{"id":5341,"date":"2017-01-03T11:43:58","date_gmt":"2017-01-03T11:43:58","guid":{"rendered":"http:\/\/mediacritica.md\/?p=5341"},"modified":"2017-01-19T13:57:02","modified_gmt":"2017-01-19T13:57:02","slug":"jurnalismul-de-mediu-cel-care-se-gandeste-la-sanatatea-planetei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/jurnalismul-de-mediu-cel-care-se-gandeste-la-sanatatea-planetei\/","title":{"rendered":"Jurnalismul de mediu, cel care se g\u00e2nde\u0219te la s\u0103n\u0103tatea planetei"},"content":{"rendered":"

Arenda p\u0103durilor \u0219i a lacurilor, interzicerea de a mai arde frunzi\u0219ul toamna, scoaterea din uz a azbestului otr\u0103vitor sau gunoi\u0219tilor neautorizate – acestea, dar \u0219i alte probleme ale mediului ambiant sunt abordate \u00een ziarele, revistele \u0219i emisiunile cu profil ecologic. Rolul acestor media e de a trage alarma privind problemele naturii, de a informa oamenii despre starea mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i impactul anumitor fenomene asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii lor, respectiv de a-i educa.<\/em><\/strong><\/p>\n

Revista \u201eNatura\u201d apare lunar de 26 de ani. Exact jum\u0103tate din aceast\u0103 perioad\u0103 aici lucreaz\u0103 Lilia Curchi, c\u00e2ndva reporter\u0103, acum coordonatoare. Potrivit ei, presa de mediu este una dintre cele mai importante ramuri ale jurnalismului.<\/p>\n

Lilia Curchi, coordonatoare, revista \u201eNatura\u201d:<\/em><\/strong> \u201eCu orice element al mediului interac\u021bion\u0103m, orice element pe care \u00eel abordeaz\u0103 presa de mediu – ap\u0103, aer, sol, subsol -, acestea sunt legate de via\u021ba noastr\u0103. Noi interac\u021bion\u0103m zi de zi cu aceste elemente \u0219i, respectiv, \u00een viziunea mea, presa de mediu este presa despre via\u021ba noastr\u0103 de zi cu zi\u201d.<\/p>\n

Principiile jurnalismului de mediu sunt identice cu cele ale jurnalismului clasic: obiectivitate, impar\u021bialitate, corectitudine. Reporterul trebuie s\u0103 prezinte opiniile a cel pu\u021bin dou\u0103 surse diferite \u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103rile-cheie ale unei \u0219tiri. Subiectele care apar \u00een paginile revistei – interviuri, reportaje sau \u0219tiri – sunt stabilite at\u00e2t \u00een baza scrisorilor din partea cititorilor, c\u00e2t \u0219i de c\u0103tre reporteri.<\/p>\n

Lilia Curchi, coordonatoare, revista \u201eNatura\u201d:<\/em> <\/strong>\u201eNe inform\u0103m foarte mult din statisticile de mediu, particip\u0103m la foarte multe \u0219edin\u021be de profil unde, poate, unii ar crede c\u0103 este o pierdere de timp. Dar pentru noi, jurnali\u0219tii, ele sunt o adev\u0103rat\u0103 man\u0103 de subiecte. Acolo po\u021bi s\u0103 pescuie\u0219ti element cu element \u0219i la sf\u00e2r\u0219it s\u0103 construie\u0219ti un subiect\u201d.<\/p>\n

\u201eFoarte multe discu\u021bii cu exper\u021bi – formale, neformale, solicit\u0103ri de informa\u021bie \u0219i neap\u0103rat ie\u0219iri \u00een teren\u201d. \u00cen revist\u0103 pot fi citite rubrici precum Turism, Gong, Clipe de r\u0103gaz, Medicina naturist\u0103, Spiritualitate<\/em> sau Vetre Str\u0103mo\u0219e\u0219ti<\/em>. \u00cen acela\u0219i timp, de r\u00e2nd cu alte media, presa ecologic\u0103 \u021bine pasul tehnologiz\u0103rii. Astfel, pozele \u0219i materialele video realizate cu o dron\u0103 nu mai sunt o noutate nici pentru redac\u021bia \u201eNatura\u201d.<\/p>\n

\u201eDrona a venit ca un instrument adi\u021bional la munca noastr\u0103 \u00een jurnalismul de mediu, pentru cercetarea subiectelor. Atunci c\u00e2nd arenda p\u0103durilor era un subiect fierbinte \u00eenc\u0103, am lansat drona \u0219i am filmat Poieni\u021ba Vesel\u0103, acolo unde se afl\u0103 renumitele palate ale mai multor func\u021bionari…\u201d.<\/p>\n

Pozele captate cu ajutorul aparatului zbur\u0103tor au ap\u0103rut \u00eentr-o serie de articole dedicate p\u0103durilor, publicate \u00een paginile revistei \u201eNatura\u201d, iar imaginile video filmate cu drona au fost preluate de c\u0103tre mai multe institu\u021bii de pres\u0103 din \u021bar\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te publicul-\u021bint\u0103 al jurnalismului de mediu, Lilia Curchi este convins\u0103 c\u0103 acesta este orice cet\u0103\u021bean al \u021b\u0103rii, \u00eentruc\u00e2t at\u00e2t copiii, c\u00e2t \u0219i maturii trebuie s\u0103 protejeze natura, dar \u0219i s\u0103 cunoasc\u0103 despre pericole din jur, dac\u0103 acestea exist\u0103.<\/p>\n

__________________<\/p>\n

\"flag\"<\/a>Acest video a fost finan\u021bat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constat\u0103rile \u0219i concluziile\u00a0 din articol apar\u021bin autorilor \u0219i nu reflect\u0103 neap\u0103rat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.<\/em>\u00a0<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Arenda p\u0103durilor \u0219i a lacurilor, interzicerea de a mai arde frunzi\u0219ul toamna, scoaterea din uz a azbestului otr\u0103vitor sau gunoi\u0219tilor neautorizate – acestea, dar \u0219i alte probleme ale mediului ambiant sunt abordate \u00een ziarele, revistele \u0219i emisiunile cu profil ecologic. Rolul acestor media e de a trage alarma privind problemele naturii, de a informa oamenii<\/p>\n

Mai mult<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5342,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[28],"tags":[],"yoast_head":"\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\t\n\t\n\n