Matrioșka (rusă: матрёшка) este o păpușă colorată, goală pe interior, în care sunt introduse alte păpuși, mai mici, identice. La început, jocul cu ea captivează și te face curios să descoperi ce se ascunde în interiorul primei păpuși, dar devine tot mai plictisitor de îndată ce-i înțelegi ideea. În varianta originală, clasică, păpușa are chipul unei femei, dar în timp au apărut și jucării reprezentând fețele unor politicieni.
Comportamentul furnizorului public de servicii media „Moldova 1” de pe 8 și 9 iunie 2019 a amintit de celebra păpușă rusească. Per ansamblu, atât intervențiile live (cu mici excepții), cât și conținutul știrilor în limbile română și rusă, dar și cel al edițiilor speciale pe care le-a difuzat postul public de televiziune, au semănat între ele, chiar dacă durata lor a fost diferită. Și dacă promptitudinea discutabilă cu care a reacționat furnizorul public la evenimentele de pe arena politică din țară (mai) poate fi pusă, să admitem, pe seama anumitor probleme de ordin tehnic (echipament învechit sau lipsa acestuia, dificultatea de a se deplasa etc.), conținutul informației furnizate constituie strict o responsabilitate editorială și demonstrează capacitatea jurnaliștilor de a respecta litera legii, deontologia și profesionalismul în exercitarea meseriei lor.
În plus, este important să nu se uite faptul că furnizorul public are un statut special, se află în serviciul publicului, funcționează din contribuția publicului, este supus controlului public și are misiunea să realizeze în practică următoarele principii:
- Asigurarea accesului universal al populației la o diversitate de servicii media audiovizuale generaliste și tematice, liniare și neliniare, furnizate inclusiv prin intermediul noilor platforme de comunicare, care să satisfacă necesitățile informaționale, educaționale și recreative ale tuturor grupurilor sociale de utilizatori;
- Promovarea, prin politica editorială, a coeziunii sociale la nivel local, regional, național și internațional, precum și încurajarea sentimentului de responsabilitate comună a populației pentru realizarea acestui principiu;
- Promovarea pluralismului audiovizual;
- Informarea corectă, obiectivă, complexă și imparțială prin programe audiovizuale inovatoare și variate, ce respectă standardele etice și de înaltă calitate;
- Promovarea dezbaterilor publice pluraliste și încurajarea unei participări democratice largi a publicului;
- Promovarea diversității patrimoniului cultural național, european și internațional;
- Asigurarea independenței editoriale și a autonomiei instituționale față de autoritățile și instituțiile publice, de partidele politice și grupurile de interese;
- Asumarea responsabilității față de public (art. 31. Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova).
Astfel, la capitolul misiune, „Moldova 1” și-a îndeplinit defectuos cel puțin câteva puncte din cele enumerate în lege – în special, cel cu referire la pluralism, dezbateri publice pluraliste, independența editorială și asumarea responsabilității față de public. În termeni cantitativi vorbind, „Moldova 1” a difuzat cumulat, în cele două zile de foc, nu mai puțin de 526 de minute de informații despre situația politică din țară (aproape nouă ore – patru sâmbătă și aproape cinci duminică). Pe 8 iunie postul public a avut cinci buletine de știri și trei ediții speciale, inclusiv una cu întreruperea programului și intervenția în direct. Pe 9 iunie, au fost difuzate șapte buletine de știri și cinci ediții speciale (inclusiv una cu întreruperea programului). Per ansamblu, evenimentele-cheie au fost acoperite, s-au dat live-uri de la Parlament, inclusiv ceremonia de învestire a Guvernului Sandu, (aproape) toate briefingurile de presă ale celor doi poli ai puterii instalate la Chișinău, declarațiile politicienilor, protestele.
Bineînțeles, dacă ar fi fost utilizate mai mult și mai bine platformele de comunicare noi, variate și inovatoare, așa cum spune legea, accesul publicului la informație ar fi fost mai mare. Dacă, de exemplu, atunci când în studioul edițiilor speciale se discuta cu invitații despre situația politică, pe o parte a ecranului ar fi fost date imagini în direct de la Parlament sau din alte locuri unde se întâmplau lucruri relevante, conexiunea dintre public și evenimente ar fi fost alta, iar senzația de matrioșkă mai mare sau mai mică văzută la fiecare intervenție ar fi fost mai puțin pronunțată.
Este adevărat, parțial acest element a fost prezent într-o emisiune din 9 iunie (ora 13.00), dar au fost utilizate imagini adiționale cu un singur lider și partid politic, în timp ce la Parlament avea loc un alt eveniment. Oricum, dacă intervențiile au fost puține, suficiente sau multe pentru a informa cetățenii despre situația din țară, să judece beneficiarul de informație (și CA). În spațiul public au fost lansate mai multe critici la adresa „Moldova 1”, inclusiv privind reacția întârziată sau lipsa acesteia, în anumite momente, pe parcursul celor două zile. Administrația postului a ripostat, spunând că a dat toate evenimentele importante, ceea ce nu e fals în aspect cantitativ.
Regretele și nemulțumirile în raport cu misiunea prost îndeplinită a unui post de televiziune finanțat din bani publici sunt legate, în cazul celor două zile în discuție (ca și în alte cazuri documentate și monitorizate anterior), de conținutul informațiilor furnizate către public, în special, în cadrul edițiilor speciale. Tocmai aici efectul păpușilor rusești a fost foarte pronunțat, elementul pluralismului și al dezbaterii lipsind aproape în totalitate. În toate emisiunile, invitații au susținut un singur punct de vedere, iar cu o excepție acest punct de vedere era favorabil unui singur actor politic. Afirmațiile exprimate din platou au fost susținute și la telefon de către diverși editorialiști, comentatori sau analiști politici, care au multiplicat păpușile matrioșka, dar nu au oferit consumatorului mai mult pluralism de opinii sau de idei.
În plus, în emisiuni, dar și în știri au fost utilizate repetat imagini filmate cu o cameră ascunsă, a căror sursă nu a fost indicată la prima difuzare, moderatoarea întrerupându-l pe unul dintre invitați pentru a spune următoarele: „Între timp, au apărut primele imagini din care se vede că președintele Dodon insistă pe federalizarea Republicii Moldova…” Ulterior, s-a dovedit că imaginile proveneau de la un post privat de televiziune, aflat în proprietatea președintelui PDM. Toate explicațiile cu privire la imaginile video sunt afirmative, nimic nu se pune la îndoială, iar stilul de prezentare este asemănător cu cel de la postul tv de la care au fost preluate acestea. La fel s-a procedat și în cazul altor știri preluate sau proprii („Igor Dodon a dormit la Ambasada Rusiei”, „pe 6 septembrie vor fi alegeri” etc.).
În același timp, conexiunea slabă cu tehnologiile moderne și adaptarea greoaie la acestea a ieșit în evidență inclusiv prin modul de prezentare a știrilor. „Mesager”-ul din 9 iunie, de exemplu, începe cu știrea despre faptul că „pe 6 septembrie vom avea alegeri parlamentare”, aceasta fiind întreruptă de briefingul susținut de Maia Sandu, pe care furnizorul public l-a dat în direct. În intervenția sa, Maia Sandu vorbește despre faptul că Uniunea Europeană a recunoscut noul Guvern de la Chișinău. Revenind în studiou, prezentatorul nu-și adaptează în niciun fel textul primei știri și reia, de parcă nimic nu s-a întâmplat, astfel: „așadar, pe 6 septembrie vom avea alegeri parlamentare…”. În plus, știrile în limba rusă sunt identice cu cele în română, fiind doar traduse (fără elemente noi, fără experți vorbitori de limbă rusă, fără nicio altă intervenție calitativă și nici cantitativă), live-urile fiind toate în limba română.
Ne oprim aici prin a constata, cu regret, faptul că lucrurile nu s-au schimbat în bine la „Moldova 1” de la ultima noastră monitorizare. Furnizorul public își înțelege în continuare misiunea în a fi serviciul de presă al celor care guvernează țara, deși nu ei îi finanțează, ci contribuabilul, cetățeanul. Cele două zile care, într-un final, au schimbat esențial mersul lucrurilor în Republica Moldova au demonstrat o dată în plus că noțiunile de pluralism și dezbateri sunt mimate la postul public de televiziune, favorizarea anumitor partide politice fiind evidentă, iar derapajele deontologice și lipsa de imaginație și inovație sunt cu adevărat regretabile.
Păpuși matrioșka pot fi 4 sau 24, dar ele sunt identice și, deci, nu ne oferă decât o imagine. Misiunea unui furnizor public, însă, este nu doar să ne arate cât mai multe păpuși matrioșka, dar și să aibă grijă ca fețele lor să fie diferite, și să ne spună toate părțile (sau cât mai multe) ale realității. Și numai noi, în calitate de beneficiari de informație, decidem pe care, cum și în ce măsură să le acceptăm.
Aneta Gonța, cercetătoare media
__________________________
Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului American și cel Britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
