Studiu de caz. 16 martie 2021, în presă: consultări politice la Președinție, anunț-fulger al Marianei Durleșteanu pe Facebook și candidatul-surpriză al Maiei Sandu la funcția de prim-ministru

0

Fiecare din cele 12 instituții media monitorizate a reflectat detaliat evenimentele din 16 martie 2021 privind consultările președintei Maia Sandu cu fracțiunile parlamentare, retragerea Marianei Durleșteanu din postura de candidată la funcția de prim-ministră din partea majorității parlamentare PSRM, Platforma „Pentru Moldova” și deputații Eugen Nichiforciuc, Vladimir Andronachi și Alexandru Oleinic, precum și desemnarea lui Igor Grosu pentru fotoliul de premier (excepție fiind portalul Kp.md, care a relatat subiectele într-un mod superficial). Din modul în care instituțiile media au abordat informația s-au putut întrevedea și „preferințele” politice ale unora dintre acestea. Câteva dintre ele au prezentat-o pe președinta Maia Sandu și exponenții Partidului Acțiune și Solidaritate într-o lumină negativă, sugerând că aceștia sunt cei vinovați de criza politică în care s-a pomenit Republica Moldova. Pe de altă parte, aceleași instituții l-au prezentat pe Igor Dodon și reprezentanții Partidului Socialiștilor într-o lumină pozitivă (Accent TV, NTV Moldova, Primul în Moldova, Kp.md). Totodată, aceste redacții au încercat fie să estompeze o anumită informație (trecerea cu vederea a anunțului Marianei Durleșteanu), fie să ignore declarațiile unor oficiali (cele ale PAS), fie să nu ofere dreptul la replică (Maia Sandu). Patru instituții media din cele 12 monitorizate nu au comis abateri deontologice și nu au folosit tehnici de manipulare. Cele mai dese abateri deontologice identificate la celelalte instituții media au fost amestecul dintre fapte și  opinii, sugestia, titlurile tendențioase/ironice, generalizarea sau trimiterea la surse imposibil de verificat.

În „Mesagerul” din 16 martie 2021, Moldova 1 a difuzat o știre despre consultările președintei Maia Sandu cu fracțiunile parlamentare și desemnarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru și alta despre anunțul Marianei Durleșteanu că renunță a mai fi candidata majorității parlamentare PSRM-Pentru Moldova (Partidul Șor) la funcția de prim-ministră. În ambele materiale, televiziunea publică a prezentat informația neutru, echidistant, fără abateri, oferind dreptul la opinie tuturor părților implicate.

NTV Moldova a difuzat două știri la subiect în buletinul informativ din 16 martie 2021. În prima, din debutul ediției, NTV Moldova a relatat despre negocierile partidelor parlamentare cu președinta Maia Sandu și a inserat opiniile liderilor acestora, iar pe finalul acestei știri, jurnaliștii au menționat și despre anunțul prin care Mariana Durleșteanu renunța la calitatea sa de candidată. În știrea a doua, redacția a informat despre candidatura lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru, propus de președinta Maia Sandu. NTV Moldova a admis:

  • Timp de emisie pentru declarații directe neechilibrat. În cadrul primei știri, NTV Moldova i-a oferit lui Igor Dodon de aproape 4 ori mai mult timp de emisie pentru declarații (aprox. 2 minute în 2 intervenții) față de ceilalți politicieni/lideri de fracțiuni parlamentare.

Accent TV a deschis buletinul informativ din 16 martie 2021 cu o știre despre decizia Maiei Sandu de a-l înainta pe Igor Grosu la funcția de premier. Ulterior, postul a difuzat alte câteva știri în care a vorbit despre rezultatul negocierilor Maiei Sandu cu partidele parlamentare, despre cine este Igor Grosu, inclusiv opinia deputatului Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Vasile Năstase, pe marginea candidaturii lui Igor Grosu. Accent TV a prezentat informația într-un mod tendențios și lipsit de echidistanță, recurgând la:

  • Titluri tendențioase/confuze: „Își asumă guvernarea?”;
  • Estomparea. Accent TV nu a menționat în niciuna din știri despre anunțul Marianei Durleșteanu că renunță a mai fi candidata majorității parlamentare PSRM-Pentru Moldova la funcția de prim-ministră.
  • Amestecul faptelor și opiniilor: „Inițial Igor Grosu, declarațiile căruia s-au cam bătut cap în cap, a susținut că gestionarea crizei pandemice ar fi o prioritate, după care a anunțat perioada lui propice pentru declanșarea alegerilor anticipate”; „Dar cine este Igor Grosu? Candidatul propus de președintele Maia Sandu pentru funcția de premier și-a început activitatea politică în anul 2015. Aceasta a coincis cu eliberarea sa forțată din funcția pe care o ocupa în Guvern… Acesta a reușit însă să iasă în evidență nu prin activitatea de parlamentar, ci declarațiile lansate chiar în ziua alegerilor prezidențiale… Unul dintre momentele în care Igor Grosu și-a dat arama pe față a fost în ziua alegerilor prezidențiale, când parlamentarul a venit în comuna Varniț.. Și asta n-a fost singura prestație sonoră a lui Grosu. În timpul ședinței plenare din 3 decembrie a Parlamentului… Igor Grosu a recurs la un gest neașteptat. Pentru a-l împiedica pe vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea să continue procesul de vot al proiectelor, acesta a aruncat cu apă peste tribuna prezidențială”.

Primul în Moldova a abordat subiectul într-un stil în mare parte similar posturilor NTV Moldova și Accent TV. Informația a fost prezentată într-un mod lipsit de echidistanță. Canalul a admis:

  • Trimiterea la surse imposibil de verificat: „Potrivit unor participanți la discuții, prin gestul de astăzi, Maia Sandu a demonstrat că nu mai insistă pe declanșarea anticipatelor și chiar vrea numirea unui guvern funcțional”;
  • Amestecul faptelor și opiniilor: PAS insistă pe organizarea anticipatelor în vară, perioadă în care nici jumătate de populația Moldovei nu va fi vaccinată împotriva virusului Covid-19”; „Situația politică și căile de deblocare instituțională au fost discutate de fracțiunile și grupurile parlamentare cu președintele Maia Sandu, care a păstrat tăcerea mai bine de o lună… ”;
  • Sugestia/Manipulare prin intermediul imaginilor video. Dacă în cazul liderilor fracțiunilor PSRM, Partidul „Șor”, PDM și Grupul „Pro-Moldova”, televiziunea a difuzat imagini de la briefingurile organizate de aceștia, atunci în cazul reprezentanților PAS, Primul în Moldova a ilustrat cu secvențe video prezentând un rând lung de ambulanțe aflate la Centrul de triere pentru bolnavii de Covid-19 de la „Moldexpo”, fapt care ar fi vrut să sugereze că PAS este formațiunea responsabilă de situația privind pandemia Covid-19.

 

RTR Moldova a difuzat două știri la subiectul monitorizat, care au deschis buletinul informativ din 16 martie 2021. În prima, televiziunea a informat despre consultările Maiei Sandu cu fracțiunile parlamentare și refuzul Marianei Durleșteanu de a fi candidată la funcția de prim-ministră, iar a doua a vizat decizia președintei țării de a-l propune pe Igor Grosu pentru această funcție. RTR Moldova a reflectat informația într-un mod neutru și echidistant și nu a admis abateri deontologice sau tehnici de manipulare.

În buletinul informativ din 16 martie 2021, Jurnal TV a difuzat 3 știri la subiectul monitorizat. Televiziunea a deschis buletinul informativ cu știrea despre desemnarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru și anunțul Marianei Durleșteanu de a se retrage. Ulterior, într-o altă știre, redacția a difuzat comentariile unor politicieni pe marginea candidaturii lui Igor Grosu. A treia știre a informat despre consultările șefei statului cu fracțiunile parlamentare. Jurnal TV a reflectat neutru și echidistant informația.

TV6 a difuzat 4 știri la subiectul monitorizat. Redacția a reflectat rezultatele consultărilor președintei Maia Sandu cu fracțiunile parlamentare, anunțul prin care Mariana Durleșteanu a renunțat de a mai fi candidată și desemnarea lui Igor Grosu la această funcție. Totodată, TV6 a mai difuzat o știre în care a prezentat opiniile unui expert în drept constituțional și unui analist politic pe marginea desemnării lui Igor Grosu. TV6 a admis:

  • Titluri tendențioase: „Președinta schimbă macazul”;
  • Amestecul faptelor și opiniilor: „Totodată, se pare că Maia Sandu și-a schimbat prioritățile. Oficialul susține acum că mai importantă este gestionarea crizei pandemice, însă nu renunță nici la idea anticipatelor”.

În principalul buletin informativ din 16 martie 2021, Prime TV a difuzat 3 știri la subiectul monitorizat. Canalul a reflectat atât detalii despre înaintarea lui Igor Grosu la funcția de premier, cât și refuzul Marianei Durleșteanu de a mai fi candidata majorității parlamentare PSRM-Pentru Moldova (Partidul Șor) la această funcție. În același timp, redacția a inclus și opiniile unor lideri politici pe marginea candidaturii lui Igor Grosu. Prime TV a admis:

  • Titluri tendențioase: „Premierul din mâneca președintelui”;
  • Amestecul faptelor și opiniilor: „După ce s-au încheiat discuțiile cu toate fracțiunile parlamentare, care au avut loc la Președinție, membrii PAS au făcut cale întoarsă. De această dată nu se cunoaște despre ce au discutat. Cert este că, ulterior, Maia Sandu a anunțat decizia de a-l desemna pe Igor Grosu pentru funcția de premier…”; „Curios este însă și faptul că Alexandru Slusari și-a anulat un briefing de presă care-l avea programat pentru această seară… ”; „Se pare că politicianul nu știa nimic despre anunțul lui Durleșteanu…”.

Pe platforma sa online, Publika TV a reflectat subiectul monitorizat în mare parte conform aceluiași scenariu ca și Prime TV, folosind aceleași imagini video. Publika TV a reflectat neutru și echidistant informația.

Pe 16 martie 2021, Unimedia.info a publicat 14 știri la subiectul monitorizat. Portalul a scris despre consultările președintei Maia Sandu cu fracțiunile parlamentare într-un mod neutru, prezentând în știri separate opinia tuturor partidelor în urma acestor consultări. La fel, Unimedia.info a publicat o știre despre anunțul Marianei Durleșteanu că renunță să mai fie candidata majorității parlamentare PSRM-Pentru Moldova (Partidul Șor) la funcția de premier. Totuși, în cadrul acestei știri, reporterii de la Unimedia.info au inserat și reacția lui Igor Dodon, care a justificat înaintarea Marianei Durleșteanu la această funcție și a acuzat PAS și pe președinta Maia Sandu pentru faptul că „seamănă în continuare haos în țară”. Redacția avea misiunea să asigure dreptul la replică celor vizați/acuzați sau să includă opinia unui reprezentant al PAS, ceea ce nu s-a întâmplat (lipsa dreptului la replică). Totodată, Unimedia.info a prezentat în câteva știri și comentariile mai multor politicieni pe marginea desemnării lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru.

Kp.md a publicat 4 materiale pe 16 martie 2021. Site-ul a reflectat informația superficial, în mod tendențios, lipsit de echidistanță și a prezentat selectiv opiniile celor implicați sau vizați. Redacția a prezentat detaliat opinia Partidului Socialiștilor și a lui Igor Dodon pe marginea evenimentelor din acea zi, dar a ignorat în totalitate opiniile altor partide sau politicieni. În acest fel, Kp.md a estompat (tehnica estompării) și a prezentat într-un mod selectiv informația despre subiectul monitorizat. Kp.md a mai admis:

  • Titluri tendențioase și informații scoase din context: „Sandu l-a înaintat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru al țării, cel care i-a numit pe transnistreni separatiști” (orig. „Санду выдвигает Игоря Гросу, который обозвал приднестровцев сепаратистами, на пост премьер-министра Молдовы”). În cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, Igor Grosu i-a numit „separatiști” nu pe locuitorii Transnistriei , ci pe liderii regiunii.
  • Amestecul faptelor și opiniilor: „Mariana Durleșteanu și-a retras candidatura la funcția de prim-ministră, iar președinta Maia Sandu l-a înaintat ca și candidat la această funcție pe liderul fracțiunii PAS, Igor Grosu. Chipurile premier pentru toți, s-ar numi asta…” (orig. Мариана Дурлештяну отозвала свою кандидатуру на должность премьер-министра, а президент Молдовы Майя Санду выдвинула кандидатом в премьер-министры лидера фракции PAS Игоря Гросу… То же мне – премьер для всех – называется…).

Pe 16 martie 2021, Sputnik.md a publicat 15 materiale la subiectul monitorizat. Redacția a reflectat pe alocuri tendențios evenimentele, plasând în lumină pozitivă Partidul Socialiștilor și pe Igor Dodon, și în lumină negativă pe președinta Maia Sandu, PAS și unii reprezentanți ai acestui partid (Igor Grosu). Sputnik.md a admis:

  • Generalizare: „Experți: Ce șanse are Grosu să devină premier și cine poate face presiune ca să fie votat”; „Mai mulți experți sunt de părere că președintele Maia Sandu încearcă să intre într-o normalitate constituțională prin faptul că a invitat din nou fracțiunile la discuții… Asta înseamnă, spun experții, că deputații care au subscris pentru constituirea unei majorități parlamentare vor trebui astăzi să-și reitereze intenția de a formaliza o majoritate absolută”. Sputnik.md menționează în textul știrii despre mai mulți experți, însă citează doar unul (Teodor Cîrnaț).
  • Trimiterea la surse imposibil de verificat: „Mai mulți experți sunt de părere că președintele Maia Sandu încearcă să intre într-o normalitate constituțională prin faptul că a invitat din nou fracțiunile la discuții”. O sintagmă menționată în 3 din cele 15 știri publicate de Sputnik.md.
  • Amestecul faptelor și opiniilor: „Liderul socialiștilor a fost scump la vorbe și a precizat doar că a purtat discuții cu Mariana Durleșteanu”.
  • Sugestii:În calitate de politician, s-a remarcat mai ales în cadrul alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut, când a devenit protagonist al scandalului de la Varnița, când a blocat drumul cu mașina personală pentru ca mai mulți alegători din Transnistria să nu poată ajunge la secțiile de votare”; „A fost o figură puțin cunoscută înainte de a se alătura echipei Maiei Sandu, care a creat în 2015 Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Context:

La 15 martie 2021, președinta Maia Sandu a invitat fracțiunile și grupurile parlamentare la noi consultări pentru identificarea unui candidat la funcția de premier. Consultările au fost planificate pentru 16 martie. În ziua anunțată, începând cu ora 9.00, reprezentanții Partidului ȘOR, ai Grupului parlamentar „Pro Moldova”, ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), ai Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au mers rând pe rând la Președinție. În timpul discuțiilor dintre socialiștii și șefa statului, Mariana Durleșteanu, candidata propusă de majoritatea PSRM-Șor la funcția de prim-ministră, a anunțat, prin intermediul unui mesaj pe Facebook, că se retrage. La finalul consultărilor cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a desemnat pe președintele interimar al PAS, Igor Grosu, drept candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

Victor Gotișan, cercetător media

 __________________________

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și poporului britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.