Studiu de caz. Congresul de constituire a partidului condus de Maia Sandu: unele posturi l-au ignorat, altele l-au ridiculizat

0

Context: La 15 mai 2016, la Chișinău a avut loc Congresul de constituire a Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS). În cadrul forului, în calitate de președintă a formațiunii a fost aleasă Maia Sandu, fondatoarea și lidera PAS, fosta ministră a Educației. Maia Sandu este cunoscută ca o opozantă a actualei guvernări, iar ultimul „Barometru al Opiniei Publice”, din luna aprilie, a plasat-o pe locul doi, după Igor Dodon, în preferințele oamenilor pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2016. Din acest motiv, dar și însuși faptul că a fost creat un nou partid în opoziție față de actuala guvernare, partid condus de un fost ministru, fac din acest eveniment unul de interes public și reprezintă prilej informațional pentru a realiza știri.

Majoritatea instituțiilor media monitorizate au reflectat acest eveniment, dar au fost și câteva care l-au omis din jurnalele de știri sau de pe paginile lor web. Cele mai multe, inclusiv edițiile de limba rusă, au informat echidistant și neutru, anunțând că Maia Sandu a fost aleasă președintă, că urmează să depună actele pentru înregistrare și că partidul său are în prezent peste 7,5 mii de membri. Iată câteva titluri: „Partidul Acțiune și Solidaritate – constituit. Maia Sandu – președintă” (Deschide.md); „Cine sunt vicepreședinții și membrii Biroului politic al PAS” (Ziarulnational.md); „Партия „Действие и солидарность” создана, Майя Санду – её председатель” (Pan.md); „Майя Санду избрана лидером нового политического формирования «Действие и солидарность»” (Rtr.md); „Партия Санду обещает дружить с Западом и нормализовать отношения с Россией” (Gagauzinfor.md).

Pe un ton peiorativ evenimentul a fost reflectat de către jurnaliștii de la Sputnik.md. Cu titlul „Moldova mai are un salvator. Maia Sandu și-a constituit partidul”, portalul a anunțat că Partidul „Acțiune și Solidaritate” și-a ținut congresul de constituire, iar Maia Sandu a fost aleasă președintă. În continuare, au fost reproduse declarațiile acesteia, care ar fi spus că nu s-a gândit niciodată că va iniția un proiect politic și că l-a pornit „mai mult de nevoie”. Omițând alte detalii informative de la congres, jurnaliștii au selectat din discursul Maiei Sandu pasaje pe care le-au interpretat pe un ton ironic: „Chiar dacă a afirmat în discursul său că nu crede în „salvatori ai neamului”, ci în acțiune și solidaritate, noul lider de partid a dat de înțeles că, la o adică, ea ar putea fi un astfel de salvator, care să conducă Moldova „altfel””.

Utilizat de câteva ori, inclusiv între ghilimele, cuvântul „salvator” capătă, aici, rol de etichetă și reprezintă o tehnică de discreditare și ridiculizare a adversarului. Un astfel de limbaj, în care este prezentă ironia, poate fi utilizat în editoriale, pamflete și alte genuri jurnalistice, nu în știri. Folosirea ironiei sau a sarcasmului atunci când se vorbește despre adevăr, combinată cu etichetarea, sunt identificate de specialiști drept tehnici de manipulare moderne utilizate în televiziune și alte tipuri de jurnalism[1].

În continuare, mesajul expus de la tribuna congresului PAS a fost ridiculizat prin parafrazare, fiind transmis astfel, încât nu este clar unde sunt afirmațiile Maiei Sandu și unde – cuvintele jurnalistului: „Precizând că politica nu a constituit pentru ea o atracție, Maia Sandu este gata să se jertfească totuși pe altarul binelui comun și să dea lupta decisivă cu corupția, să facă reforme, să constituie un sistem politic „integru””. În aceeași cheie autorul a informat și despre echipa de conducere a formațiunii, aleasă la congres, despre care a spus că „pare să fie constituită pe criterii „profesionale””, iar la final a reprodus datele anunțate în cadrul forului, referitoare la numărul de membri ai noului partid și despre poziționarea doctrinară a formațiunii.

Știrea este manipulatoare și vădește atitudinea autorului sau a întregii instituții media față de faptele descrise. Tonul peiorativ, utilizat în știri, reprezintă o tehnică de manipulare folosită pentru a influența percepția evenimentului ca fiind negativ sau pozitiv. Luarea cuvintelor între ghilimele fără scopul citării – în cazul dat, „altfel”, „profesionale”, „integru” – este descrisă în literatura de specialitate drept „o metodă subtilă de a induce îndoiala asupra unui eveniment sau a discredita un fapt[2].

Dintre posturile de televiziune care fac obiectul monitorizării, Publika TV și Prime au omis acest subiect din programele lor. La fel, evenimentul a fost ignorat de Accent TV care în week-end, când a avut loc evenimentul, nu difuzează jurnale de știri, dar care nici pe pagina sa web nu a plasat vreo știre la tema respectivă. Omisiunea subiectelor de interes public de pe agenda media reprezintă o formă foarte răspândită de manipulare, prin care un eveniment, o persoană, un grup social sau un partid nu e prezent în niciun program. Astfel, telespectatorii celor două posturi TV au fost privați de dreptul de a afla ce se întâmplă nou și relevant pe segmentul forțelor politice de opoziție și pot rămâne cu impresia că singurii care muncesc în stat sunt reprezentanții guvernării. În condițiile în care opinia publică este polarizată și în societate există dispoziții puternice anti-guvernare, o astfel de știre ar fi trebuit să fie prezentă în fluxurile media care urmăresc informarea completă și echidistantă a consumatorilor.

Viorica Zaharia

_____________

Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioaseSTOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).

[1] HERJEU, Radu. Tehnici de manipulare, propagandă și persuasiune în televiziune, https://dorinpopa.files.wordpress.com/2008/04/herjeu-radu-tehnici-de-propaganda-manipulare-si-pers-in-tv.pdf

[2] STAN, Sonia, Cristina, Manipularea prin presă, București: Humanitas, 2004