Portalul Telegraph.md a publicat marți, 12 mai, o știre cu titlul: „DOC // Maia Sandu a obținut o diplomă de master, dar fără a frecventa orele?”. În material se face referință la o postare a președintelui PLDM, Tudor Deliu, pe pagina sa de Facebook, în care vorbește despre prestația academică a liderei PAS, Maia Sandu, în perioada 1995-1998 când era masterandă la Academia de Administrație Publică și când politicianul i-a fost profesor. Articolul care o vizează pe președinta PAS conține mai multe abateri deontologice, printre care lipsa dreptului la replică, informații tendențioase, judecăți de valoare și un titlu-întrebare retorică care conține o presupusă acuzație.
Din start, autorii știrii interpretează afirmațiile lui Tudor Deliu, punând la îndoială reușita academică a Maiei Sandu, care „nu s-ar fi remarcat în timpul orelor” și insinuând că „actualul lider PAS nu ar fi frecventat orele de la Academie”. Din text lipsește opinia persoanei vizate, ceea ce denotă tendențiozitate, dezechilibru și ignorarea pluralismului surselor.
În acest sens, Codul deontologic recomandă: „Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană supusă criticii negative are dreptul la replică, prin care să precizeze informația inexactă sau să infirme informația”. De asemenea, cu privire la separarea faptelor de opinii, codul menționează: „Jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte. Jurnalistul își exprimă opiniile pe o bază faptică pornind de la informații pe care, cu bună credință, le consideră adevărate și care, la necesitate, pot fi verificate”.
În plus, autorul știrii a făcut uz de judecăți de valoare care au nuanțat și mai mult subiectul: „mesajul lui Deliu este unul subtil”, „mesajul transmite că (…)”, „Pe de altă parte, Deliu nu spune cum a notat-o pe Maia Sandu și dacă i-a acordat note pozitive în pofida faptului că aceasta nu ar fi frecventat orele, dar și că nu a fost o studentă sârguincioasă”.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști califică asemenea formulări și expresii ca „determinative expresive”, întrucât nuanțează subiectul și trădează o atitudine subiectivă și moralizatoare a jurnalistului față de cele relatate. Ghidul recomandă: „Vom evita determinativele expresive, de obicei cu funcțiune de adjectiv, în special, la redactarea știrilor. Un stil concis e mai eficient decât unul cu înflorituri”.
În titlu, la fel ca și în textul știrii s-au strecurat interpretări, care nu transmit informație factologică, dar opinii. În acest sens, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă, cu privire la titluri: „Vom da, pur și simplu, informația: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanțări”.
Sursa foto: Telegraph.md
