Pentru prima dată generația noastră se confruntă cu urmările unei pandemii care afectează tot globul. Deși e un fenomen cu care nu ne-am ciocnit anterior, criza din Sănătate nu a adus nimic nou, ci a acționat mai degrabă ca o lupă, făcându-ne să vedem mai bine anumite tendințe care-și au demult locul în societate: de la inechități și probleme în domenii precum educație, sănătate, egalitate de gen, dezvoltare organizațională, până la discuții despre burnout, sănătate mentală, coeziune socială.
Toate acestea, mai mult ca niciodată, au putut fi observate pe rețelele sociale. În continuare vom explora câteva aspecte prin care s-au manifestat schimbările în social media în această perioadă: the good (cel bun), the bad (cel rău) and the ugly (cel urât).
The good
Companiile și mărcile mari și-au ajustat comunicarea de brand – de la cea comercială, la cea de informare și suport. Aceasta a fost o ocazie de a umaniza brandul și a prioritiza relațiile – atât cu cumpărătorii, cât și cu propriii angajați. Putem nota video-urile cu mesaje de mulțumire pentru lucrătorii liniei întâi sau mobilizarea pentru a oferi susținere spitalelor și persoanelor vulnerabile.
Transformare organizațională. Printre efectele pozitive ale acestei crize se regăsește necesitatea adaptării cu superviteză la noile realități. Angajatorii care în trecut nu acceptau să contracteze persoane la distanță acum au realizat cât de valoroase sunt aceste abilități, ședințele au trecut pe online, activitățile planificate au trebuit să fie regândite pentru formate online. Astfel au apărut webinare, mese rotunde și conferințe online. Plusul acestor schimbări forțate a fost faptul că am realizat că e posibil să organizezi evenimente cu buget redus și cu potențial de a ajunge la mai multe persoane interesate – webinarele și trainingurile online nu impun practic nicio limită în ce privește numărul participanților sau limite de buget. Minusul – o concentrare mare de evenimente pe aceeași platformă se transformă în „gălăgie”, iar faptul că prezența fizică nu este obligatorie face ca și participarea să fie mai puțin interactivă (e ușor să ieși din call sau să setezi discuția pe mute), ceea ce ar impune o abordare cât mai creativă față de informația transmisă, precum și cerințe mai mari față de calitatea conținutului pentru a menține atenția publicului.
Un exemplu de migrare a evenimentului din offline pe online este și conferința Rockit de anul acesta, cu 21 de ore de streaming, care a explorat soluții pentru noua realitate în domenii precum comunicare, antreprenoriat, sănătate, digital, educație etc.
Coeziune socială. Rețelele au servit drept spațiu pentru diverse comunități să se adune și să ofere suport membrilor săi. Acest lucru a fost subliniat și de expertul Facebook Akilnathan X. Logeswaran în discursul despre puterea comunităților, ținut la evenimentul menționat mai sus: „Orice ți-ar fi important și de interes acum – fii sigur că pe Facebook deja există un grup sau o comunitate cu interese similare. Vei fi surprins ce poți descoperi doar la câteva clickuri distanță. Aș recomanda fiecărei persoane să se gândească ce este important pentru ea și să găsească un grup la care să se alăture sau să lanseze propriul grup”.
Un exemplu în acest sens este apariția grupului Psicovid Moldova, creat pentru a facilita accesul la servicii de prim ajutor psihologic, oferite în mod voluntar de către profesioniști din domeniu, sau grupuri care vin în ajutorul producătorilor mici autohtoni ori a campaniilor de susținere a producătorilor locali și a turismului precum Vinul Meu (comunitate creată pentru a susține vinurile locale și micii producători) și campania #neampornit (care încurajează turismul local, post-Covid).
Cultură și creativitate. Această perioadă a fost și o oportunitate pentru utilizatori de a explora propria creativitate sau a evada de bombardamentul titlurilor senzaționaliste. De notat sunt grupurile care au drept scop sporirea creativității pe timp de izolare, cum ar fi grupul Изоизоляция | Izoizolyacia, cu peste jumătate de milion de utilizatori, care încurajează membrii să reproducă opere de artă cu ajutorul obiectelor, materialelor pe care le au la îndemână. În același timp, multe muzee și teatre și-au deschis virtual ușile, oferind tururi și spectacole online, iar interpreții au fost antrenați în campanii de colectare de fonduri prin concerte online.
The bad and the ugly
Sentimentul de panică a acutizat și comunicarea născută din frică:
- Discursul de ură față de persoanele care încercau să se întoarcă acasă sau față de cetățenii din țara de origine a pandemiei. A se nota faptul că a fost divulgată identitatea primei persoane infectate cu Covid 19 pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce a dus la mesaje dure în direcția pacientei;
- Public shaming-ul (blamarea) persoanelor care nu respectau regimul de carantină sau care cumpărau în exces. Imagini cu persoane care nu respectă regimul de izolare sau cu cozile formate în magazine și coșuri pline de cumpărături au fost distribuite la greu în grupuri și pe rețele.
- Transmiterea mesajelor false și care instigă la panică. În timpul pandemiei, mediul online a fost inundat cu falsuri ce au fost distribuite inclusiv prin rețelele sociale și prin serviciile de mesagerie: de la informații despre termometrele care „marchează” oamenii și tehnologia 5G care ar fi provocat răspândirea virusului, la diverse sfaturi periculoase ce țin de tratarea bolii. Informații eronate despre virus și despre 5G, bunăoară, au fost propagate inclusiv de influenceri (persoane cu audiențe mari și loiale). Acest fapt demonstrează încă o dată necesitatea implicării influencerilor în eforturile de educare și informare a audiențelor, pentru că dețin acces la un public larg care are încredere în mesajele transmise de cei pe care îi urmăresc.
Distanțarea socială nu este și distanțare social media. Pandemia în cifre
Boom-ul prezenței pe online odată cu declanșarea pandemiei a fost observat de platformele relativ noi precum TikTok, care a bătut recordurile de download în categoria de aplicații non-gaming, fiind a doua cea mai descărcată aplicație în lume în luna aprilie 2020, întrecută doar de Zoom. A sporit cererea pentru platformele de streaming precum Netflix sau pentru YouTube – toate fiind o modalitate de a evada din atmosfera de panică perpetuată de unele media și rețele sociale.
Conform fondatorului și directorului executiv Zoom, Eric S. Yuan, serviciul a înregistrat 200 de milioane de utilizatori zilnici în luna martie, de 20 de ori mai mulți comparativ cu cei circa 10 milioane de utilizatori zilnici în luna decembrie 2019. Această creștere imprevizibilă a numărului de utilizatori a dus și la descoperirea unor lacune privind confidențialitatea și securitatea serviciului.
În luna martie, Facebook a raportat o creștere de peste 50 la sută a schimbului de mesaje între utilizatorii din țările afectate cel mai mult de virus. „Vedem creșteri în trafic, în special în zonele cele mai afectate. Oamenii vor să rămână conectați în timp ce li se cere să mențină distanțarea socială și să elimine singurătatea”, a menționat anterior Mark Zuckerberg, președintele Facebook. Și WhatsApp a raportat o creștere de 40% în utilizare.
Astfel, în contextul pandemiei, folosirea rețelelor sociale a crescut substanțial. Izolarea forțată a sporit necesitatea tuturor de a fi conectați, de a-și împărtăși fricile și de a găsi susținere. Cu toții am realizat: We’re all in this together (Ne privește pe toți deopotrivă). În continuare, pentru că viețile ne sunt conectate cu rețelele sociale mai mult ca niciodată, trebuie să nu uităm de gândirea critică atunci când consumăm informația online; să fim atenți și să verificăm orice, chiar dacă vine din surse în care avem încredere (influenceri, lideri de opinie, portaluri de știri); să ținem cont ce mesaje transmitem și cât este de adaptată comunicarea organizațiilor noastre la realitățile curente, dar și să cerem ajutor atunci când simțim că suntem la limită.
Stela Roman, președinta Influencers Hub Moldova
_____________________________________
Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și poporului britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
