De aproape două luni, radiodifuzorii și distribuitorii de servicii din Republica Moldova au voie să transmită programe cu un conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic doar dacă acestea sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Deși nu o spun expres, modificările introduse în Codul Audiovizualului, în vigoare din 10 februarie 2018, presupun, în special, că nu vor fi retransmise programele sus-menționate din Federația Rusă (Georgia, Grecia, Luxemburg, Olanda și Suedia fiind și ele țări care nu au ratificat Convenția, doar că în Moldova nu se retransmit programe din aceste state).
În limbajul uzual, modificările sunt numite „legea anti-propagandă”, deși cuvântul „propagandă” nu apare în articolele modificate ale Codului. Prin urmare, așa-numita „propagandă străină” nu poate fi limitată la cea rusească, ea putând veni de oriunde. În plus, fenomenul are dimensiuni semnificative și la nivel intern, iar idei, opinii, curente sau puncte de vedere pot fi propagate nu doar prin intermediul știrilor sau al emisiunilor politice și/sau cu un caracter militar. Drept dovadă poate servi grila celui mai urmărit post TV din Republica Moldova.
Monitorizarea timp de o săptămână a Prime TV (19-25 martie 2018) arată că propaganda, sau „acțiunea desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți”[1] se poate face și prin intermediul divertismentului (care uneori poate lua forma produselor politico-analitice) sau al filmelor artistice și/sau al serialelor.
Astfel, în orele în care nu este difuzat produs autohton (cel din urmă fiind uneori în volum mai mic de 8 ore în intervalul 06.00-24.00), prin intermediul Prime TV în spațiul informațional moldovenesc pătrund mai multe produse de divertisment susceptibile de a răspândi/forma/întări anumite opinii, moduri de a gândi și de a acționa. Repetate zilnic, cu mici diferențe de accente, acestea se pot instala în mintea consumatorului de informație și-i pot modela felul de a vedea lucrurile și lumea.
Cadru din emisiunea „Давай поженимся”. Este promovat adesea stereotipul femeii ca obiect decorativ și sexual, care trebuie întreținut.
Să exemplificăm. Emisiunile „Модный приговор” (Sentința în domeniul modei) și „Давай поженимся!” (Hai să ne căsătorim) exploatează la maximum stereotipurile, prejudecățile, complexele femeilor, ale bărbaților și/sau ale societății în raport cu acestea, cu viața de familie, copii, alte femei, etc. În primul caz, bărbați stilați, îmbrăcați elegant și aranjați vin în platou cu soțiile/fiicele, se plâng de faptul că acestea nu (mai) arată ca pe timpuri și le cer ajutorul stiliștilor emisiunii în acest sens. Urmează un „proces” de judecată a garderobei și a felului în care se îmbracă femeia.
Bărbații învinuiesc, umilesc și discriminează personalitatea femeii, (susținuți fiind, de regulă, de moderatorii emisiunii), ei apărând întotdeauna în rol pozitiv, de „salvator al familiei” (19 martie) și „bărbat al neamului”. Soția unui astfel de bărbat trebuie să „corespundă standardelor” (21 martie), și să nu „îl determine să o ignore” (23 martie). Șirul de critici este urmat de o schimbare moderată a ținutei femeii, care îmbracă hainele cumpărate de bărbații-reclamanți. „Șocul” vine însă odată cu etapa a doua, când stiliștii emisiunii „transformă” protagonista în…femeie. Adică o piaptănă, o machiază și îi aleg alte haine.
Cadru din emisiunea „Пусть говорят”
Mitul Cenușăresei este exploatat în fiecare ediție a emisiunii. Protagonista nu se recunoaște, repetă la nesfârșit că îi datorează schimbarea bărbatului ei căruia îi mulțumește pentru cadou, bărbatul este încântat, spectatorii aplaudă, iar moderatorii jubilează și afirmă, printre altele: „cu astfel de bărbați, formați de armata rusă, țara este în siguranță!” (21 martie).
În cel de-al doilea caz, de regulă bărbați cu pretenții își caută parteneră de viață. Atât bărbații, cât și femeile perpetuează stereotipurile de gen, iar coloana sonoră a promo-ului emisiunii este piesa „Все мы бабы стервы” (traducerea o las în grija cititorului).
Emisiunile „Пусть говорят” (Las să vorbească), „Мужское/женское” (Masculin/feminin) sau „Жить здорово” (Să trăim sănătos/bine) sunt programe în care se vorbește mult despre scandaluri, viața persoanelor publice din Rusia, evenimente scandaloase (sau transformate în show-uri) – ultima pretinzând că promovează modul sănătos de viață – și se dau sfaturi legate de sănătate, mod de viață și de alimentare, etc.
Cadru din emisiunea „Пусть говорят”, ediția din 21 martie 2018
Totuși, emisiunea „Пусть говорят” din 21 martie face parte mai degrabă din categoria celor interzise prin ultimele modificări la Codul Audiovizualului. Preț de o oră, invitații în platou (printre care un criminalist, un deputat, un politician sau un istoric militar) au discutat despre cazul presupusei otrăviri în Marea Britanie a fostului spion rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia. Opinia exprimată în studio a fost unilaterală, iar citările părții britanice s-au utilizat cu ironie și sarcasm. „Это война против нас, против В.В. Путина” (Este un război împotriva noastră, împotriva lui Vladimir Putin), a spus la un moment dat, în ropote de aplauze, unul dintre invitați. Despre „lovituri împotriva lui Putin” și „demonizarea Rusiei” au vorbit și alți invitați, pe care nimeni nu i-a contrazis.
De asemenea, filmul serial intitulat „Золотая орда” (Hoarda de aur), difuzat în săptămâna de referință, vine ca o completare la cele menționate anterior, produsul promovând războiul, agresivitatea, poligamia, violența fizică și psihică asupra femeilor, puterea și invincibilitatea bărbaților, precum și alte stereotipuri contrare standardelor unei societăți democratice. Iată doar o frază spusă de unul dintre protagoniști: „Я понял что женщина ни чуть не умнее кошки”(Am înțeles că femeia nu e cu nimic mai deșteaptă decât o pisică, 19 martie).
Cadru din filmul serial „Hoarda de aur”
În cadrul altor emisiuni și filme retransmise de Prime de la Pervîi Kanal, cum ar fi „На самом деле” (De fapt), „Поле чудес” (Câmpul minunilor), „Серафима прекрасная” (Preafrumoasa Serafima), „Идеальный ремонт” (Reparație ideală), „Слово пастыря” (Cuvântul pastorului) – în care patriarhul Rusiei vorbește despre măreția Moscovei și despre vitejia cnejilor care au câștigat lupte împotriva dușmanului, 24 martie – și altele asemenea, consumatorii de informație din Republica Moldova au aflat detalii despre viața oamenilor sau întâmplări specifice mentalității și zonelor de trai ale Federației Ruse, cu accent pe aceleași stereotipuri, mod de viață și de abordare a lucrurilor. Oamenii s-au obișnuit cu aceste produse, le consumă și ajung să repete/preia modele de comportament și de gândire promovate pe ecran.
Cele mai recente date despre audiența posturilor TV, dar și despre preferințele consumatorilor în materie de mass-media arată că programele Prime/Pervîi Kanal sunt în topul preferințelor, că oamenii dau predilecție divertismentului produs în Federația Rusă, dar și că preferă să urmărească filme străine (altele decât cele rusești) dublate în limba rusă, nu în varianta originală cu subtitrare în limba română[2]. Explicația acestor atitudini trebuie căutată (și) în toate umbrele fenomenului propagandei.
Închei cu afirmația unuia dintre moderatorii emisiunii „Мужское/женское”, care a spus că apare la televizor „pentru a prosti oamenii” (Я дурю людей, 19 martie). După mine, asta face și propaganda – fie că e prin intermediul știrilor sau al preafrumoasei Serafima.
Aneta Gonța, cercetătoare media
[1] Dex online;
[2] http://imas.md/pic/archives/10/imas_evolutie_si_preferinte_mass_media.pdf; http://agb.md/data.html.
