Stereotipul „8 Martie”, patriarhatul lingvistic și 10 pași pentru promovarea egalității de gen în presă

0

Ne-am obișnuit deja să auzim pe 8 Martie, de Ziua Internațională a Femeii, tot felul de mesaje glorioase despre virtuțile și curajul femeilor, și mai puțin despre drepturile lor, încălcate pe întreg parcursul anului. Nu ne-a surprins să regăsim asemenea note patetice și de această dată, în special în mesajele unor oficiali. Astfel, pentru a-i da cezarului ce e al cezarului și femeii ceea ce i se cuvine de 8 Martie, premierul interimar Aureliu Ciocoi ne-a amintit despre caracterul războinic al bărbaților, care „se aventurau iresponsabil în războaie distrugătoare”, și firea pașnică a femeilor, care „de-a lungul istoriei s-au văzut întotdeauna nevoite să repare ororile admise de bărbații neamurilor”. Un alt funcționar, șeful Inspectoratului General de Poliție, Sergiu Paiu, a postat pe Internet un  video pe versurile lui Adrian Păunescu „Cântec femeiesc”: „Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?/ Nimic măreţ, nimic impunător. / Schimbându-şi după ei şi drum şi nume / Pun lucrurile iar la locul lor”. 

Pe scurt, a devenit un stereotip ca bărbații să adreseze femeilor cuvinte frumoase de 8 Martie, chiar acceptând să cedeze, pentru o zi, câte ceva din meritele și orgoliul lor. Numai că asemenea concesii, făcute la ocazie, nu schimbă cu nimic situația privind egalitatea de gen. Bărbații revin la locurile și la rolul lor determinant în societate, iar femeile, după ce trece euforia sărbătorii, se întorc la viața lor obișnuită de până la 8 martie. Poeziile, cântecele și complimentele pe care le aud de la „bărbații neamurilor” se destramă a doua zi, ca un nor de fum… 

Tot în aceste zile a apărut Indicele Egalității de Gen 2021, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”, ale cărui pronosticuri nu par deloc optimiste. Potrivit studiului, Republica Moldova va atinge un nivel perfect al egalităţii de gen peste… 204 ani! „În loc să avansăm, din contra – stagnăm. Inegalitatea de gen împiedică Moldova să-și atingă întregul potențial. Autoritățile trebuie să întreprindă măsuri urgente ca să accelereze progresele în domeniul egalității de gen”, atenționează autorii Indicelui.

Ce ar trebui să facă presa pentru ca politicile egalității de gen să se materializeze în comportamente corecte de viață, iar femeile să beneficieze de drepturile lor nu doar o singură zi din an?

Probabil primul și cel mai iminent lucru ar fi să-și asume rolul de promotor al egalității de gen. Și, nu în ultimul rând, să fie atentă la exprimare. Subiectele ce țin de egalitatea de gen sunt sensibile și abordarea lor nu suportă glume sau expresii cu duble sensuri. Zilele trecute, o postare pe Twitter a trezit critici dure din partea utilizatorilor acestei platforme sociale, tocmai din cauza unei astfel de expresii. Pe 8 martie, lanțul de fast food Burger King din Marea Britanie a publicat un anunț despre un program de burse pentru femeile care vor să devină bucătărese. Doar că, pentru a atrage atenția cititorilor, a titrat: „Locul femeilor e în bucătărie”. A urmat, cum era și de așteptat, reacția promptă a utilizatorilor. În zadar a încercat apoi compania să explice, prin postări suplimentare, că noul program de burse va ajuta femeilor angajate de Burger King să-și urmeze visurile culinare; că doar 20% din bucătari sunt femei și compania ar dori să schimbe raportul de gen din industria restaurantelor prin a le oferi acestora oportunitatea de a urma o carieră culinară…  „Nu folosiți stereotipuri de gen dacă încercați să faceți PR”; „E cea mai proastă mișcare de PR din toate timpurile”; „Trebuie cu adevărat să vă regândiți strategia de PR” – au comentat utilizatorii rețelei. Bineînțeles, printre ei au fost și din cei care au lăudat postarea, numind-o genială. Totuși, reprezentanții Burger King au fost nevoiți să scoată anunțul de pe Twitter, prezentând scuzele de rigoare. 

Într-o altă ordine de idei, jurnaliștii înșiși ar trebui să cunoască mai multe despre egalitatea de gen, pentru a putea aborda competent acest concept în materialele lor. Pe 10 martie, postul de televiziune Canal 2 a publicat interviul «Doctor» sau «Doctoră», ce spune gramatica despre feminizarea funcţiilor? Interviu cu Adriana Cazacu, decanul facultății de Litere, USM”. Se știe că astfel de ocupații, cum sunt cameristă, moașă, croitoreasă au intrat în circuitul vorbirii de multă vreme, ne-am obișnuit cu ele și de aceea sună firesc. În schimb, formele feminine ministră, doctoră, directoare, psihologă, președintă sunt folosite abia recent și par nefamiliare. Pentru ca ele să fie utilizate de un public cât mai larg, ar trebui să fie promovate și prin intermediul mass-media, inclusiv a unor astfel de interviuri. Din păcate însă, atât jurnalista, cât și interlocutoarea ei au ajuns la concluzia că… feminizarea unor denumiri de profesii ar fi ridicolă în limba română! Iar în ceea ce privește egalitatea de gen, acest concept a fost privit mai curând ca o „tendință a modei” și „preocupare a societății civile”… 

După ce a explicat ca dicționarul atestă atât cuvântul decan, cât și forma lui feminină decană, invitata emisiunii declară: „Nu mă simt discriminată dacă sunt numită decan”. Iar jurnalista trage, la rândul ei, o concluzie care răstoarnă sensul adevărat al noțiunii de egalitate de gen, afirmând că rezultatele contează, nu tendința...  Rezultatele, fiind produsul muncii domnilor profesori, iar tendința – conceptul de egalitate de gen. Fără îndoială, cu o asemenea abordare ambiguă telespectatorul simplu nu va înțelege niciodată cum să se exprime corect și de ce într-o societate în care sunt respectate drepturile omului nu e greșit să spunem doamnă președintă, ministră, directoare, etc…

Despre încălcarea egalității de gen prin masculinizarea majorității profesiilor scrie și cercetătoarea Loretta Handrabura în studiul Echilibrul de gen în produsele mediatice. Ea dezminte afirmaţia că limba română nu ar permite feminizarea denumirilor de profesii și funcții. „Testarea și utilizarea tot mai frecventă a formelor de feminin în discursul public, dar și privat, din ultimii doi ani, denotă că o bună parte din purtătorii limbii române, conștient sau mai puțin conștient, resimt faptul că mobilitatea limbii este mai redusă decât a societății însăși și nu mai tolerează patriarhatul lingvistic”, scrie cercetătoarea. 

Recomandările Consiliului Europei privind combaterea sexismului, la fel, califică numirea unei femei după termenul masculin pentru profesia ei drept exemplu de sexism în limbaj și comunicare.

Despre cum ar trebui să abordeze presa subiectele ce țin de egalitatea de gen s-au scris  zeci de studii. Instituțiile europene, la fel, au făcut o mulțime de recomandări ce vin în sprijinul jurnaliștilor care scriu pe această temă. Mai jos, am selectat din instrumentele propuse de The Brussels Binder un sumar din 10 pași pe care ar trebui să-i facă reprezentanții media pentru a-și spori competența în abordarea subiectelor ce țin de egalitatea de gen. 

Ce puteți face ca editor sau manager:

  1. Discutați în redacție despre egalitatea de gen. Solicitați echipei redacționale să facă o prioritate din egalitatea de gen. În calitate de editor, oferiți echipei dvs. cunoștințele și instrumentele practice, cum ar fi baza de date The Brussels Binder – o resursă pentru a găsi rapid experte pe diferite domenii care ar putea să vă ofere expertiză. Acest lucru încurajează jurnaliștii să se refere la femei mai des în materialele lor și să includă, de asemenea, femeile în subiecte despre care scriu.
  2. Stabiliți obiective de echipă care să includă egalitatea de gen. Pentru a crește treptat mai multe referințe la femei în știri, de ce să nu stabiliți o cotă minimă de materiale care să includă vocile femeilor?
  3. Măsurați progresele. Păstrați un jurnal al experților dvs. pentru a vă măsura progresul. Indicatorii-cheie de performanță pot include numărul de articole care menționează femeile experte și numărul de articole axate parțial pe expertiza femeilor. 
  4. Faceți mai multe conexiuni. Solicitați femeilor experte să vă recomande alte nume de cercetătoare, în special, din universități și centre științifice. Stabiliți contacte personale cu femei cercetătoare și experți, cereți-le numărul de telefon, care este cel mai simplu mod de a ajunge la ele atunci când trebuie să publicați un articol în regim de urgență.
  5. Fiți atenți la modul de exprimare. Evitați părtinirea de gen utilizând termeni neutri, cum ar fi Dr. și prof. în loc de  domnișoară sau doamnă. 
  6. Concentrați-vă pe subiect, nu pe persoană. În timpul interviului, nu puneți unei femei întrebări pe care nu le-ați putea adresa unui bărbat. De exemplu, despre viața personală – dacă sunt căsătorite, au copii și cum reușesc să echilibreze viața profesională și cea privată, modul cum arată etc.

Ce puteți face ca persoană:

  1. Fiți atenți la modul în care tratați femeile la locul de muncă sau în rețeaua dvs.!
  2. Fiți conștienți de faptul că discriminarea împotriva femeilor în discursul public este o normă, nu excepție. 68% dintre vorbitorii la conferințe sunt bărbați. Citiți date despre reprezentarea femeilor în viața publică  – accesați EIGE, EU Panel Watch, Open Society Foundation.
  3. În timpul dezbaterilor publice, nu comentați/puneți întrebări despre aspectul femeilor, starea civilă sau despre potențialul/copiii existenți ai ei. 
  4. Întrebați cum puteți susține. Angajați-vă în parteneriate de susținere a femeilor – întrebați-le de ce au nevoie și acționați în acest sens.

Tatiana Corai, jurnalistă 

__________________________

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului American și cel Britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.