Studiu de caz. Decizia CC privind legea de asumare a răspunderii de către Guvernul Chicu și mostrele de manipulare din partea presei afiliate PSRM

0

Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova (CC) privind suspendarea Legii Nr. 56 din 2 aprilie 2020, prin intermediul căreia Guvernul Chicu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, a fost reflectată de toate instituțiile monitorizate. Unele s-au folosit de subiect ca să defavorizeze și să pună în lumină negativă partidele de opoziție care au depus  sesizări la CC, inclusiv prin a nu oferi drept la replică (NTV Moldova, Accent TV, Primul în Moldova, Sputnik.md, Kp.md). Mai mult, aceste instituții media au prezentat selectiv informația și au recurs la estomparea ei. Totodată, NTV Moldova, Accent TV și Primul în Moldova au reflectat subiectul monitorizat într-o manieră dezinformatoare, sugerând că partidele de opoziție au solicitat anularea întregii legi, dar nu doar a unor articole (3) concrete din act.Câteva redacții au prezentat neutru și echidistant informația (Jurnal TV, Unimedia.info, Moldova 1, RTR Moldova). Printre cele mai frecvent admise abateri deontologice se numără generalizarea, lipsa dreptului la replică, etichetarea și amestecul faptelor cu opinii. 

În buletinul informativ din 13 aprilie 2020, NTV Moldova a difuzat o știre („Pierde poporul, câștigă grupul «Pro-Șor»”) la subiectul monitorizat, construită în baza unei singure declarații – cea a deputatului PSRM Corneliu Furculiță, care s-a referit la decizia enunțată de CC. NTV Moldova a prezentat informația tendențios, unilateral și lipsit de echidistanță, admițând mai multe abateri deontologice, printre care: 

  • Titluri tendențioase și manipulatorii/Etichetare: „Pierde poporul, câștigă grupul «Pro-Șor»”
  • Schimbarea accentelor: „Președintele fracțiunii parlamentare a PSRM, Corneliu Furculiță, a criticat dur acțiunile partidelor conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase, care au determinat pronunțarea hotărâri Curții Constituționale. El afirmă că din cauza lor au pierdut toți cetățenii și a câștigat grupul Pro-Șor, asistat de deputații Maiei Sandu și ai lui Andrei Năstase”. NTV Moldova a prezentat opinia unor surse fără a expune inițial informația factologicădetalii despre Legea Nr. 56; cine a depus sesizările la CC; ce a decis Curtea etc., după care opinii pe marginea celor decise  – așa cum prevăd normele de scriere a unei știri.      
  • Lipsa dreptului la replică. Maia Sandu și Andrei Năstase au fost vizați/acuzați direct de sursa știrii, iar jurnaliștii NTV Moldova aveau obligația să le ofere acestora dreptul la replică, ceea ce nu s-a întâmplat. 
  • Estompare. NTV Moldova a prezentat informația doar în baza declarației unui deputat socialist, fără a o completa cu detalii de context. 

În buletinul informativ in 14 aprilie 2020, NTV Moldova a difuzat o știre la subiectul monitorizat, cu titlul: „Sesizări ce ascund interese personale”. Informația a fost prezentată, la fel, într-un mod tendențios, unilateral și lipsit de echidistanță. Printre abateri s-au numărat: 

  • Generalizarea: „…Aceasta a și stat la baza sesizărilor depuse de deputații din opoziție, consideră analiștii politici. Mai exact adresarea la înalta curte a avut scopul de a proteja interesele personale ale lui Ilan Șor, precizează experții”
  • Tehnica dușmanului intern. Partidele de opoziției au fost prezentate într-o lumină negativă, fiind acuzate direct de către unele surse. Mai mult, partidelor de opoziție vizate nu li s-a oferit dreptul la replică pentru a-și prezenta opinia pe marginea acestui subiect. 

Accent TV a difuzat în buletinul informativ din 14 aprilie 2020 două știri despre decizia CC. Prima din ele („Experți: Nu este timpul pentru confruntări politice”) s-a bazat pe opinia a 3 experți care s-au expus nu atât marginea hotărârii Înaltei Curți, cât mai degrabă pe solicitarea depusă de partidele de opoziție și legalitatea hotărârii Guvernului privind asumarea răspunderii (schimbarea accentelor). A doua știre („Cetățenii, despre decizia CC”) a fost de tip vox-pop, iar aici autorii au admis:

  • Amestecul faptelor cu opinii: „Politicienii din întreaga lume renunță la luptele reciproce pentru a-și consolida toate forțele în lupta împotriva coronavirusului. În Moldova, însă, situația este diferită. Aici opoziția intenționează să lanseze bătălii politice de amploare…”.
  • Generalizarea: „Experții sunt convinși că sunt puține șanse ca Înalta Curte să le cânte în strună opoziției, ci mai degrabă invers – le va păta imaginea, iar într-un final tot oamenii simpli vor avea de pierdut”
  • Lipsa dreptului la replică. Atât partidele de opoziție, cât și Maia Sandu și Andrei Năstase în parte, au fost acuzați/vizați direct în știre, însă acestora nu li s-a oferit dreptul să se expună pe marginea acestui subiect sau pe marginea acuzațiilor aduse de unele surse în adresa lor. 

Primul în Moldova a reflectat informația în mare parte în același fel ca și NTV Moldova, cu același scenariu și utilizând aceleași surse. Postul de televiziune a difuzat o știre („Legea a fost declarată neconstituțională”) în buletinul informativ din 13 martie 2020 și alta  („Efect negativ asupra economiei”) în buletinul informativ din 14 aprilie 2020. Primul în Moldova a admis mai multe abateri: 

  • Etichetare: „…ar avea de câștigat oligarhul fugar Ilan Șor”. 
  • Lipsa dreptului la replică. Partidele de opoziție (PAS, PPDA și grupul Pro-Moldova) și unii politicieni au fost vizați direct, dar acestora nu li s-a oferit dreptul la replică. 
  • Generalizare: „Lupta politică va lovi asupra businessului și asupra simplilor cetățeni. Așa comentează politologii și economiștii acțiunile partidelor de opoziție care au depus cereri la CC”
  • Tehnica dușmanului intern. Partidele și politicienii de opoziție au fost prezentați într-o lumină negativă, fiind învinuiți de unele surse că luptă împotriva cetățenilor Republicii Moldova.

Moldova 1 a difuzat o știre despre decizia CC în „Mesager”-ul din 13 aprilie 2020. Informația a fost prezentată neutru și echidistant. Jurnaliștii postului public nu au admis abateri deontologice și/sau tehnici de dezinformare. 

În buletinul informativ din 13 aprilie 2020, Jurnal TV a difuzat o știre („Legea declarată neconstituțională”) despre decizia CC. Televiziunea a prezentat informația neutru și echidistant, fără să admită abateri deontologice sau tehnici de dezinformare. 

RTR Moldova a reflectat subiectul în buletinul informativ din 14 aprilie 2020. Postul TV a început buletinul informativ cu o știre despre intenția Guvernului Chicu de a înainta repetat „legea care a fost declarată anticonstituțională cu puțin timp în urmă”. RTR Moldova a inclus opiniile premierului Ion Chicu, ale președintelui Igor Dodon, ale deputaților Corneliu Furculiță și  Andrian Candu, și ale liderei PAS, Maia Sandu. În a doua știre, RTR Moldova a prezentat argumentele președintelui CC, Vladimir Țurcan, privind decizia de a se retrage din procesul de examinare a sesizărilor depuse de partidele de opoziție la CC. În acest caz, RTR Moldova nu a admis abateri. 

Televiziunea Centrală a difuzat două știri la subiectul monitorizat în buletinul informativ din 13 aprilie 2020. În mare parte, această instituție media a reflectat informația neutru și echidistant. Totuși, autorii au a admis un caz de generalizare: „…Vladimir Țurcan a declarat că se abține de la examinarea sesizărilor, după ce în spațiul mediatic au fost lansate critici dure în adresa sa de către politicieni și societatea civilă”

Prime TV a difuzat o știre despre decizia Curții Constituționale în buletinul informativ din 13 aprilie 2020. Informația a fost prezentată într-un mod neutru. Singura abatere admisă de jurnaliști vizează faptul că, odată ce au difuzat opiniile și declarațiile reprezentanților  Guvernului, PAS, PPDA și ai grupului Pro-Moldova (din cadrul ședinței CC), atunci, pentru asigurarea echilibrului, era indicat să se ofere spațiu de emisie pentru opinii directe și reprezentanților PSRM (de asemenea prezenți la ședința CC). Totodată, în buletinul informativ din 14 martie 2020, Prime TV a difuzat două știri la subiectul monitorizat. Una din ele s-a referit la briefingul președintelui CC, Vladimir Țurcan, în cadrul căruia judecătorul și-a argumentat decizia de a se retrage din procesul de examinare a sesizărilor. A doua a vizat opinia premierului Chicu pe marginea sesizărilor opoziției, dar și replica celor din urmă. În acest caz, Prime TV a admis un caz de amestec al faptelor cu opinii: „Decizia Înaltei Curți l-a supărat pe premierul Ion Chicu”

În perioada 13-14 aprilie 2020, Publika TV a difuzat la televizor și a publicat pe platforma online 4 știri la subiectul monitorizat. În reflectarea informației, jurnaliștii de la Publika TV au urmat același scenariu, au folosit aceleași imagini video și același text ca și în cazul Prime TV.

Unimedia.info a publicat 7 știri în perioada 13-14 aprilie 2020 la subiectul monitorizat. Portalul a transmis în direct ședința CC, a prezentat într-o știre decizia integrală și argumentarea CC, precum și opiniile partidelor de opoziție asupra deciziei CC în alt material. Totodată, Unimedia.info a relatat despre declarațiile președintelui Curții Constituționale, Vladimir Țurcan, privind decizia acestuia de a se retrage din procesul de examinare, unele precizări ale președintelui Igor Dodon, dar și acțiunile de viitor ale Guvernului Chicu odată ce legea a fost abrogată. Redacția a prezentat informația neutru, echidistant și fără abateri deontologice.

În perioada 13-14 aprilie 2020, Sputnik.md a publicat 4 știri la subiectul monitorizat. În una din acestea, instituția nu a oferit drept la replică partidelor de opoziție vizate și acuzate direct de președintele Igor Dodon și prim-ministrul Ion Chicu.  

Kp.md a publicat 3 articole cu referire la decizia CC. Portalul a reflectat informația într-un mod tendențios și lipsit de echidistanță, prezentând partidele de opoziție (PAS, PPDA, Grupul Pro-Moldova, Partidul Șor) și/sau reprezentanții acestora (Maia Sandu, Andrei Năstase, Alexandru Slusari) într-o lumină exclusiv negativă. Printre abaterile admise de această instituție media se numără:

  • Amestecul faptelor cu opinii/titluri tendențioase: „Curtea Constituțională a Moldovei a decis: taxele aeroportuare rămân în buzunarul lui Ilan Șor (…) Curtea Constituțională a luat decizia în favoarea «Pro-ȘOR»: taxele aeroportuare nu vor fi transferate în bugetul de stat” (orig. „Конституционный суд Молдовы постановил: аэропортный сбор остается в кармане Илана Шора (…) Конституционный суд принял решение в пользу «Pro-SOR»: аэропортный сбор не направят в госбюджет”). 
  • Lipsa dreptului la replică. În una din știri, partidele de opoziție au fost învinuite de „propagandă și speculații” (orig. „Пропаганда и спекуляции”),  fără a le fi oferit dreptul la replică. 

Context:

La 2 aprilie 2020, Guvernul și-a asumat răspunderea asupra unui proiect de lege (Nr. 56) care prevedea mai multe măsuri de susținere a cetățenilor și mediului de afaceri în perioada stării de urgență și presupunea modificarea mai multor legi în acest sens. La 7 aprilie 2020, câțiva deputați ai PAS, PPDA și ai grupului Pro-Moldova au depus câteva sesizări la Curtea Constituțională pentru a anula trei prevederi „extrem de nocive care au fost băgate pe ultima sută de metri în asumarea de Guvern”, cum a menționat Dinu Plîngău, deputat PPDA. Printre prevederile catalogate drept „abuzive” s-au numărat cele cu privire la modificarea privind vizibilitatea produselor din tutun, introducerea în regim duty-free a mărfurilor cu acciz și introducerea taxelor pe resurse naturale. În baza acestor sesizări, la 9 aprilie 2020, magistrații CC au decis suspendarea întregului proiectul de lege prin care Guvernul și-a angajat răspunderea. Pe 13 aprilie 2020, CC s-a întrunit într-o ședință în care a decis că Legea prin care Guvernul și-a asumat răspunderea este neconstituțională.

Victor Gotișan, cercetător media

___________________________ 

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și poporului britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Sursa foto: captură foto Unimedia.info