{"id":7286,"date":"2017-08-29T05:49:54","date_gmt":"2017-08-29T05:49:54","guid":{"rendered":"http:\/\/mediacritica.md\/?p=7286"},"modified":"2017-09-04T12:07:32","modified_gmt":"2017-09-04T12:07:32","slug":"generalizarea-stiri-eroare-sau-manipulare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/generalizarea-stiri-eroare-sau-manipulare\/","title":{"rendered":"Generalizarea \u00een \u0219tiri: eroare sau manipulare?"},"content":{"rendered":"

Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 auzim expresii cum ar fi: adolescen\u021bii nu respect\u0103 genera\u021biile \u00een v\u00e2rst\u0103; b\u0103rba\u021bii sunt infideli; femeile sunt materialiste; copiii sunt n\u0103zb\u00e2tio\u0219i, profesorii iau mit\u0103, politicienii fur\u0103, etc. Unele persoane tind s\u0103 creioneze imaginea despre al\u021bi oameni, fenomene, institu\u021bii, \u021b\u0103ri sau popoare \u00een baza experien\u021belor personale limitate, ori pur \u0219i simplu ajung s\u0103 perpetueze imaginile-\u0219ablon transmise de al\u021bii. \u00cen momentul \u00een care sunt preluate \u0219i distribuite de mass-media, aceste stereotipuri sunt amplificate \u0219i ajung la dimensiuni care ne schimb\u0103 viziunile \u0219i g\u00e2ndirea.<\/em><\/strong><\/p>\n

Este o eroare de logic\u0103 \u00een g\u00e2ndire, spun psihologii. Atribuirea unor caracteristici particulare situa\u021biei generale contribuie la crearea \u0219i promovarea stereotipurilor, fundamentul acestui fenomen fiind, probabil, informarea \u0219i cunoa\u0219terea insuficiente. \u00cen ceea ce ne prive\u0219te, nu e clar deocamdat\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 generalizarea folosit\u0103 \u00een presa autohton\u0103 influen\u021beaz\u0103 tendin\u021ba unor moldoveni de a generaliza, \u00eens\u0103 cert este faptul c\u0103 avem exemple \u00een mass-media autohton\u0103 c\u00e2nd aceast\u0103 tehnic\u0103 iese \u00een eviden\u021b\u0103. Iat\u0103, bun\u0103oar\u0103, c\u00e2teva dintre acestea:<\/p>\n

Vorbind despre ecourile generate de adoptarea de c\u0103tre Parlamentul Republicii Moldova a legii cu privire la modificarea sistemului de vot, posturile de televiziune Publika TV<\/strong><\/a> (Publika News, min. 8) \u0219i Canal 2<\/strong><\/a> (buletinul de \u0219tiri de la ora 19.00, min.14), de exemplu, au difuzat, pe 20 iulie o \u0219tire intitulat\u0103 identic: \u201eEuroparlamentarii sus\u021bin votul mixt\u201d. De\u0219i s-a utilizat forma hot\u0103r\u00e2t\u0103 a substantivului plural \u2013 europarlamentarii <\/em>\u2013 suger\u00e2ndu-se c\u0103 to\u021bi deputa\u021bii sus\u021bin decizia colegilor moldoveni, de fapt \u0219tirea prezint\u0103 opinia unei singure deputate din Parlamentul European, Norica Nicolai, care spune c\u0103 respect\u0103 decizia legislatorilor din \u021bara noastr\u0103. Mai mult, lead-ul \u0219tirii de la cele dou\u0103 posturi sun\u0103, cu diferen\u021be minore, astfel:<\/p>\n

\u201eNoul sistem electoral adoptat ast\u0103zi \u00een legislativ este sus\u021binut \u0219i de deputa\u021bii din Parlamentul European. Norica Nicolai este de p\u0103rere c\u0103 de\u0219i sunt mul\u021bi care fac specula\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te votul mixt, el va aduce doar beneficii cet\u0103\u021benilor moldoveni\u201d<\/em>.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 interven\u021bia prin telefon a Noric\u0103i Nicolai, care \u00eens\u0103 nu vorbe\u0219te despre beneficiile sistemului mixt pentru cet\u0103\u021benii moldoveni. Canal 2<\/strong>, \u00een context, spre deosebire de Publika TV<\/strong>, a inclus \u00een \u0219tirea citat\u0103 \u0219i opinia aceleia\u0219i deputate despre reac\u021bia Partidului Popular European la votul din 20 iulie.<\/p>\n

Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, portalul Publika.md<\/strong> ne anun\u021b\u0103 c\u0103 \u201eSociali\u0219tii \u0219i Democra\u021bii europeni salut\u0103 adoptarea noului sistem electoral de vot mixt<\/a>\u201d (f\u0103c\u00e2nd trimitere la un comunicat de pres\u0103<\/a> al grupului parlamentar. Sursa \"publika\"<\/a><\/p>\n

documentului citat nu este indicat\u0103, deci informa\u021bia nu poate fi verificat\u0103. Chiar \u0219i a\u0219a, este bine de \u0219tiut c\u0103 Parlamentul European (PE) num\u0103r\u0103 751 deputa\u021bi, dintre care 215 fac parte din Grupul Partidului Popular European (PPE, care a criticat \u00een ziua votului modificarea sistemului electoral), \u0219i 191 \u2013 din Alian\u021ba Progresist\u0103 a Sociali\u0219tilor \u0219i Democra\u021bilor (S-D), la care, cel mai probabil, face referire portalul Publika.md<\/strong>. Chiar dac\u0103 admitem c\u0103 to\u021bi cei 191 de eurodeputa\u021bi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc opinia expus\u0103 \u00een \u0219tire, vorbim de 191 de legislatori din 751. Norica Nicolai, la r\u00e2ndul s\u0103u, este una dintre cei 68 de eurodeputa\u021bi ai Alian\u021bei Liberalilor \u0219i Democra\u021bilor din PE \u0219i \u00een niciun caz nu reprezint\u0103 EURODEPUTA\u021aII \u2013 cel pu\u021bin, nu pe to\u021bi, a\u0219a cum s-a generalizat \u00een \u0219tirile citate. Prin urmare, opinia deputatei Nicolai este una personal\u0103.<\/p>\n

Tot despre Uniunea European\u0103 la general vorbesc jurnali\u0219tii de la Jurnal TV<\/strong><\/a>\u00a0 <\/strong>( buletinul de \u0219tiri de la ora 19.00, min.13) \u00een subiectul \u201eMure\u0219an, replic\u0103 la afirma\u021biile lui Dodon\u201d, difuzat\u0103 pe 27 iulie. \u0218tirea, care \u00eencepe cu fraza \u201eAfirma\u021biile pre\u0219edintelui RM pentru jurnali\u0219tii din Rusia au st\u00e2rnit controverse \u00een Uniunea European\u0103<\/em>\u201d este, \u00een fapt, o opinie\/replic\u0103 a unui eurodeputat cu referire la declara\u021biile pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii viz\u00e2nd posibilele sanc\u021biuni din partea UE.<\/p>\n

\"jurnal<\/a>Or, un eurodeputat, fie chiar \u0219i membru al celui mai numeros grup din PE, nu reprezint\u0103 Uniunea European\u0103 \u00een totalitate \u2013 chiar dac\u0103, este adev\u0103rat, \u00een \u0219tire se men\u021bioneaz\u0103 \u0219i declara\u021bia celor dou\u0103 frac\u021biuni care de\u021bin majoritatea \u00een legislativul european (PPE \u0219i ALDE) cu privire la evenimentele din ultimele luni petrecute \u00een Moldova. \u00cen plus, nu este clar la ce fel de controverse \u00een UE<\/em> se refer\u0103 materialul \u0219i \u00eentre cine anume ar fi ap\u0103rut acestea.<\/p>\n

La fel, \u00een \u0219tirea intitulat\u0103 \u201e\u00cencepe taxarea tandemului PD-PSRM<\/a>\u201d ( buletinul de \u0219tiri de la ora 19.00, min. 14) din 28 iulie\u00a0 de la acela\u0219i post TV, este prezentat\u0103 ca general valabil\u0103 opinia particular\u0103 exprimat\u0103 de un deputat rom\u00e2n, \u00een care acesta creioneaz\u0103 posibila reac\u021bie a UE \u00een raport cu Republica Moldova \u00een urma vot\u0103rii schimb\u0103rii sistemului electoral. Nefiind deputat \u00een forul european, ci \u00een cel al Rom\u00e2niei, acesta vorbe\u0219te totu\u0219i \u00een numele organiza\u021biei UE atunci c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 \u201es-a ajuns \u00een punctul \u00een care este reevaluat locul Republicii Moldova \u00een politica UE<\/em>\u201d. Men\u021bion\u0103m c\u0103 reac\u021bia Uniunii Europene<\/a> care poate fi considerat\u0103 oficial\u0103, \u00een cazul votului din 20 iulie, a fost emis\u0103 a doua zi (pe 21 iulie) de c\u0103tre \u00cenaltul Reprezentant pentru afaceri externe \u0219i politica de securitate\/vicepre\u0219edinte al Comisiei, \u0219i Comisarul pentru Politica european\u0103 de vecin\u0103tate \u0219i negocieri privind extinderea. Prin urmare, orice opinie a unor reprezentan\u021bi ai institu\u021biilor comunitare, ai partidelor sau ai unui stat membru trebuie tratate \u0219i \u00een\u021belese ca atare, \u0219i nu extrapolate c\u0103tre \u00eentreaga organiza\u021bie.<\/p>\n

O alt\u0103 practic\u0103 observat\u0103 la unele posturi TV vizeaz\u0103 sondajele de opinie \u0219i generalizarea rezultatelor acestora. Prime TV<\/strong><\/a> (buletinul de \u0219tiri de la ora 21.00, min.17), Publika TV<\/strong><\/a> \u0219i Canal 3<\/strong><\/a> (buletinul de \u0219tiri de la ora 22.30, min.19), \u00een context, au utilizat pe larg un sondaj realizat la comanda unui partid politic, \u00een calitate de argument \u00een favoarea votului mixt. Expresii cum ar fi: \u201ecel mai amplu sondaj realizat vreodat\u0103 \u00een Moldova arat\u0103 c\u0103 6 din 10 persoane consider\u0103 c\u0103 deputa\u021bii ar trebui ale\u0219i \u00een baza votului uninominal sau mixt<\/em>\u201d, \u201e60% dintre moldoveni INSIST\u0102 ca sistemul de vot s\u0103 fie schimbat<\/em>\u201d sau \u201eSondaj IMAS: Moldovenii nu vor s\u0103 ias\u0103 la protestele societ\u0103\u021bii civile \u0219i o consider\u0103 politizat<\/em><\/a>\u0103<\/a>\u201d<\/em> au fost utilizate pentru a ne convinge c\u0103 anumite cifre ale sondajului vizeaz\u0103 majoritatea popula\u021biei Moldovei. Ultimul titlu, de exemplu, este o generalizare bazat\u0103 pe con\u021binutul a trei \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri din sondajul citat. Mai exact, oamenii au fost \u00eentreba\u021bi urm\u0103toarele: 1) Un num\u0103r de partide \u0219i ONG-uri au ales s\u0103 protesteze \u00eempotriva ini\u021biativei de introducere a votului mixt. Ce p\u0103rere ave\u021bi despre aceste proteste?<\/em> 2) \u00cen varianta \u00een care sistemul mixt de vot va fi adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, dvs. inten\u021biona\u021bi s\u0103 participa\u021bi la proteste, demonstra\u021bii, mar\u0219uri<\/em>? \u0219i 3) Oamenii au diverse p\u0103reri despre societatea civil\u0103 (activitatea asocia\u021biilor\/organiza\u021biilor ob\u0219te\u0219ti\/ONG-urile) care activeaz\u0103 \u00een Rep. Moldova. Dvs. cum considera\u021bi, \u00een ce m\u0103sur\u0103 sunte\u021bi de acord cu urm\u0103toarele<\/em> \u2026?[1]<\/a><\/p>\n

Din c\u00e2te putem observa, cet\u0103\u021benii nu au r\u0103spuns dac\u0103 vor sau nu s\u0103 ias\u0103 la protestele societ\u0103\u021bii civile,<\/em> precum ne anun\u021b\u0103 titlul \u0219tirii de mai sus, ci la proteste \u00een general (\u0219i aici, \u00eentr-adev\u0103r, s-a r\u0103spuns negativ \u00een propor\u021bie de 70%). R\u0103spunsurile la prima \u00eentrebare, \u00eens\u0103, de la care s-a preluat sintagma societate civil\u0103<\/em>, se \u00eempart astfel: 42%, au o p\u0103rere neutr\u0103, deoarece este dreptul oricui de a protesta, 26% – una pozitiv\u0103, \u0219i (doar) 24% nu v\u0103d cu ochi buni protestele. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, afirma\u021bia precum c\u0103 societatea civil\u0103 ar fi politizat\u0103<\/em> se sprijin\u0103 pe dou\u0103 tipuri de r\u0103spunsuri sugerate de sondaj (69% sunt total sau par\u021bial de acord c\u0103 activitatea ei este influen\u021bat\u0103 de anumite for\u021be politice<\/em> \u0219i 65% \u2013 c\u0103 activitatea ei sprijin\u0103 anumite for\u021be politice<\/em>). \u00cen acela\u0219i timp, \u00eens\u0103, cei mai mul\u021bi responden\u021bi sunt total sau par\u021bial de acord cu faptul c\u0103 popula\u021bia \u0219tie foarte pu\u021bine lucruri despre activitatea societ\u0103\u021bii civile <\/em>(82%)[2]<\/a>, afirma\u021bie ignorat\u0103 \u00een \u0219tirile men\u021bionate.<\/p>\n

TV 8<\/strong><\/a> (buletinul de la ora 19.00, min.7) a difuzat pe 9 august o \u0219tire intitulat\u0103 \u201eCapitala a fost inundat\u0103\u201d, iar din con\u021binut afl\u0103m c\u0103, de fapt, dou\u0103 str\u0103zi din centrul capitalei au fost inundate \u00een urma spargerii unei \u021bevi.<\/p>\n