Agenda publică a ultimelor două zile ale anului 2019 a fost încărcată cu mai multe evenimente, unele cu o conotație mai puțin pozitivă. Unul dintre acestea este reflectat în știrea cu titlul: „O angajată a Procuraturii Anticorupție, violată după o petrecere corporativă”, publicată la 30 decembrie de UNIMEDIA. Știrea a fost scrisă în baza unei scrisori anonime, ce a fost adusă la adresa redacției. Ulterior, aceluiași portal i-a mai fost transmis un video exclusiv, care de asemenea a fost publicat și mediatizat pe larg, astfel publicului fiindu-i prezentate noi detalii despre cazul ce ar fi avut loc.
Potrivit autorilor, „informația a fost confirmată de surse din poliție”. Scrisori anonime similare au fost remise și altor redacții (Deschide.MD, Jurnal.md). Subiectul a fost preluat rapid de majoritatea mass-media, unele dintre care au recurs la interpretări și aprecieri: „FOTO // BEȚIE de proporții organizată de Procuratura Anticorupție. O angajată ar fi fost violată după sărbătoarea organizată de procurori” și „VIDEO // Primele IMAGINI cu presupușii VIOLATORI ai angajatei Procuraturii Anticorupție. Femeia ar fi fost cărată ca un sac și înghesuită într-un taxi” (Ziarul National).
Prin această abordare, presa a încălcat mai multe norme ale eticii jurnalistice. Astfel, potrivit Codului Deontologic, jurnalistul colectează informația în mod etic și legal, iar atunci când apelează la surse anonime, își asumă responsabilitatea pentru veridicitatea informației făcută publică. La fel, jurnalistul nu va profita de starea de vulnerabilitate a persoanelor, având obligația să trateze „cu deosebită acuratețe informația colectată de la persoane în stare de șoc sau neajutorate, asigurându-se că publicarea informației nu le va leza drepturile, și va încerca să anticipeze eventualele efecte negative asupra lor”.
Cu referire la acest caz concret – deși reprezentanții organelor de drept abia „urmează să stabilească toate circumstanțele în care s-a produs infracțiunea” (Newsmaker.md), iar jurnaliștii au obligația să respecte prezumția de nevinovăție -, în știri și în discuțiile de pe rețelele de socializare victima a apărut cu statut ba de procuroră, ba de personal tehnic, iar în video publicat doar se suspectează că ea ar apărea cu cei patru bărbați.
Menționăm totodată că Ghidul de stil cu norme etice le recomandă jurnaliștilor să nu dezvăluie identitatea victimelor – în special, a celor care au avut de suferit de pe urma agresiunilor sexuale. „Niciodată nu vom publica numele lor fără permisiunea în scris a acestora. Impactul unei astfel de fapte asupra vieții personale a victimei este imens și nu ar trebui adâncit și de aducerea identității acesteia la cunoștința publicului”.
