Maia Sandu este un „produs al laboratoarelor”, „datorită lui Igor Dodon, dar și datorită oamenilor care au protestat în stradă, noi ne-am eliberat de Plahotniuc” sau „un expert, șocat de comportamentul susținătorilor PAS” – afirmațiile, care aparțin mai multor persoane, au servit drept context și sursă de informație pentru mai multe știri publicate în ultima perioadă.
La 27 mai, portalul Democracy.md a publicat o știre cu titlul „Un fost avocat al poporului susține că Maia Sandu este «un produs al laboratoarelor»”. Cu zi mai devreme, site-ul Politics.md a titrat: „Un expert, ȘOCAT de comportamentul susținătorilor PAS: Cu așa metode de combatere a vocilor civice, nimeni absolut nu a venit”. Iar luni, 1 iunie, NTV Moldova a scris pe site-ul său oficial: „Meritul cel mare al lui Igor Dodon este că a eliberat țara de Plahotniuc, spune un jurnalist”. Toate aceste știri au în comun faptul că sunt construite în baza unor afirmații lansate de diferite persoane, catalogate de autori drept experți, și folosite drept prilej pentru a critica sau a glorifica anumiți politicieni. Fenomenul este tot mai întâlnit în spațiul mediatic din Republica Moldova.
Potrivit președintei Consiliului de presă, Viorica Zaharia, jurnaliștii ar trebuie să solicite opinia unui expert atunci când e nevoie de o „tălmăcire” a anumitor fapte: „Se recurge la opinia unui expert pentru ca un anumit subiect să fie prezentat mai pe înțelesul publicului. În mod implicit, persoana respectivă trebuie să fie specialistă în domeniul asupra căruia se pronunță. Dacă, de exemplu, în discuție este pus un subiect financiar, expertul ar trebui să aibă în spate o bogată experiență în zona bancară sau a pieței financiare sau cel puțin să fie economist. La fel și cu alte domenii. La noi însă «se poartă», în ultimii ani, experții universali, cu scop clar de manipulare”.
Prezentarea unilaterală a informației are loc inclusiv prin folosirea surselor anonime, a bloggerilor sau a experților neidentificați. „Uneori «experții» sunt prezentați drept bloggeri: bloggerul cutare crede asta… Nu e suficient. Dacă însă bloggerul respectiv este cunoscut drept specialist într-un anumit domeniu – și avem din aceștia – sport, călătorii, IT etc. și este invitat să comenteze un subiect din aria lui de competență, sigur că acest lucru e și normal, și interesant”, completează jurnalista.
Viorica Zaharia mai consideră că perioada electorală favorizează fenomenul pseudo-experților întrucât „interesul e mult mai mare ca să fie scoasă în evidență o anumită preferință politică decât în perioadele fără alegeri”.
Încă în 2016, sondajul „Percepția populației privind informațiile false și distorsionate din mass-media”, realizat de IMAS la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent constata că în topul tehnicilor de manipulare percepute de consumatorii de știri socio-politice era inclusiv „utilizarea manipulatoare a opiniilor unui expert”. Deși o parte din public sesizează această tehnică de manipulare, prudența este importantă în continuare. „Consumatorii ar trebui să caute să afle din știre ce activitate are în spate expertul respectiv. Dacă el nu e prezentat în niciun fel, asta e un semnal de alarmă. Dacă e comentator politic, dar comentează un subiect din medicină, de exemplu, din nou este o problemă”, conchide Viorica Zaharia.
