Sunt două săptămâni de când Federația Rusă a declanșat un conflict armat în Ucraina. Războiul a început pe 24 februarie, printr-o ofensivă militară a Kremlinului în zonele separatiste din estul statului vecin, iar de atunci aflăm zilnic despre atacuri ale trupelor rusești asupra marelor orașe din Ucraina; despre bombardamente soldate deja cu peste 1.200 de civili răniți și morți; mii de soldați decedați pe câmpul de luptă; peste 2 milioane de ucraineni care au părăsit țara, refugiindu-se în statele vecine din Europa și mai multe încercări de a deschide coridoare umanitare pentru evacuarea populației, unele dintre acestea fiind la fel atacate de partea rusă. Între timp, Occidentul a impus Rusiei peste 5.500 de sancțiuni, iar numeroase companii străine s-au retras de pe piața rusă sau au introdus restricții. La 10 martie, negocierile de pace dintre Kiev și Moscova au ajuns la a patra rundă.
Câte din aceste detalii au putut afla telespectatorii unor posturi din Republica Moldova care, până nu demult, retransmiteau masiv știri și emisiuni propagandistice la subiectul crizei de securitate din regiune, produse la Moscova? Niciunul.
PROPAGANDA DE PÂNĂ LA ÎNCEPEREA RĂZBOIULUI VS LINIȘTEA DE DUPĂ
Odată cu anularea așa-numitei legi antipropagandă la Chișinău, în decembrie 2020, pe micile ecrane din Republica Moldova au revenit conținuturile informative, politice, analitice și militare produse în Federația Rusă, iar în ultima perioadă, canale precum Primul în Moldova și NTV Moldova, care se bucură de rating mare printre telespectatorii țării noastre, au pus pe post talk-show-uri în care s-a abordat insistent criza din Ucraina. În câteva analize publicate anterior pe portalul Mediacritica se ilustrează optica prin care erau prezentate evenimentele, cu mesaje precum că „Ucraina concentrează în Donbas armamentul trimis de țările UE și SUA”, că Occidentul s-ar afla „la limita isteriei: de ce SUA au dezvoltat un război informațional în jurul Ucrainei” sau că „Kievul se pregătește să aplice arma chimică împotriva Donbasului în cel mai scurt timp”. În toate programele vizate se recurge la denigrarea țărilor din Vest și creionarea acestora drept dușmani, în timp ce liderii de la Kremlin sunt prezentați ca veritabili salvatori naționali, preocupați constant de menținerea stabilității în Europa. Toate acestea au fost oferite la pachet cu limbaj sexist, discurs de ură, stereotipuri, etichetări, denaturarea faptelor și dramatizarea situației.
Astfel, telespectatorul care a urmărit fidel emisiunile cu pricina a fost „pregătit” să perceapă într-o anumită lumină evoluția relațiilor ruso-ucrainene și escaladarea tensiunilor, una nici pe departe echilibrată și echidistantă.
În ziua de 24 februarie, atunci când mai multe posturi TV de la noi difuzau ediții speciale cu detalii despre invazia rușilor pe teritoriul ucrainean, niciunul dintre canalele menționate mai sus nu a intervenit în grilă. La amiază, NTV Moldova difuza emisiunea „Judecată cu jurați” (orig. Суд Присяжных), Primul în Moldova – emisiunea „E grozav să trăiești” (orig. Жить здорово), iar RTR Moldova – serialul „Spasskaia”. În același timp, posturile au încetat, din proprie inițiativă, să retransmită emisiuni care se difuzau pe canalele de la Moscova, așa cum o făcuseră până atunci. Totuși, au rămas buletinele din prime-time produse de redacțiile de la Chișinău. După ce au informat în prima zi despre începutul războiului, ulterior din acestea au lipsit însă, în totalitate, detalii despre cum decurge nemijlocit evoluția conflictului la granița cu Republica Moldova.
DESPRE CE INFORMEAZĂ NTV MOLDOVA ÎN PLIN RĂZBOI
Am urmărit principalul buletin de știri de la NTV Moldova, difuzat la ora 19.00, și în fiecare seară din săptămâna trecută. Bunăoară, programul de vineri, 4 martie, a inclus 10 subiecte și un grupaj de știri pe scurt. Jurnaliștii s-au referit la criticile PSRM și ale Tiraspolului în privința semnării de către Republica Moldova a cererii de aderare la Uniunea Europeană și la reacția unor politicieni din UE; alte critici ale socialistului Igor Dodon în raport cu declarațiile președintei Maia Sandu privind eventuala ieșire a Moldovei din Comunitatea Statelor Independente (CSI); ancheta procurorilor pe marginea știrilor false despre război; creșterea prețurilor pe piața petrolieră; vaccinarea anti-Covid, închiderea spațiului aerian și controalele desfășurate de Apă-Canal Chișinău. Patru materiale au vizat tematica refugiaților. Am aflat că Sala Polivalentă din Capitală a fost transformată în centru de plasament, la fel și sala de sport a Școlii de handball; ni s-au spus detalii despre suportul oferit beneficiarilor în aceste incinte, precum și că „există refugiați care își doresc mai multe condiții”. De asemenea, televiziunea a vorbit despre donațiile oferite statului nostru de Organizația Națiunilor Unite și câteva țări europene pentru gestionarea fluxului de refugiați.
În cele 26 de minute am auzit de mai multe ori pronunțându-se cuvântul război, dar niciun detaliu despre cum decurge acesta, nicio referire la acțiunile părților implicate în conflict, precum și nicio secvență video de acolo, așa cum, de altfel, se întâmplă la alte televiziuni care zilnic au oferit publicului actualizări, cifre și imagini, în știri difuzate în prima parte a buletinelor, odată ce e un subiect de maxim interes public și care, în această perioadă, se află pe buzele tuturor.
Ca și buletinul din 4 martie, și cele din zilele precedente s-au construit după aceeași logică – referiri consistente la fluxul mare de refugiați (mai mult de jumătate din fiecare buletin de știri) și eforturile de a gestiona situația, în rând cu criticile socialiștilor (și nu doar) la adresa autorităților cu privire la cererea de aderare la UE, dar și la alte teme. Pe 3 martie, jurnaliștii au relatat inclusiv că fluxul refugiaților nu scade și că urmează să fie amenajate adăposturi în școlile din Capitală, fapt ce „ar putea periclita procesul de studii” și „va fi afectată securitatea copiilor”. Este citat Boris Gîlca, șeful Direcției asistență medicală și socială de la Primăria Chișinău. „Moldova cheltuiește din bugetul de stat milioane de lei pentru a gestiona fluxul refugiaților”, se spune în debutul unei alte știri, fiind citat în context Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale. „După o săptămână de la începutul crizei emigranților, Moldova a ajuns la fundul sacului”, concluzionează reportera, făcând trimitere la declarația Maiei Sandu, potrivit căreia „avem nevoie de sprijin imediat din partea comunității internaționale”.
În buletinul din 2 martie, pe lângă ajutoarele umanitare oferite migranților ucraineni și adăposturi aranjate pentru copii și maturi, NTV Moldova a difuzat o știre despre faptul că „Republica Moldova nu-și permite luxul de a se opune Rusiei”, făcându-se trimitere la declarația lui Iulian Groza, membru al Consiliului Suprem de Securitate, după ce ministrul de Externe, Nicu Popescu, a anunțat că țara noastră nu se va alătura sancțiunilor impuse Rusiei. Nu se aduce nicio explicație despre ce fel de sancțiuni este vorba, când au fost impuse, ce presupun și care este impactul lor asupra statului rus. În informația de background, reporterul enumeră în schimb țările care au refuzat să aplice sancțiuni Moscovei, și amintește că SUA și UE au declarat că pregătesc cel de-al patrulea pachet de sancțiuni (fără a le enumera). De altfel, doar în această știre am zărit câteva secvențe scurte cu bombardamentele de la Harikov și asta doar pentru că jurnaliștii de la NTV Moldova au folosit un sincron de-al lui Nicu Popescu, oferit postului TV8, pe fundalul discuției cu ministrul fiind difuzate și imagini cu pricina.
Într-o știre din 1 martie se face referire la discursul online al președintelui ucrainean Vladimir Zelenski în plenul Parlamentului European, care „a vorbit despre situația gravă din țara sa”. Din nou, nu a urmat nicio precizare – în ce anume constă această situație gravă. Burtiera unei alte știri a titrat: „Guvernul a știut că va fi război”. Materialul relatează de fapt „dezvăluirea” ministrului Nicu Popescu, care a declarat: „Am fost alertați asupra unui risc major al unui război în Ucraina. Din noiembrie, echipa de guvernare a trecut în regim operațional pentru a pregăti țara noastră pentru orice tip de scenarii”. În același buletin s-a vorbit și despre faptul că „UE și SUA au lansat un război economic total împotriva Rusiei”. De această dată se face trimitere la declarația, ministrului francez al Economiei, Bruno Le Maire, cu referire la un nou pachet de sancțiuni economice și financiare ce urma a fi propus Comisiei Europene și Statelor Unite. Știrea este completată cu replica lui Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, care a amintit că „în istoria omenirii, războaiele economice deseori au degenerat în războaie adevărate”. La final, jurnaliștii precizează: „Între timp, Rusia încearcă să stabilizeze piața financiară și cursul rublei. După o serie de măsuri întreprinse de guvern, moneda națională și-a revenit puțin după șocul de luni”.
ABORDARE SIMILARĂ LA ACCENT TV ȘI PRIMUL ÎN MOLDOVA
Postul Primul în Moldova a tratat subiectul războiului, pe parcursul săptămânii trecute, exact ca NTV Moldova, ambele fiind afiliate indirect Partidului Socialiștilor și promovând, prin politicile lor editoriale, agenda pro-rusă.
Nici Accent TV nu este o excepție, iar un exemplu grăitor este „Sinteza săptămânii” de sâmbătă, 5 martie – o retrospectivă de aproape o oră a evenimentelor-cheie din săptămâna care a trecut. Mersul războiului și evoluția situației din jurul conflictului aparent nu s-a numărat printre ele. „Cele mai importante evenimente țin, bineînțeles, de situația tensionată din regiune”, a spus la început prezentatoarea, după care am fost informați despre aceleași critici ale opoziției pe marginea cererii de aderare la UE, neutralitatea țării, închiderea spațiului aerian, prețuri, vizite oficiale, camioane deblocate la vama moldo-ucraineană, numărul de refugiați, loturile de ajutoare umanitare, adăposturi pentru cetățenii ucraineni, sfaturi de la psiholog pentru binele emoțional în această perioadă și altele.
DE CE TĂCEREA ESTE O PROBLEMĂ
Una dintre funcțiile de bază ale jurnalismului este cea de informare, presa având rolul să transmită oamenilor date despre orice eveniment de interes public, actual și cu impact asupra vieții acestora, așa ca ei singuri să tragă anumite concluzii și să ia deciziile oportune. Indiscutabil, un război la câteva zeci ori sute de kilometri distanță este un astfel de eveniment.
Jurnaliștii posturilor NTV Moldova, Primul în Moldova sau Accent TV au recurs însă la tehnica omisiunii – procedeu ce constă în trecerea cu vederea a unui subiect de interes public și care se poate manifesta fie prin ignorarea totală a acestuia, excluderea lui din fluxul de știri, fie prin omiterea unor detalii relevante din peisaj, deci schițarea unei imagini incomplete. Specialiștii în domeniu vorbesc despre „propaganda prin omisiune”, când neincluderea informațiilor relevante pentru un anumit subiect poate denatura înțelegerea de către destinatar a subiectului respectiv într-un mod propagandistic. Omisiunea îl face pe telespectator să-și creeze opinii unilaterale, iar cei care recurg la această tehnică manipulează, determinând publicul să gândească și să acționeze într-un fel compatibil cu interese care de fapt nu le sunt proprii.
După ce am urmărit știrile posturilor vizate, putem concluziona că telespectatorii fideli ai acestora nu au fost informați aproape deloc despre mersul conflictului militar, riscând într-o măsură foarte mare să-și creioneze o realitate denaturată și să-și facă opinii lipsite de substrat factologic ori argumente obiective.
Codul de conduită al radiodifuzorilor prevede că sunt „de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente locale ori naţionale, cu semnificaţie pentru viaţa comunităţii”, iar furnizorii de servicii media „trebuie să urmărească asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea punctelor de vedere ale tuturor părţilor implicate şi, după caz, a principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie”. Aceleași principii le reglementează și Codul Serviciilor Media Audiovizuale. De asemenea, documentul stipulează printre altele că în programele audiovizuale de ştiri şi de dezbateri trebuie să fie respectate reguli precum rigoarea și acuratețea, iar titlurile şi textele afişate pe ecran – să reflecte cât mai fidel esenţa faptelor şi datelor prezentate.
Victoria Dodon
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Combaterea propagandei și a manipulării prin instrumente de educație media”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în perioada noiembrie 2021 –noiembrie 2022, cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.
