Pe parcursul anului 2019, Mediacritica a continuat să citească și să monitorizeze, dintr-o perspectivă critică, ce au publicat și au difuzat mijloacele de informare în masă. În mod prioritar, au fost luate în vizor materialele realizate cu derapaje de la Ghidul de stil cu norme etice și de la Codul Deontologic al Jurnalistului, precum și de la alte reguli profesionale.
Astfel, în demersul său de a deveni un portal de referință ce combate dezinformarea, manipularea și propaganda de orice culoare, Mediacritica a susținut eforturile tuturor celor care pledează pentru o presă profesionistă, independentă și echidistantă, contribuind zi de zi la sporirea gradului de conștientizare a consumatorilor de media în materie de conținut jurnalistic.
Articolele de presă neconforme normelor profesionale au fost examinate, colegial, la rubrica „Media în vizor”. Și, întrucât, întotdeauna este mai bine să învățăm din greșelile altora pentru ca să putem evita propriile greșeli, vă propunem un top al celor mai vizualizate cinci știri ale anului, care au fost realizate cu abateri de la rigorile eticii jurnalistice. Analizați-le cu atenție pentru a ști cum, deja în 2020, să procedați când veți avea de relatat despre exemple similare.
1. Ce ascund titlurile „clickbait”? Speculaţii, senzaţional, surse anonime
Accidentul rutier de pe strada Alba Iulia din capitală, produs în ultima zi de septembrie, când un autoturism de marca Porsche Cayenne a intrat violent într-un troleibuz, s-a aflat timp îndelungat în atenția presei. La câteva săptămâni după tragedie, subiectul a reapărut pe rețelele de socializare prin intermediul unor titluri gen „clickbait” care, pentru a le accesa, îți cer să distribui mai întâi conținutul. „(VIDEO) Șoferița Porsche-ului este în VIAȚĂ. A ieșit din spital la ora 03:50, de ce medicii ascund adevărul?” și „Șoferița Porsche-ului este în VIAȚĂ? SICRIUL este gol, unde este trupul?” sunt două dintre astfel de titluri, care la accesare și distribuire pe pagina de Facebook te aruncă pe un portal „fake news”.
Ghidul de stil cu norme etice recomandă, la realizarea materialelor jurnalistice, claritate, exactitate și concizie, astfel ca cititorii să fie convinși că articolele sunt documentate și nepărtinitoare. „Pentru a afla adevărul, trebuie cercetate toate informațiile și faptele relevante. Vom respecta adevărul și dreptul publicului la adevăr, considerând aceasta ca fiind prima responsabilitate a jurnalistului”, menționează Ghidul.
2. Un incident banal, transformat într-o nouă poveste cu „30 de mii de sirieni”
Portalul Actualitati.md a publicat la începutul lunii februarie, un articol în limba rusă cu titlul: „Молдова начала прием беженцев из стран Азии, от которых отказался ЕС” și cu subtitlul: „Руководство Молдовы приняло первых беженцев из Бангладеш, от которых отказалась Италия”. (Moldova a început să primească refugiați din Asia, pe care i-a respins UE. / Conducerea Moldovei a primit primii refugiați din Bangladesh, pe care i-a respins Italia – tr. red.). Titlul este însoțit și de o fotografie, în care mai multe persoane de origine asiatică protestează, creând impresia că sunt refugiați. De facto, în text este vorba de doi tineri din Bangladesh, de 16 și respectiv 17 ani, care la 2 februarie 2019 au trecut hotarul dintre România și Republica Moldova, și care doreau să ajungă în Italia. Ei au trezit suspiciunea polițiștilor de frontieră, deoarece nu aveau acte de identitate autentice, motiv din care au fost reținuți temporar într-un centru de plasament. O analiză minimă a materialului scoate în evidentă faptul că Actualități.md a atribuit acestui incident banal de la vamă toate elementele unei știri false: cei doi tineri au devenit o masă de refugiați (în imagine); Italia, țara unde aceștia intenționau să ajungă, a devenit țara care a refuzat să-i primească etc.
De menționat că știrea cu pricina a ajuns și pe site-rile Vedomosti.md și KP.md, doar că aceste media au ilustrat materialul cu o fotografie a clădirii Primăriei Chișinău. De asemenea, articolele de pe aceste două portaluri sunt identice ca text și, mai mult, se încheie cu un comentariu al autorului, ceea ce este inadmisibil într-un material informativ. Cu privire la acuratețea faptelor, Ghidul de stil cu norme etice recomandă: „Jurnalismul nu lasă loc pentru speculații. Nu există nicio scuză pentru inexactități. Pentru a afla adevărul, trebuie cercetate toate informațiile și faptele relevante”; „Aceleași principii etice care se aplică textului jurnalistic trebuie aplicate și fotografiei”.
3. Unde dai și unde crapă, dacă nu separi faptele de opinii
Portalul Hotnews.md a publicat o ştire cu titlul: „Unde dai și unde crapă! Plahotniuc şi Filip, peste Maia Sandu şi Andrei Năstase în sondajele de curte ale PAS-PPDA”, în care interpretează subiectiv și tendențios rezultatele Barometrului Opiniei Publice, prezentat de Institutul de Politici Publice (IPP). Astfel, în titlu, autorii insinuează că sondajul realizat de IPP ar fi unul „de curte al PAS-PPDA”, iar în text afirmă că IPP ar fi „afiliat PAS și PPDA”. Autorii textului folosesc cuvinte depreciative cu referire la candidații electorali Maia Sandu și Andrei Năstase, numindu-i „liderii binomului”, „partenerul ei de binom”. Textul a fost preluat integral și de alte portaluri – Stiridinmoldova.com şi Allmoldova.com.
Precizăm, în acest context, că normele deontologice nu permit folosirea de către jurnaliști a expresiilor denigratoare la adresa unei persoane. De asemenea, „Ghidul de stil cu norme etice” recomandă separarea faptelor de opinii: „În prezentarea evenimentelor vom face o distincție clară între informație și opinie, evitându-se orice confuzie. Vom evita să ne spunem opinia în articolele de știri”.
4. Fără surse o știre nu este credibilă
Portalul Fiilacurent.info a publicat o știre cu titlul „UN PAZNIC DE LA GRADINITA DIN SATUL BAIMACLIA A VIOLAT O FETITA DE 5 ANISORI IN TIMP CE EDUCATOARELE SE UITAU LA UN SERIAL!”. În știre se vorbește despre un presupus viol, însă nu există nicio sursă ce ar confirma ori ar infirma faptele relatate.
În acest sens, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă ca subiectele de interes public să fie documentate cât mai temeinic, pentru a spori credibilitatea lor: „Vom identifica neapărat sursele, dezvăluindu-le numele, prenumele, funcția, după caz, statul social sau vârsta. Acest lucru va crește credibilitatea articolului și integritatea publicației”. Același Ghid atenționează despre importanța acurateții și a verificării informației.
5. Tentativă de omor într-un oraș inexistent: cum evităm capcana știrilor false
Portalul Stireadeazi.info a publicat o știre cu titlul „O mamă și-a înjunghiat fiica de 14 ani pentru că nu voia să spele vesela”. Articolul în cauză este însoțit de o fotografie-simbol care conține imagini explicite de sânge, iar conținutul propriu-zis al „știrii” este unul fals. Vorba este că, în primul rând, în text se relatează despre un caz petrecut într-un oraș inexistent – Perlești -, iar în al doilea rând, nu există surse ce ar confirma sau ar infirma cele întâmplate.
Cu referire la asemenea situații, Ghidului de stil cu norme etice pentru jurnaliști spune că subiectele de interes public trebuie documentate cât mai temeinic, pentru ca știrile să aibă credibilitate în ochii cititorului: „Vom identifica neapărat sursele, dezvăluindu-le numele, prenumele, funcția, după caz, statul social sau vârsta”.
În pofida carențelor evidente, știrea cu pricina a fost distribuită de internauți în mai multe grupuri pe Facebook. În acest context, Mediacritica.md vă îndeamnă să citiți și să analizați în mod critic conținutul știrilor distribuite pe rețelele de socializare. Și anume, pentru a nu cădea în plasa știrilor manipulatoare și false, verificați dacă:
– Este un site credibil?
– Este actualizat cu regularitate?
– Cine sunt membrii echipei?
– Autorul știrii este un personaj real? Ce materiale a scris anterior?
– Este un titlu în acord cu textul știrii? Este imparțial și etic jurnalistic?
– Este un site de satiră, știrea e o glumă?
– Când a fost realizată știrea?
