Alegeri pentru moldoveni. Arhitectura dezinformării în mediul online

În lume, din 2016, conceptele de dezinformare și manipulare digitală sunt analizate mai tot timpul  în raport cu procesele democratice.  Alegerile, dată fiind goana după puterea politică, sunt evenimente care ranforsează fluxul informațional într-un mod deosebit în mass-media și în mediile digitale noi, devenind tot mai haotic și zgomotos. Fiind ghidate de principiul libertății de exprimare și reglementate într-o măsură mai mică decât mediile tradiționale, rețelele de socializare și mediile digitale sunt tot mai des gazda propagandei politice, a campaniilor de dezinformare și manipulare. În rezultat, popularitatea acestor medii noi de comunicare nu doar favorizează socializarea și promovarea ideilor democrațice, dar și le fac instrumente utile pentru circulația informației cu intenții maligne.

Ultimele alegeri naționale din Moldova au fost subiect al unor campanii online de manipulare și dezinformare a opiniei alegătorilor, care s-au remarcat prin agresivitate, complexitate și adaptabilitate la necesitatea celor care le-au comandat. Reieșind din analiza detaliată a strategiilor de dezinformare puse în acțiune anul trecut, prezidențialele din acest an nu vor fi o excepție. De aceea, pentru a fi pregătiți de ceea ce urmează, este important să revedem specificul arhitecturii dezinformării în era digitală, explorată până acum de teoreticieni și practicieni din domeniu.

Dezinformarea și manipularea în era digitală. Mici inserțiuni teoretice

Conceptul de dezinformare și manipulare în masă nu este unul nou. O definiție ar fi „răspândirea de informații false sau înșelătoare care afectează negativ consumul de știri, mai ales atunci când are motivații politice” (Marwick & Lewis 2017, p. 44). Analizat în contextul mediilor digitale, este util de conceptualizat acest termen împreună cu oportunitățile tehnice existente pentru diseminarea mesajelor manipulatorii și a modului în care este produsă, pusă în circulație și consumată informația.

• Dezinformarea are loc în rețea: informația circulă între platforme de știri și rețele sociale. Respectiv, mesajul este multiplicat și amplificat liber de către consumatorii de informație și utilizatorii rețelelor sociale. Odată ce un mesaj ce dezinformează este pus în circulație, este foarte complicat să se ajungă la sursă și să i se verifice autenticitatea.
• În era rețelelor sociale și a jurnalismului cetățenesc, fluxul informațional nu este unidirecțional – de la producător (instituțiile de presă), la consumator (cetățeanul de rând). Ierarhia circulației informației de la instituțiile media spre consumator este detronată de instrumentele online de exprimare a opiniei publice (bloguri, vloguri, postări pe rețele de socializare), care facilitează exprimarea fără intermediar, dar care, în același timp, creează spațiu pentru teorii ale conspirației, speculații și zvonuri ale cărei sursă este greu de urmărit și de verificat. Respectiv, mediul informațional devine zgomotos și confuz, iar discernământul dintre fapte și opinii este mai complicat de realizat.
• Platformele online de știri pot fi clonate ușor, din punct de vedere tehnic, la fel ca și identitățile persoanelor care comentează articole propagandistice. Totodată, informația falsă mimează structura știrilor, ducând în eroare consumatorii, care iau adesea un fals drept un fapt veridic.
• Arhitecții dezinformării apelează la industriile creative pentru a manipula opinia publică. Meme-uri politice sau video-uri analitice cu o doză de umor – toate reprezintă un conținut atractiv pentru internauți, deoarece folosesc un limbaj colocvial ori glume și oferă, astfel, posibilitatea de a evada din problemele zilnice. Prin urmare, acest tip de conținut are potențial sporit să devină viral și este mai eficient în manipulare și dezinformare decât știrile în limbaj formal, ce urmează standardele jurnalistice riguroase.
• Strategiile de dezinformare în mediul online sunt ajustate rapid în concordanță cu dezvoltarea scenariilor politice, sunt adesea realizate sub identitate ascunsă (deci greu de atribuit unor persoane anume) și sunt greu de depistat. Astfel, campaniile online de dezinformare în alegeri sunt adesea eficiente și realizate cu risc minim pentru implementatori, ceea ce nu poate fi spus despre consumatorii de astfel de informație.

Actori, instrumente, motivații și strategii. De la pamflet, la știre

În alegeri, politicienii și simpatizații acestora sunt actorii-cheie care fac uz de posibilitățile oferite de Internet, exploatând în același timp punctele slabe ale mass-media actuale (Marwick & Lewis 2017, p. 3) pentru a promova narațiuni favorabile partidului. Cercetători ai fenomenului susțin că politicienii aflați în campanie electorală, indiferent de ideologia politică, plătesc așa-numiților „arhitecți ai dezinformării în rețea”, precum strategiști în comunicare și PR, influențatori digitali [din engleză: digital influencers], instituții mass-media și jurnaliști, pentru a derula campanii de dezinformare în rețea cu scopul de a influența rezultatele alegerilor (Ong & Cabanes 2018, p. 2,6).

Înainte de parlamentarele moldovenești din 2019, Facebook anunța despre activitate inautentică a unor pagini și profiluri angajate în acțiuni de dezinformare conectate cu anterioara guvernare (PDM), iar activitatea acestor conturi viza influențarea relatărilor politice și a opțiunilor de vot ale oamenilor (Gleicher, N. 2019).

Instrumentele folosite pentru a infiltra mesaje manipulative în rutina zilnică de consum informațional sunt complexe și variate. Știrile false (fake news), mesajele propagandistice infiltrate în știri, conturile false cu comportament de troll, meme-urile politice (satira și umorul) sunt doar câteva din instrumentele utilizate de „arhitecții dezinformării în rețea” pentru a duce electoratul în eroare (Morgan 2018, p. 40). În parlamentarele din 2019, instrumentele menționate anterior au fost parte a strategiilor de propagandă electorală finanțate de politicieni. Spre exemplu, doar cu zece zile înainte de alegeri, Facebook anunța că a identificat și a eliminat 148 de conturi și pagini false de pe rețelele sociale Facebook și Instagram (Gleicher, N. 2019).  Acest fapt vorbește despre proactivitatea unei corporații în combaterea dezinformării și a propagandei, dar și despre importanța Internetului în viața politică din Moldova și utilizarea platformelor de socializare ca mediu pentru dezinformarea publică.

Motivațiile care stau la baza practicilor de manipulare și dezinformare sunt foarte importante. „Ideologia, banii și/sau statutul și atenția”, împreună sau separat, stimulează generarea falsurilor și răspândirea informațiilor neveridice sau parțial veridice (Caplan, R., & boyd d. 2016, citată în Marwick și Lewis 2017, p. 27). Bunăoară, la alegerile prezide

nțiale din 2016, intenția clară a Partidului Socialiștilor a fost să denigreze imaginea oponentului și să-și fortifice propria imagine utilizând strategii de PR politic.  De cele mai dese ori, repercusiunile strategiilor de dezinformare în campanie electorală pot fi estimate doar după alegeri, atunci când este deja prea târziu.

Exemplu de strategie. Conceptul de dezinformare și manipulare digitală a câștigat popularitate în Moldova în campania electorală prezidențială din 2016. Știrile false și trolling-ul au fost instrumentele principale utilizate pentru a amplifica o narațiune falsă care urma să denigreze imaginea publică a candidatei Maia Sandu. A început atunci când un grup de jurnaliști de investigație a dat peste o schemă de dezinformare orientată către prima candidată femeie la președinție, membră a unui partid de centru-dreapta (Maia Sandu), în opoziție cu candidatul unui partid de stânga (Igor Dodon). Valul de comentarii care a generat panică morală în societate s-a format în jurul unei informații false care a fost postată inițial pe un site web de pamflet, cu titlul „10 mii de sirieni vor veni în Moldova” (Moldovandream.md, 2016). Materialul a fost distribuit pe Facebook de 1400 de ori, la scurt timp după apariție, însă numărul persoanelor la care a ajuns mesajul ar trebui să fie mai mare datorită platformelor de mesagerie precum Telegram și WhatsApp, conectate la platformă. Implicarea trollilor politici în această schemă a fost semnificativă în amplificarea mesajului dezinformator și manipulativ spre o audiență largă. Și o serie de alte site-uri web de satiră au distribuit mesajul, asigurând astfel credibilitatea sursei și a informației. Odată ce acesta a ajuns pe Facebook – „spațiul central pentru diseminarea dezinformării” (Morgan, S. 2018, p. 26) – „trollii politici au folosit toate instrumentele de socializare” (boyd 2018) ca să alimenteze discuțiile în jurul subiectului, să distorsioneze narațiunea și să manipuleze opinia publică.

Așadar, în procesul de amplificare a mesajelor, un număr considerabil de oameni ar crede că Maia Sandu, femeia candidată la Președinție, s-ar face vinovată de această situație [într-o bună parte din comentariile trollilor, refugiații sirieni au fost asociați cu crime – furturi, violuri etc]. Ziarul de Gardă (2016) a scris că informația falsă a fost o sursă pentru cel puțin 20 de alte platforme de știri, la acel moment. Acestea au republicat-o și au distribuit-o pe paginile lor de Facebook, asigurând astfel o infrastructură tehnică pentru comentarii emoționale și pentru amplificarea ulterioară a mesajului. În cele din urmă, știrile au fost difuzate de unele televiziuni, inclusiv în cadrul buletinelor de știri din prime-time, de parcă ar fi fost vorba de o informație reală.

Moldova, țintă pentru manipularea digitală și dezinformarea politică în jurul alegerilor

Republica Moldova este un câmp de luptă constantă pentru putere, manifestată prin alegeri generale. La distanță de doar un an, țara noastră găzduiește două scrutine naționale. Prin urmare, există un interes politic puternic în dezinformarea și manipularea maselor folosind noile oportunități tehnologice ale mass-media online și ale rețelelor de socializare.

• Freedom House afirma în 2018 că 80% din mass-media și piața de publicitate din Moldova sunt deținute de politicieni și oligarhi care o folosesc ca instrument de propagandă politică, în special în campania electorală. Chiar dacă, de atunci, vectorul politic s-a schimbat, monopolul asupra presei persistă în continuare. Această stare de lucruri servește drept impediment pentru instituțiile media independente să se dezvolte economic și să concureze pentru audiență cu un produs mediatic calitativ.
• Piața media online în Moldova este saturată. În cele mai recente date despre recensământul site-urilor online era specificat că din 24 de mii de site-uri web (active în 2014) cel puțin 200 publicau conținut media, iar numerele cresc rapid (Sillanpää, A. și colab. 2017). Doar în acest an, cel puțin 52 de site-uri false au fost blocate, porivit SIS, pentru faptul că distribuiau știri false pe timp de pandemie.
• Eforturile mass-media independente și ale societății civile de a educa și a trezi conștiința populației în ceea ce privește pericolele iminente pe Internet sunt depășite de campaniile agresive de dezinformare plătite de politicieni și oligarhi din bani corupți.
• Fără o obișnuință consolidată în timp de a consulta surse informaționale de încredere și a verifica sursa, dar și fără gândire critică, campaniile de dezinformare au un succes sporit. Din păcate, internauții și consumatorii de știri moldoveni sunt încă o țintă accesibilă pentru manipulare și dezinformare.
• Fenomenul de manipulare este de obicei abordat după ce campaniile de dezinformare trec. Numărul cercetărilor academice calitative, care să exploreze Internetul moldovenesc drept ecosistem pentru manipularea mass-mediei digitale este limitat. Prin urmare, societatea civilă, ba chiar și specialiștii în domeniu nu sunt conștienți în totalitate de complexitatea subiectului.

Concluzie:

Dezinformarea în mediul online este un subiect ce merită atenția noastră zilnică și mai cu seamă în preajma proceselor democratice cum ar fi alegerile. Deși nivelul de complexitate a strategiilor de dezinformare sunt net superioare celor de combatere, iar resursele arhitecților dezinformării sunt mult mai vaste decât ale celor care produc conținut informațional veridic și calitativ sau verifică știri false, decizia finală le revine cetățenilor. Deciziile documentate și asumate conștient, prin consum de informație din surse de încredere, consolidează gândirea critică a populației care poate deveni imună la falsuri, trolling și propagandă în ajun de orice alegeri.

Viorica Budu, cercetătoare Media Digitale, Universitatea Cardiff 

Sursa foto: Tokwa Penaflorida

__________________________________

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și poporului britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Referințe:

1. Boyd, d. 2018. Future of Information with Danah Boyd. Available at: https://www.youtube.com/watch?v=hO-VLA4AWAQ&t=3829s [Accessed: 9 March 2019].

2. Caplan, R., & boyd d. 2016. Mediation, Automation, Power. Data & Society Research Institute. https://datasociety.net/pubs/ap/ MediationAutomationPower_2016.pdf.

3. Diez.md. 2020. Lista Celor 52 De Site-Uri Din Moldova, Blocate De SIS Pentru Fake News Pe Timp De Coronavirus – #Diez. [online]

4. Freedom House. 2018. Freedom in the World 2018. Moldova profile., pp. 1-6. Available at: https://freedomhouse.org/report/freedom-world/2018/moldova [Accessed: 7 March 2019].

5. Gleicher, N. (2019). Removing Coordinated Inauthentic Behavior From Moldova | Facebook Newsroom. [online] Newsroom.fb.com. Accesibil la: https://newsroom.fb.com/news/2019/02/cib-from-moldova/

6. Marwick, A., & Lewis, R. 2017. Media manipulation and disinformation online. New York: Data & Society Research Institute. Available at: https://datasociety.net/pubs/oh/DataAndSociety_MediaManipulationAndDisinf ormationOnline.pdf

7. Morgan, S. 2018. Fake news, disinformation, manipulation and online tactics to undermine democracy. Journal of Cyber Policy 3(1), pp. 39-43. doi: 10.1080/23738871.2018.1462395.

8. Ong, J. C., & Cabanes, J. V. A. 2018. Architects of Networked Disinformation: Behind the Scenes of Troll Accounts and Fake News Production in the Philippines.

9. Sillanpää, A. et al. 2017. THE MOLDOVAN INFORMATION ENVIRONMENT, HOSTILE NARRATIVES, AND THEIR RAMIFICATIONS. Riga: NATO Strategic Communications Centre of Excellence., pp. 2-69.

ZDG, 2016, Accesibil la: https://www.zdg.md/stiri/politic/cum-a-evoluat-minciuna-cu-sirienii-de-la-un-site-de-pamflete-la-cea-mai-urmarita-televiziune-din-tara/ [Accessat 5 Aprilie 2020].