{"id":5654,"date":"2017-02-15T10:06:03","date_gmt":"2017-02-15T10:06:03","guid":{"rendered":"http:\/\/mediacritica.md\/?p=5654"},"modified":"2017-03-28T12:53:56","modified_gmt":"2017-03-28T12:53:56","slug":"siguranta-copiilor-pe-net-sau-cum-abordam-subiectele-sensibile-ce-tin-de-hartuirea-online-minorilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/siguranta-copiilor-pe-net-sau-cum-abordam-subiectele-sensibile-ce-tin-de-hartuirea-online-minorilor\/","title":{"rendered":"Siguran\u021ba copiilor pe net sau cum abord\u0103m subiectele sensibile ce \u021bin de h\u0103r\u021buirea online a minorilor"},"content":{"rendered":"

Voi porni de la cel mai <\/em><\/strong>recent exemplu<\/em><\/strong><\/a>, care a intrat \u00een vizorul presei din Republica Moldova: un b\u0103iat \u00een v\u00e2rst\u0103 de 13 ani din Chi\u0219in\u0103u s-a r\u0103zbunat pe fosta sa iubit\u0103, public\u00e2nd pe Internet fotografii \u00een care aceasta apare goal\u0103. Cei doi comunicau pe o re\u021bea de socializare, \u00eens\u0103, dup\u0103 o ceart\u0103, adolescentul a postat pozele intime ale fetei, care locuie\u0219te \u00een Krasnodar, Rusia. De c\u00e2nd pozele au fost f\u0103cute publice, eleva a \u00eencetat s\u0103 vin\u0103 la \u0219coal\u0103, de ru\u0219ine, iar cazul a fost preluat de poli\u021bie.<\/em><\/strong><\/p>\n

A\u0219adar, cum ar trebui s\u0103 abordeze jurnali\u0219tii subiectele ce \u021bin de implicarea minorilor \u00een cazuri de h\u0103r\u021buire sau de abuz online? Bine\u00een\u021beles c\u0103, \u00eenainte de toate, pornim de la un principiul simplu – s\u0103 nu d\u0103un\u0103m copilului \u0219i s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00een interesul superior al acestuia<\/em> -, un principiu de baz\u0103 stipulat \u0219i de Codul deontologic al jurnalistului, \u0219i de Conven\u021bia ONU cu privire la Drepturile Copilului, la care Moldova este parte.<\/p>\n

\u201e<\/em>Ar trebui s\u0103 se fac\u0103 o analiz\u0103 care s\u0103 ne spun\u0103 de ce s-a \u00eent\u00e2mplat acest lucru. Pentru c\u0103 este o situa\u021bie care afecteaz\u0103 \u0219i b\u0103iatul, \u0219i familia lui. Sunt convins\u0103 c\u0103, atunci c\u00e2nd va cre\u0219te mare, el va regreta felul \u00een care a procedat \u00een raport cu fata. Iar jurnali\u0219tii trebuie s\u0103 \u00eencerce s\u0103 fie constructivi, s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri care s\u0103 ne ajute s\u0103 evit\u0103m astfel de situa\u021bii pe viitor. Respectiv, s\u0103 se focuseze nu pe informa\u021bii de genul cum \u00eel cheam\u0103 pe b\u0103iat, din ce sat sau ora\u0219 este, dac\u0103 are fra\u021bi sau surori. F\u0103r\u0103 detalii picante!.. Mai degrab\u0103, reprezentan\u021bii mass-media ar trebui s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 care a fost cauza, s\u0103 afle ni\u0219te lucruri ce ar putea s\u0103 ne ajute pe noi, ca p\u0103rin\u021bi \u0219i profesioni\u0219ti, s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din cazul \u0103sta cum s\u0103 protej\u0103m pe viitor al\u021bi copii. Alimentarea unor curiozit\u0103\u021bi, \u00eens\u0103, nu ne ajut\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i, drept urmare, s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00een consecin\u021b\u0103, ci doar ne \u00eent\u0103resc ideea c\u0103 \u201emie asta nu poate s\u0103 mi se \u00eent\u00e2mple\u201d. Or, cercet\u0103rile interna\u021bionale spun exact contrariul: de fapt, oricine poate deveni victim\u0103 a abuzului online, respectiv abuzator\u201d, <\/em>sus\u021bine Liliana Rotaru, pre\u0219edinta organiza\u021biei CCF Moldova – Copil Comunitate Familie<\/em> – reprezentanta \u00een Moldova a Organiza\u021biei interna\u021bionale Hope and Homes for Children<\/em> Marea Britanie. CCF\/HHC Moldova este liderul Re\u021belei ONG-urilor ce lupt\u0103 cu prostitu\u021bia \u0219i traficul de copii, inclusiv prin intermediul re\u021belelor online, \u0219i Membru afiliat al re\u021belei ECPAT International.<\/p>\n

_____________<\/p>\n

ECPAT<\/a> a fost creat \u00een 1990 ca o campanie – End Child Prostitution in Asian Tourism (s\u0103 punem cap\u0103t prostitu\u0103rii \u00een turismul asiatic). De atunci, misiunea campaniei a luat amploare geografic\u0103 \u0219i a devenit o re\u021bea din 90 de organiza\u021bii non-guvernamentale din 82 de \u021b\u0103ri, care face pledoarie na\u021bional\u0103, regional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103, bazat\u0103 pe cercet\u0103ri \u0219i analize. Guvernele \u0219i societatea civil\u0103 din \u00eentreaga lume au recunoscut ECPAT ca singura re\u021bea de organiza\u021bii interna\u021bional\u0103 dedicat\u0103 luptei contra exploat\u0103rii sexuale a copiilor. ECPAT International de\u021bine statut special consultativ pe l\u00e2ng\u0103 Consiliul Economic \u0219i Social al ONU (ECOSOC). Secretariatul ECPAT International se afl\u0103 la Bangkok, Tailanda, acolo unde s-a n\u0103scut aceast\u0103 mi\u0219care.<\/em><\/span><\/p>\n

_____________<\/p>\n

\u201eJurnali\u0219tii ar trebui s\u0103 le povesteasc\u0103 p\u0103rin\u021bilor, \u00een cuvinte simple \u0219i accesibile, despre felul \u00een care copilul trebuie s\u0103 se comporte \u0219i cum s\u0103 fie protejat \u00een mediul online. Totodat\u0103, ei ar trebui s\u0103 discute cu copiii, s\u0103-i \u00eentrebe ce-i deranjeaz\u0103, ce ar vrea s\u0103 schimbe, cu cine ar vrea s\u0103 comunice, cum le-ar pl\u0103cea s\u0103 se comunice cu ei. Evident c\u0103 orice reporter trebuie s\u0103 fie atent atunci c\u00e2nd relateaz\u0103 despre situa\u021bii tragice sau chiar \u0219i cele dificile. C\u0103ci, ceea ce este postat \u00een mediul online, aproape \u00een toate cazurile, nu mai poate fi retras de acolo, tehnic vorbind. Deci, \u00een momentul \u00een care a v\u0103zut \u0219i a reu\u0219it s\u0103 distribuie, este ca o p\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen, ca un copac de sute de ani, cu r\u0103d\u0103cini foarte ad\u00e2nci, de toate dimensiunile \u0219i pe care s\u0103 nu le mai po\u021bi nimici definitiv niciodat\u0103\u201d, <\/em>men\u021bioneaz\u0103 Liliana Rotaru. Ea mai ad\u0103ug\u0103 c\u0103, odat\u0103 respectate aceste principii, contribuim la consolidarea a\u0219a-numitului jurnalism social<\/em><\/strong>, cu tent\u0103 social\u0103 puternic\u0103, cu mesaj de schimbare asumat\u0103 \u0219i responsabil\u0103.<\/p>\n

Un studiu<\/a> efectuat de Centrul Interna\u021bional \u201eLa Strada\u201d arat\u0103 c\u0103 circa 80% din copiii din mediul urban \u0219i 70% din cel rural au acces la Internet. Peste 68% din adolescen\u021bi acceseaz\u0103 Internetul \u00een intervalul orelor 14.00-22.00. B\u0103ie\u021bii acceseaz\u0103 Internetul mai des \u00een orele de diminea\u021b\u0103 (32%), atunci c\u00e2nd este timpul destinat studiilor; fetele – \u00een orele de noapte (15,6%). Copiii din mediul urban acceseaz\u0103 Internetul \u00een orele de noapte \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare (16,7%), comparativ cu cei din mediul rural (13,3%). Durata timpului petrecut de copii pe Internet indic\u0103 un procent de: 35,3% care stau pe Internet una-dou\u0103 ore \u0219i 28,6% – de la trei la patru ore. Circa 12% din copii petrec pe Internet mai mult de \u0219apte ore. A treia parte din copiii care acceseaz\u0103 Internetul \u00een perioada 22.00-8.00 stau mai mult de \u0219apte ore \u00een spa\u021biul virtual.<\/p>\n

Potrivit aceluia\u0219i studiul, 80% din copii au men\u021bionat c\u0103 utilizeaz\u0103 Internetul pentru a se preg\u0103ti de ore – \u00een mod special, fetele \u0219i elevii din mediul rural. Camera web este utilizat\u0103 de 34,5% din responden\u021bi, mai des \u00een aceast\u0103 categorie figur\u00e2nd b\u0103ie\u021bii \u0219i copiii din spa\u021biul rural. Dintre copii chestiona\u021bi, 70 la sut\u0103 au recunoscut c\u0103 au c\u0103utat s\u0103 lege prietenii noi prin intermediul Internetului – mai des fetele \u0219i copiii de la sate. La fel, 12% au men\u021bionat c\u0103 au expediat secven\u021be video unei persoane pe care o cuno\u0219tea doar de pe Internet \u0219i cu care nu a interac\u021bionat vreodat\u0103 \u00een via\u021ba real\u0103. Printre problemele principale cu care s-au confruntat \u00een timpul navig\u0103rii pe net, copiii au men\u021bionat viru\u0219ii \u0219i\/sau spam-urile (60%), spargerea parolei profilului personal de pe re\u021belele de socializare (53,5%), iar 13,3% au vizionat involuntar imagini pornografice.<\/p>\n

________________<\/p>\n

Cyber-bullying\u00a0este o terminologie ap\u0103rut\u0103 recent \u0219i se traduce ca \u201eh\u0103r\u021buire cibernetic\u0103\u201d. Implic\u0103 folosirea tehnologiilor informa\u021biei \u0219i comunica\u021biilor, cum ar fi e-mail-ul, telefoanele mobile, pager-ele, site-urile web def\u0103im\u0103toare, blog-urile, cu scopul de a ataca \u00een mod deliberat, repetat \u0219i ostil un individ sau un grup de indivizi. H\u0103r\u021buirea cibernetic\u0103 presupune trimiterea de e-mail-uri unei persoane care a spus ca nu vrea sa mai comunice cu expeditorul, amenin\u021b\u0103ri, remarci sexuale, incit\u0103ri la ur\u0103 pe forumuri, precum \u0219i afi\u0219area oric\u0103ror declara\u021bii false care au ca scop umilirea. Agresorii cibernetici pot divulga date reale, cu caracter personal, despre victimile lor pe site-uri \u0219i forumuri sau pot publica materiale \u00een numele lor cu scopul de a le def\u0103ima \u0219i\/sau ridiculiza.<\/em><\/span><\/p>\n

______________<\/em><\/p>\n

\u201eTot ce ni se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een via\u021ba real\u0103 – furt, h\u0103r\u021buire, intimidare, abuz – se poate \u00eent\u00e2mpla \u0219i \u00een via\u021ba online. De aceea, maturii trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103, a\u0219a cum \u00ee\u0219i protejeaz\u0103 copilul \u00een via\u021ba real\u0103, trebuie s\u0103 \u00eei protejeze \u0219i \u00een comunitatea online\u201d, <\/em>afirm\u0103 Liliana Rotaru, aduc\u00e2nd drept argument date noi din studiul \u201eLa Strada\u201d.<\/p>\n

C\u0103ci, 12% din copii au men\u021bionat c\u0103 nu \u0219tiu cum s\u0103 reac\u021bioneze la anumite situa\u021bii jignitoare\/sup\u0103r\u0103toare care apar pe Internet; 30% nu ar \u00eentreprinde nimic, ba chiar ar ignora aceste situa\u021bii; iar circa 7% sus\u021bin c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 ascund\u0103 de maturi asemenea cazuri. Doar o treime au spus c\u0103 ar anun\u021ba p\u0103rin\u021bii. Aproape jum\u0103tate dintre copiii (47,3%) care \u00ee\u0219i fac cunoscu\u021bi noi prin Internet \u0219i comunic\u0103 exclusiv online cu ei au fost solicita\u021bi pentru a se \u00eent\u00e2lni sau chiar s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een realitate cu interlocutorii lor, iar 11% au indicat c\u0103 au primit propuneri indecente, \u00een timp ce subiectele cu caracter sexual sunt discutate direct de c\u0103tre 7% din copiii participan\u021bi la studiu.\u201e<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd stai \u00een fa\u021ba unui ecran apare o senza\u021bie a anonimatului ce ridic\u0103 \u0219tacheta a ceea ce ne putem permite \u0219i a acceptabilului. Acest anonimat \u00ee\u021bi dezleag\u0103 m\u00e2inile \u0219i limba – crezi c\u0103 nimeni nu o s\u0103 te prind\u0103, nimeni nu \u0219tie c\u0103 vine de la tine… Dar, de partea cealalt\u0103 a ecranului st\u0103 o persoan\u0103 care poate s\u0103 resimt\u0103 cuvintele sau ac\u021biunile ca \u0219i \u00een via\u021ba real\u0103. S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 este vorba de o comunitate unde tu prime\u0219ti sute de comentarii, critici, iar tu e\u0219ti singur \u00een fa\u021ba lor. Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 aceste ac\u021biuni sau cuvinte toxice pot s\u0103 r\u0103neasc\u0103 \u00een acela\u0219i mod ca \u0219i \u00een via\u021ba real\u0103, pot s\u0103 duc\u0103 omul \u00eentr-o stare c\u00e2nd nu mai are respect de sine \u0219i nici \u00eencredere \u00een semeni, c\u00e2nd consider\u0103 c\u0103 nu este bun de nimic, pot s\u0103 dezvolte anxietate, depresie \u0219i chiar s\u0103 aduc\u0103 persoana la suicid. Din p\u0103cate, au fost documentate astfel de situa\u021bii, de exemplu, \u00een Marea Britanie \u0219i \u00een Statele Unite\u201d, <\/em>spune Liliana Rotaru.<\/p>\n

Tocmai de aceea, conchide pre\u0219edinta CCF\/HHC Moldova, este important s\u0103 venim cu explica\u021bii, nu s\u0103 recurgem la interdic\u021bii sau constr\u00e2ngeri. La fel, este nevoie de dezvoltarea empatiei la copii, de \u00een\u021belegerea regulilor ce sunt agreate de majoritate \u0219i pe care alegem s\u0103 nu le \u00eenc\u0103lc\u0103m. Odat\u0103 \u00eentreprinse aceste eforturi, vom crea o mas\u0103 critic\u0103 de copii \u0219i maturi ce nu accept\u0103 intimidarea \u0219i h\u0103r\u021buirea \u00een mediul online.<\/p>\n

Pentru p\u0103rin\u021bii \u0219i copiii din Moldova, una dintre principalele surse de ob\u021binere a informa\u021biei despre securitatea online \u0219i controlul parental este www.siguronline.md<\/a>. Potrivit statisticii acestui portal, \u00een fiecare an, num\u0103rul adres\u0103rilor de la copii, tineri \u0219i p\u0103rin\u021bi este \u00een cre\u0219tere cu 50%. \u00cen 2016, la linia fierbinte a site-ului<\/a> au apelat 399 de persoane, pagina web propriu-zis\u0103 fiind accesat\u0103 de aproape 29.000 de persoane.<\/p>\n

\u00centreb\u0103rile cu care se adreseaz\u0103 cel mai des copiii \u0219i tinerii internau\u021bi din Moldova \u021bin de divulgarea informa\u021biilor cu caracter personal \u0219i de problemele de securitate \u0219i confiden\u021bialitate ale conturilor \u0219i profilurilor online. Situa\u021biile cu care se confrunt\u0103 atest\u0103, \u00een principal, necunoa\u0219terea regulilor de securizare \u0219i cazuri de h\u0103r\u021buire online. Num\u0103rul adres\u0103rilor viz\u00e2nd aceste probleme \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u0219tere de 100% anual.<\/p>\n

Alte resurse utile: <\/strong><\/p>\n

http:\/\/kidshealth.org\/en\/parents\/cyberbullying.html<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.stopcyberbullying.org\/kids\/<\/a><\/p>\n

Lina Botnaru, expert\u0103 \u00een comunicare<\/em><\/strong><\/p>\n

Surs\u0103 foto: UNICEF<\/p>\n

_________________________<\/p>\n

Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent \u00een cadrul <\/em>Campaniei media \u00eempotriva informa\u021biei false \u0219i tenden\u021bioase<\/em><\/strong>\u00a0<\/em>STOP FALS<\/em><\/a>!, desf\u0103\u0219urat\u0103 de Asocia\u021bia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) \u0219i Asocia\u021bia VIP a Telejurnali\u0219tilor Independen\u021bi din Moldova (ATVJI).<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Voi porni de la cel mai recent exemplu, care a intrat \u00een vizorul presei din Republica Moldova: un b\u0103iat \u00een v\u00e2rst\u0103 de 13 ani din Chi\u0219in\u0103u s-a r\u0103zbunat pe fosta sa iubit\u0103, public\u00e2nd pe Internet fotografii \u00een care aceasta apare goal\u0103. Cei doi comunicau pe o re\u021bea de socializare, \u00eens\u0103, dup\u0103 o ceart\u0103, adolescentul a<\/p>\n

Mai mult<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5655,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"yoast_head":"\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\t\n\t\n\n