„Modul în care este folosit conținutul de pe rețele dă măsura profesionalismului și credibilității unei redacții”, atenționa colega mea, Viorica Zaharia, într-un amplu comentariu – „Jurnalistul nu mai este persoana care anunță faptele, ci persoana care le confirmă” – publicat anterior la aceeași rubrică, Observator, de pe Mediacritica. Încerc să continui aceeași linie de subiect – presa tradițională vs rețelele sociale – sub un alt aspect, cel al „coexistenței” presei online în mediul rețelelor sociale, în special sub dulcea povară a Instagramului. Mai concret, mă refer la pierderea în calitate – și în greutate! – a presei online în urma preluărilor integrale, nici pe departe justificate, a așa-ziselor story-uri de pe Instagram.
Story-urile vs interesul public
Poveștile de pe Instagram ajung în presă din varii motive, principalul fiind probabil dorința jurnaliștilor de a spori atractivitatea produselor lor, de a descărca într-un fel conținutul portalurilor, pline de subiecte serioase, care ar putea plictisi cititorul. Orice știre se înghite mai ușor dacă e servită și cu puțin divertisment. Tactica nu e deloc greșită, știrile despre VIP-uri, recorduri și alte lucruri mai puțin comune pot ornamenta orice publicație, făcând-o mai captivantă și mai cu „vino-ncoace”. Spre deosebire de rețelele sociale însă, în cazul presei profesioniste există și niște condiții care trebuie respectate. „Deși Internetul pune noi probleme de natură etică, principiile deontologice ale jurnalismului tradițional rămân aceleași și în lumea online”, susține autorul Manualului de jurnalism, Mihai Coman. În presă, informația din story-uri urmează să fie trecută prin filtrele editoriale și să țină cont de regulile care guvernează presa. Pentru că, în caz contrar, preluarea fidelă a postărilor de pe Instagram, fără a ține cont de asemenea rigori, ar pune sub un mare semn de întrebare profesionalismul redacției, iar portalul ar aluneca mai curând spre presa galbenă.
Se pare însă că, astăzi, de dragul unui număr mai mare de vizualizări, unele redacții ar fi gata să cedeze din profesionalism. Portalul Perfecte.md publică, pe 20 august 2021, o știre cu titlul: „Tragedie în familia Cârnaț: «Îmi cer scuze, dar azi nu voi putea apărea în story»”, urmat de subtitlul „Marina Cârnaț, soția avocatului Teodor Cârnaț, a anunțat pe pagina sa de Instagram despre tragedia din familia sa”. Tragedia, din câte aflăm din postarea Marinei Cârnaț, se referă la moartea surorii apărătorului. Portalul reproduce, în text și poze, o mulțime de fapte din viața privată a victimei, dar irelevante și lipsite de interes public, cum ar fi anumite date personale, faptul că era invalidă de gradul I, că locuia la Oradea cu iubitul ei, că a murit din cauza unei hemoragii interne și că soțul Marinei Cârnaț e plecat acum în România…
Materialul e o mostră bună de plasat la rubrica „Așa știri nu!”, întrucât sfidează orice normă a acestui gen de presă. Nu ne referim doar la cele cinci întrebări obligatorii la care trebuie să răspundă o știre, pe care le cunoaște oricare student de la jurnalism (Ce? Cine? Când? Unde? De ce?), ci la reguli de natură etică, încălcate în mod grosolan. De exemplu, una din ele spune că „Nu vom scrie despre viața privată a unei persoane, dacă nu este un subiect de interes public” (vezi Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști). În cazul dat, mai putem vorbi despre un produs jurnalistic? Este preluarea fidelă a unei postări de pe Instagram. Și atât.
Scandaluri transformate în știri, limbaj suburban
Pe 18 august, Paranteze.md publică materialul „Bloggeriță înjurată de un taximetrist din Chișinău: «Oaia asta cum se comportă ca o con****aia»”. Subiectul este prezent și pe portalul Sinteza.org, la care Paranteze.md face trimitere, doar că cei de la Sinteza.org au ales un alt titlu: „O bloggeriță din Republica Moldova a fost AMENINȚATĂ și OFENSATĂ de un taximetrist”. Ambele știri relatează despre un conflict între „renumita bloggeriță Eugenia Gâștemulte, cu pseudonimul yes_green”, care „a postat pe contul său de TikTok mai multe mesaje în care aceasta este amenințată de către un taximetrist din Chișinău”. Conflictul a început după ce bloggerița și-ar fi comandat un taxi, iar peste două minute ar fi anulat comanda. Tânăra a povestit despre ce i s-a întâmplat pe pagina sa de Instagram, iar cele două portaluri au făcut din aceasta… știri de actualitate.
În primul rând, ceea ce repugnă din start este titlul știrii de pe Paranteze.md, în dezacord nu doar cu normele etice pentru jurnaliști, dar și cu bunul simț. Chiar dacă sunt luate între ghilimele, nu înseamnă că acele cuvinte ofensatoare jignesc mai puțin. În al doilea rând, este acest subiect de interes public? E o întrebare firească pe care și-o va pune cititorul. Să admitem că da, comportamentul șoferilor de taxi în raport cu clienții lor constituie o problemă. Dar imediat apare o altă întrebare: de ce redacțiile celor două portaluri s-au limitat la reproducerea scandalului în cele mai mici detalii, dar nu au căutat și alte surse, pentru a aborda în mod profesionist problema, dacă există? Rezultă că interesul nu a fost pentru problemă, ci pentru povestea ca atare de pe Instagram. Conflictul dintre cele două personaje, prezentat cât mai picant, păstrează expresiile tari pe care și le spun unul alteia, iar limbajul suburban abundă atât în text, cât și în secvențele video. Bloggerița îl acuză pe taximetrist că ar vorbi cu clienții așa cum „nici ciobanii de pe deal nu vorbesc cu oile”. De cealaltă parte, taximetristul îi reproșează bloggeriței că s-ar comporta „ca o oaie con****aia”. Nu lipsesc nici amenințările, nici jignirile de ordin personal.
„Nu vom include în articolele noastre conținut ce aduce ofensă bunului simț și decenței publice sau care e de natură să instige la dezordine publică și crimă. Vom evita limbajul dur (licențios) ce ar putea jigni cititorii, cu excepția cazurilor când asta justifică interesul pentru autenticitate”, recomandă același Ghid de stil cu norme etice pentru jurnaliști.
Instagramul, ca sursă de știri
Instagramul, ca și alte rețele sociale, conține informații utile, care ar putea servi drept surse de știri, inclusiv având la bază diverse story-uri. Totul depinde însă de modul cum folosim aceste informații. Portalul Ea.md, în știrile despre vedete pe care le difuzează cu regularitate, e în strânsă legătură cu rețelele sociale, inclusiv cu Instagramul, locul unde reprezentanții show-businessului se afișează cel mai des. Nici nu e de mirare că Instagramul apare ca sursă pentru multe relatări ale portalului din această zonă. De exemplu, materialele: „O nouă colaborare inedită! Irina Rimes și Jah Khalib au lansat piesa „Навсегда”. „Să fie hit mare!” (video) sau „Natalia Gordienko a lansat videoclipul la piesa „High Heels”: „Simțiți și voi atmosfera caldă și sexy a orașului!”. Ambele conțin fragmente din story-urile de pe Instagram. Dar jurnaliștii nu s-au limitat la preluarea postărilor, ei s-au informat din aceste story, au identificat subiectul, apoi au mers mai departe cu documentarea, iar, într-un final, și-au construit propriul material.
Pentru a veni în ajutorul colegilor din presa online, am încercat să spicuim câteva recomandări din sursele deontologice care ni s-au părut relevante în context.
Codul deontologic al jurnalistului:
- Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viață privată şi demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate.
- Imixtiunea în viața privată este permisă numai atunci când dezvăluirea faptelor urmărește un interes public.
- Jurnalistul relatează despre comportamentul privat al unei persoane private doar dacă acest comportament tulbură ordinea publică sau încalcă drepturile altor persoane.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnalisti
- În privinţa imaginilor, vom aplica procedee tehnice care atenuează faţa persoanei („blurring”, nu „pixilation”, deoarece ultima permite identificare prin revers).
- Ne vom ghida de fapte, nu de zvonuri, ca informaţia să fie nu doar importantă, dar şi adevărată.
- Nu vom scrie despre viaţa privată a unei persoane dacă nu este un subiect de interes public. 430
- Vom scrie despre comportamentul în viaţa privată a unei persoane publice binecunoscute atunci când acest comportament interferează cu activităţile sale publice.
- Vom scrie despre comportamentul amoral al unei persoane private, dacă acest comportament provoacă probleme de ordin social altor persoane.
- Vom respecta viaţa privată a unei persoane, fie chiar şi publice, dacă aceasta nu afectează interesul public._________________
Tatiana Corai, jurnalistă
Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și cel britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
Sursa foto: Influenz.com
