corespunde intereselor naționale ale țării. În consecință, Republica Moldova rămâne și astăzi extrem de vulnerabilă la amenințări existente și deocamdată nu există nici un consens, la nivel social și politic, privind modul de abordare a acestor vulnerabilități.
Elena Mârzac, director executiv CID NATO, Danu Marin, expert pe securitate CID NATO
________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase – STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
[1] Сергей Постоловский (2016). Россия 2016: Контуры Гибридной Войны. Первый доклад Бюро Противодействия Гибридной Войне. http://www.slideshare.net/AnnaMakota/2016-60861130
[2] Ben Nimmo, Anatomy of an Info-War: How Russia’s Propaganda Machine Works, and How to Counter It. Central European Policy Institute. http://www.cepolicy.org/sites/cepolicy.org/files/attachments/ben_nimmo.pdf
[3] Sputnik.md Tancurile americane au invadat centrul Chișinăului 08/05/2016 http://sptnkne.ws/bpVg
[4] Comunicat de presă, Ministerul Apărării al Republicii Moldova. http://www.army.md/?lng=2&action=show&cat=122&obj=3807#.VzebDoR97IU
[5] Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC): este o organizație regională cu caracter politico-militar bazat pe principiul apărării colective (identic cu cel din NATO). Membrii OTSC includ Armenia, Belarus, Kazakhstan, Kârgâzstan, Rusia, și Tadjikistan.
[6] Barometrul Opiniei Publice, aprilie 2016. Institutul de Politici Publice. http://ipp.md/public/files/Barometru/BOP_04.2016_prima_parte_finale-r.pdf
[7] Moldovenii la purtare: patrioți de nota 7. Magenta Consulting, 30.09.2015. http://consulting.md/rom/statistici-si-publicatii/moldovenii-la-purtare-patrioti-de-nota-7
[8] Survey: In the event of war, 45% of Russians in Estonia ready to help defend country. http://news.err.ee/v/news/da589040-1932-4052-b5cc-56779cabe08c/survey-in-the-event-of-war-45-of-russians-in-estonia-ready-to-help-defend-country
