Sectorul neguvernamental ce are drept scop lupta cu dezinformarea digitală a cunoscut o evoluție rapidă în ultimii ani, dar și provocările ONG-urilor din domeniu au sporit, notează Forumul Internațional pentru Studii Democratice al National Endowment for Democracy într-un studiu care trece în revistă dificultățile și propune mai multe soluții.
Autoarele studiului care cartografiază răspunsul societății civile la dezinformare pornesc de la constatarea că sectorul ONG-urilor ce activează în acest domeniu a evoluat rapid începând cu anul 2016. Unele organizații se concentrează pe educația media, altele se angajează în activități de advocacy și politici, verificarea faptelor, extragerea și analiza datelor de pe platformele de socializare.
„Eforturile au încorporat provocări unice impuse de rețelele sociale, în timp ce au apărut noi inițiative pentru remedierea lacunelor ce țin de cercetare, monitorizare și advocacy. Munca colectivă a acestor organizații a fost remarcabilă și continuă să modeleze pozitiv procesul de elaborare a politicilor, răspunsurile variatelor platforme, cunoștințele și implicarea cetățenilor. Cu toate acestea, organizațiile societății civile se confruntă cu o serie de provocări în acest domeniu incipient”, susțin cercetătoarele Samantha Bradshaw și Lisa-Maria Neudert.
Studiul vizează organizații din Africa, Asia, Europa, America Latină și America de Nord, a căror misiune principală este combaterea dezinformării. Potrivit concluziilor, ONG-urile nu au suficient acces la datele de pe rețele. Respondenții la sondaj au afirmat că, uneori, informațiile nu le sunt puse la dispoziție, iar în alte cazuri, datele le sunt prezentate într-un format nepotrivit pentru a fi prelucrate. Accesul inegal la datele furnizate de companiile private poate intensifica inechitățile regionale, notează expertele, prin urmare, actorii-cheie din acest sector ar trebui să ofere soluții mai incluzive organizațiilor neguvernamentale.
Totodată, relațiile cu platformele tehnologice variază în funcție de regiune – unii primesc acces preferențial la date și chiar finanțare (generând îngrijorări cu privire la independență), în timp ce alții vorbesc despre lipsa vreunei reacții din partea reprezentanților acestor companii. ONG-urile care se bazează pe instrumente, abordări și tehnici similare pentru a atinge obiective similare au indicat trei factori principali care împiedică apariția inițiativelor inovatoare: lipsa coordonării, lipsa expertizei specifice și lipsa finanțării flexibile. Prin urmare, investițiile în colaborările dintre organizații ar fi o soluție, mai ales între cele mari și cele mai mici, locale.
În opinia autorilor, organizațiile societății civile care caută finanțare pentru inițiative de combatere a dezinformării ar trebui să sublinieze importanța promovării competențelor și transferul cunoștințelor. „Natura silențioasă a cercetării dezinformării indică o nevoie crescândă de a îmbina expertiza tehnică cu cunoștințe culturale și politice profunde”, se afirmă în document.
Captură foto: https://www.ned.org/
