După ce anii ’50 ai secolului trecut au adus dezbaterile electorale pe ecranele televizorului, în democrațiile avansate de astăzi acestea constituie un test serios pentru candidați, dar și pentru jurnaliștii care le moderează. Soarta alegerilor (a celor prezidențiale, în speță) este, adesea, decisă de prestanța de care aspiranții la o funcție publică sau politică dau dovadă în studiourile TV, motiv din care, pentru un jurnalist, moderarea unei dezbateri electorale este/trebuie să fie o serioasă responsabilitate, în același rând cu potențiala mândrie și/sau onoare.
Dezbaterile presupun examinarea sub toate aspectele a unor idei, a unor legi etc. sau o analiză amănunțită, discutare, deliberare, discuție largă asupra unei probleme de interes general[1]. Într-o campanie electorală, dezbaterile constituie un exercițiu democratic prin care, pe de o parte, cei care vor să ne reprezinte într-un organ public au posibilitatea și trebuie să-i convingă pe oameni (pe angajatorii lor, adică) de faptul că le merită votul, iar, pe de altă parte, poporul (demos) – sau cei care dețin (trebuie să dețină) adevărata putere (kratos) – are dreptul să înțeleagă cine, cum și de ce le cere votul. În ce măsură dezideratul dat reușește depinde, de foarte multe ori, de moderator, căruia îi revine un rol esențial în tot acest proces.
Moderatorul, un intermediar dintre candidați și alegători
Există reguli generale cu privire la rolul moderatorului într-o dezbatere și ele se referă, grosso modo, la următoarele: asigurarea echilibrului temporal al discuțiilor; imparțialitatea și corectitudinea manifestate față de toți participanții la dezbatere; grija pentru ca invitații să nu deraieze de la subiectul dezbaterii; vegherea asupra calității discursurilor participanților, astfel încât masajele lor să nu incite la ură, intoleranță, să nu cheme la război, violență, răsturnarea ordinii constituționale etc. Altfel spus, moderatorul este un intermediar dintre candidați și alegători; este acea persoană care nu trebuie să ia partea niciunui candidat, ci să faciliteze ancorarea discuțiilor în albia utilității și eficienței pentru interesul cetățeanului-alegător.
Normele privind comportamentul moderatorului în cadrul dezbaterilor televizate organizate pentru recenta campanie electorală au fost formulate, aproape identic, în Concepția de reflectare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 de către instituțiile mass-media audiovizuale din Republica Moldova, aprobată de CCA[2], dar și în Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat de CEC[3]. Aceste norme, preluate ulterior de către furnizorii de servicii media audiovizuale în declarațiile privind reflectarea campaniei electorale, cuprind, per ansamblu, esența rolului unui moderator. Din acest punct de vedere, moderatorii dezbaterilor la care mă voi referi în continuare nu au încălcat prevederile actelor normative. Totuși, anumite elemente au atras atenția și cred că trebuie punctate, inclusiv pentru că, de această dată, dezbaterile electorale nu au făcut obiectul unei analize calitative a monitorizărilor, autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului ignorându-le cu desăvârșire.
Cu noaptea-n cap, trase la indigo și mai mult mimate
Așadar, unu. Printre Declarațiile privind reflectarea alegerilor, depuse la CCA de către mai multe televiziuni, șase[4] au un conținut similar, cu foarte mici diferențe (patru declarații venind de la posturi TV cu acoperire națională și alte două – de la TV regionale). Toate cele șase instituții media televizate anunțau, în documentele aprobate de CCA, că vor difuza dezbateri electorale de două tipuri: pentru alegerile parlamentare și la subiectul referendumului republican consultativ. Cu o singură excepție, cinci posturi își planificau difuzarea dezbaterilor pentru parlamentare în ziua de luni la ora 6.00. În același timp, emisiunile în care urmau să fie dezbătute subiectele propuse la referendum au fost programate de către cele șase televiziuni în zile și la ore diferite, dar toate în prime-time-ul de seară. Astfel, telespectatorul care și-ar fi dorit să vadă/audă la trei posturi TV cu acoperire națională și/sau la alte două regionale ce viziuni au aspiranții la un loc în Parlamentul Republicii Moldova, ar fi trebuit să o facă la ora 6.00 dimineața și doar concomitent.
Doi. Nu știu dacă cineva a făcut acest exercițiu, dar, dacă l-ar fi încercat, ar fi fost surprins să descopere că pe 18 februarie, de exemplu, Canal 2 și Canal 3 au difuzat simultan aceeași emisiune (înregistrată) de dezbateri. Canal 2 a păstrat inclusiv intro-ul de la Canal 2, astfel încât singura diferență a făcut-o logoul postului. Alte ediții nu sunt accesibile, dar nu excludem probabilitatea ca și celelalte emisiuni, difuzate începând cu 27 ianuarie, să fi fost prezentate la fel. În același timp, tot pe 18 februarie, la ora când ar fi trebuit să difuzeze dezbateri pentru alegerile parlamentare, CTC Mega a dat știri în reluare, iar programul difuzat de Familia Domashniy nu poate fi verificat/revăzut. Însă, având în vedere comportamentul celor două posturi în cazul celuilalt tip de dezbateri, nu este improbabilă varianta difuzării știrilor sau a altui program la ora indicată pentru dezbateri. Și asta pentru că, după modelul televiziunilor exemplificate mai sus, CTC Mega și Familia Domashniy au difuzat aceeași emisiune de dezbateri pentru referendumul republican, pe 19 februarie (ora 19.30), respectiv pe 20 februarie (ora 22.00).
Trei. Formatul dezbaterilor electorale a fost identic la cele șase posturi TV – cel puțin, afirmația este valabilă în cazul dezbaterilor pentru referendum, pe care le-am putut urmări la aceste televiziuni. În ceea ce ține de alegerile parlamentare, aceeași afirmație se referă la (cel puțin) patru posturi cu acoperire națională. În cadrul emisiunilor de dezbateri pentru referendumul consultativ, furnizorii de servicii media audiovizuale au mers pe formula moderatorului + un comentator/analist care să faciliteze polemica dintre candidați. Altfel spus, moderatorul a avut grijă strict de supravegherea timpului acordat fiecărui participant, dar și ca discuția să nu depășească subiectul propus pentru dezbatere – fără nicio altă responsabilitate.
Chiar și așa, în câteva rânduri, unii concurenți au atacat și au învinuit persoane cărora nu li se putea oferi dreptul la replică, dar niciunul dintre cei doi prezentatori nu a intervenit. De asemenea, mai multe afirmații dubioase ale participanților nu au fost puse la îndoială și nici nu a fost solicitată o minimă dovadă a veridicității acestora. În definitiv, cel mai probabil, s-a dorit ca rolul de a pune întrebări pertinente, de a insista pe răspunsuri și de a asigura dezbateri adevărate, gândindu-se la beneficiarul de informație care îl urmărește de partea cealaltă a ecranului, să-i revină comoderatorului. În realitate, însă, impresia lăsată de câte două emisiuni de la cele șase posturi TV este că analiștii invitați în studiou au mimat dezbaterile.
În primul rând, pentru că unii analiști s-au perindat de la o televiziune la alta. În al doilea rând, pentru că întrebările către participanții la dezbateri s-au repetat, cu unele accente schimbate în diferite cazuri. În al treilea rând, comoderatorii au făcut adesea analize politice, îndreptate mai degrabă spre susținerea voalată a inițiativei plebiscitului și dublând, astfel, opinia exprimată de fiecare dată de un concurent prezent în platou. Drept urmare, în loc să „traducă” pentru alegător răspunsurile sau opina participanților, analiștii au complicat ecuația prin intervenții de analiză specializată, la fel sau chiar mai lungi ca durată decât cele ale candidaților prezenți.
Patru. În Malta, de exemplu, o Directivă a Autorității audiovizualului din 2013 stabilește norme detaliate pentru dezbaterile electorale. Printre altele, documentul prevede că moderatorul – pe lângă normele generale de imparțialitate, corectitudine etc., pe care este obligat să le respecte – trebuie să se asigure, prin comportamentul său, că cei care urmăresc dezbaterea înțeleg ce spun politicienii din studiou. Căci, de ce să organizezi dezbateri dacă nu dezbați subiectele de interes public?!. Pentru ca să te conformezi legislației, ar fi o variantă de răspuns, însă o variantă tristă și regretabilă. Și este tocmai acea variantă pe care au preferat-o, se pare, o parte dintre televiziunile moldovenești în cea mai recentă campanie electorală.
Cinci. Duminică, 24 februarie, o femeie care avea în mână patru buletine de vot se uita zăpăcită la ele și parcă aștepta ca cineva să o ajute să înțeleagă ce să facă mai departe. Stăteam la coadă în urma ei preț de câteva minute deja… La un moment dat, ea s-a întors către mine și mi-a zis: …Cu deputații mă mai lămuresc eu, că știu oleacă partidele, și despre oamenii iștia tot am auzit. Dar spune-mi tu ce înseamnă celelalte două buletine, ce să fac cu ele?!. I-am explicat că trebuie să răspundă, dacă dorește, la cele două întrebări formulate pentru referendum. Vădit confuză în continuare, femeia mi-a aruncat: …Iaca, au tot hămăit (citat exact) la televizor despre revocare, rechemare și nu mai știu ce, dar dacă am înțeles eu ceva din hămăiala ceea, apu’ zău că na. La ce bun atâtea televiziuni, dacă niciuna nu vorbește și cu noi? Mai bine ne-ar spune cât costă un loc de veci la cimitir…
Cu siguranță, posturile de televiziune nu poartă întreaga vină pentru faptul că oamenii nu au fost (suficient) informați cu privire la referendum și la sistemul mixt de vot, nici pentru supărarea cetățenilor nu sunt în totalitate responsabile. Dar, atâta timp cât oamenii urmăresc televizorul și așteaptă de la jurnaliști ca aceștia să-i ajute să înțeleagă fenomenele ce îi vizează în mod direct și semnificativ, este reprobabil să-ți bați joc de inteligența lor și să le nesocotești, vădit, interesul.
Aneta Gonța, cercetătoare media
___________________________
Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
[1] https://dexonline.ro/intrare/dezbatere/65804
[2] Decizia nr. 33/202 din 06 decembrie 2018, disponibilă pe: http://www.audiovizual.md/files/D.%2033-202%20din%2006.12.2018%20-%20Cu%20privire%20la%20aprobarea%20Conceptiei%20de%20reflectare%20a%20campaniei%20electorale_0.pdf
[3] Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018, disponibilă pe: http://www.audiovizual.md/files/Regulamentul%20CEC%20de%20reflectare%20in%20mass%20media%202019.pdf
[4] Este vorba despre Prime TV, Publika TV, Canal2, Canal3, CTC Mega și Familia Domashniy
