{"id":4131,"date":"2016-07-14T08:03:21","date_gmt":"2016-07-14T08:03:21","guid":{"rendered":"http:\/\/mediacritica.md\/?p=4131"},"modified":"2016-07-18T09:49:09","modified_gmt":"2016-07-18T09:49:09","slug":"fenomenul-brexit-un-atu-promovarea-mesajelor-propagandistice-anti-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/fenomenul-brexit-un-atu-promovarea-mesajelor-propagandistice-anti-europene\/","title":{"rendered":"Fenomenul Brexit, un atu \u00een promovarea mesajelor propagandistice anti-europene"},"content":{"rendered":"

Unul dintre subiectele ce au \u021binut cu sufletul la gur\u0103 opinia public\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00een aceast\u0103 var\u0103 a fost alegerea pe care urma s\u0103 o fac\u0103 Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei de Nord \u00een privin\u021ba statutului de membru al Uniunii Europene. Unul dintre cele mai influente state membre ale UE, care \u00een 1973 a aderat prin intermediul consim\u021b\u0103m\u00e2ntului popular, 43 de ani mai t\u00e2rziu, la fel prin referendum, decide s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Uniunea suport\u00e2nd toate consecin\u021bele.<\/em><\/strong><\/p>\n

La referendumul din 23 iunie, britanicii s-au prezentat la vot \u00een propor\u021bie de 72,2%. Din ace\u0219tia, 51,9% au optat pentru ie\u0219irea \u021b\u0103rii lor din componen\u021ba UE, iar 48,1% – pentru p\u0103strarea statutului de membru al Europei unite. Rezultatul Brexit<\/em>-ului a bulversat at\u00e2t Bruxellesul oficial \u0219i liderii statelor comunitare, c\u00e2t \u0219i pe simplii cet\u0103\u021beni ai continentului european. Evenimentul a fost reflectat pe larg \u00een presa interna\u021bional\u0103, mai pu\u021bin \u00een mass-media din Republica Moldova, \u00eens\u0103. Este un fapt care se explic\u0103 prin diverse motive, inclusiv prin politizarea excesiv\u0103 \u201eintern\u0103\u201d a buletinelor informative \u0219i a talk-show-urilor televizate, respectiv interesul sc\u0103zut pentru evenimentele externe.<\/p>\n

Este o constatare cel pu\u021bin ciudat\u0103, \u00een situa\u021bia \u00een care, de doi ani, Republica Moldova este o \u021bar\u0103 asociat\u0103 la UE, iar Acordul de Asociere a intrat oficial \u00een vigoare recent, la 1 iulie 2016[1]<\/a>, dup\u0103 finalizarea procesului de ratificare a documentului de c\u0103tre toate cele 28 de state membre \u015fi de c\u0103tre Parlamentul European. La fel, p\u00e2n\u0103 nu demult – \u00een special, dup\u0103 Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie 2013 -, Moldova pretindea c\u0103 aspira \u0219i la calitatea de stat-membru al UE, ceea ce simbolic ar fi \u00a0\u00eensemnat un interes sporit pentru integritatea \u0219i func\u021bionalitatea Uniunii Europene.<\/p>\n

Felul \u00een care (nu) a fost reflectat\u0103 la noi campania pentru p\u0103r\u0103sirea UE de c\u0103tre Marea Britanie vorbe\u0219te, \u00eens\u0103, despre contrariul, \u0219i anume, c\u0103 acest interes declarat nu este sus\u021binut \u0219i de ac\u021biuni reale, ce ar contribui \u0219i la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a ceea ce reprezint\u0103 Uniunea European\u0103 \u0219i ar descuraja mesajele propagandistice anti-europene. Pentru a echilibra lucrurile, v\u0103 prezent\u0103m c\u00e2teva tactici de manipulare folosite de presa de limb\u0103 rus\u0103 de la noi \u00een contextul Brexit<\/em>-ului \u0219i av\u00e2nd drept scop discreditarea UE.<\/p>\n

Vulnerabilit\u0103\u021bi care fac posibil\u0103 manipularea<\/em><\/strong><\/p>\n

Una dintre vulnerabilit\u0103\u021bile-cheie ale sistemului informa\u021bional \u00een Republica Moldova este lipsa de informa\u021bie exact\u0103 \u0219i a materialelor ce reflect\u0103 pluralismul de opinii<\/em><\/strong>. Aceast\u0103 sl\u0103biciune este pe larg utilizat\u0103 de presa de limb\u0103 rus\u0103 pentru a pune accent pe un anumit tip de informa\u021bie, ce ar sus\u021bine o politic\u0103 \u201esoft power\u201d bine pus\u0103 la punct de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103. Astfel, pu\u021bine publica\u021bii de limba rus\u0103<\/a> de la noi au \u00eencercat s\u0103 dezbat\u0103 avantajele \u0219i dezavantajele ie\u0219irii Marii Britanii din componen\u021ba UE, pun\u00e2nd accent pe consecin\u021bele inevitabile asupra economiei, sistemului social \u0219i a imaginii acesteia \u00een calitate de lider european. Mesajul-cheie transmis de aceste publica\u021bii este unul foarte dur \u0219i con\u021bine referin\u021be clare la ideea de destr\u0103mare a Uniunii Europene \u0219i de fortificare, pe de alt\u0103 parte, a Uniunii Eurasiatice[2]<\/a>, o entitate care p\u00e2n\u0103 azi nu a dat dovad\u0103 de transparen\u021b\u0103 \u00een activitate \u0219i de avantaje vizibile pentru statele sale membre.<\/p>\n

Folosirea termenilor cu o conota\u021bie negativ\u0103 <\/em><\/strong>pentru a accentua o anumit\u0103 pozi\u021bie, f\u0103r\u0103 a o explica pe deplin sau a oferi o a doua opinie, este o alt\u0103 modalitate de a promova mesaje propagandistice. Identificarea mesajelor<\/a> cu demnitari sau cu grupuri de interese reprezint\u0103 o for\u021b\u0103 de convingere pentru cititori. Astfel, sunt preluate expresii picante \u0219i date drept convingeri ale persoanelor individuale sau ale unor grupuri profesionale[3]<\/a>.<\/p>\n

Un alt instrument eficient de convingere<\/a>[4]<\/a> este punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii <\/em><\/strong>a valorilor, principiilor \u0219i sistemului de func\u021bionare a Uniunii Europene,\u00a0 \u00een cazul de fa\u021b\u0103, folosind persoane cu autoritate (fie \u00eenal\u021bi oficiali, arti\u0219ti sau intelectuali). De\u0219i se aduc la cuno\u0219tin\u021b\u0103 argumentele contra fenomenului Brexit<\/em>, acestea sunt luate \u00een der\u00e2dere \u0219i contraargumentate prin devalorizarea simbolurilor valorice importante pentru cet\u0103\u021beni. Unul din atuurile propagandei ruse\u0219ti este apelarea la emo\u021bii, sentimente \u0219i convingeri idealistice umane, transpunerea subiectelor serioase \u00eentr-un context familiar, \u00een care cititorii se pot identifica (discu\u021bii \u00een familie, dezbateri \u00een comunitatea de origine).<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, presa de limba rus\u0103 evit\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 aproape cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire despre nedumerirea britanicilor vizavi de propriul vot, odat\u0103 con\u0219tientizate efectele negative ale alegerii lor, precum \u0219i dorin\u021ba a milioane de insulari de a organiza un referendum repetat la acela\u0219i subiect. De asemenea, se transmit mesaje mai mult sau mai pu\u021bin veridice referitoare la pozi\u021bia statelor UE \u00een acest subiect, iar pentru a sugera ideea de sl\u0103biciune a UE se vehiculeaz\u0103 despre dorin\u021ba altor state de a p\u0103r\u0103si Uniunea, f\u0103c\u00e2ndu-se trimitere la surse media cu notorietate, dar mai pu\u021bin indic\u00e2ndu-se sursa complet\u0103.<\/p>\n

Cum protej\u0103m cititorul de mesaje propagandistice<\/em><\/strong><\/p>\n

Identificarea surselor alternative de informa\u021bie.<\/em><\/strong> De\u0219i unele institu\u021bii media consider\u0103 c\u0103 traducerea materialelor \u00een limba rus\u0103 reprezint\u0103 costuri adi\u021bionale considerabile, este crucial ca cititorii de limb\u0103 rus\u0103 s\u0103 identifice \u0219i alte surse media de limb\u0103 rus\u0103, dec\u00e2t cele cu care sa-u obi\u0219nuit p\u00e2n\u0103 acum. Astfel, ei vor avea nu doar o a doua surs\u0103 de informa\u021bie, dar \u0219i posibilitatea de a analiza critic evenimentele interne \u0219i interna\u021bionale.<\/p>\n

Cre\u0219terea profesionalismului \u0219i a calit\u0103\u021bii produselor media.<\/em><\/strong> Pentru a atrage cititorii, media trebuie s\u0103 fie nu doar accesibile, ci \u0219i competitive. Un produs media calitativ cu siguran\u021b\u0103 va captiva aten\u021bia \u0219i va inspira \u00eencredere. Rata nivelului de \u00eencredere \u00een media locale este foarte joas\u0103 comparativ cu cele ruse. Odat\u0103 ce acest indicator se va inversa, \u0219i percep\u021bia popular\u0103 va fi mai pu\u021bin vulnerabil\u0103 la ac\u021biunile de propagand\u0103.<\/p>\n

O pozi\u021bie guvernamental\u0103 \u0219i o strategie de comunicare elocvent\u0103 \u0219i sustenabil\u0103.<\/em><\/strong> De\u0219i sondajele de opinie arat\u0103 c\u0103 cet\u0103\u021benii Republicii Moldova \u0219i-au pierdut \u00eencrederea \u00een institu\u021biile statului, totu\u0219i, statul mai este o autoritate \u0219i un punct de reper. Enun\u021barea pozi\u021biei oficiale fa\u021b\u0103 de evenimentele interna\u021bionale \u0219i impactul lor asupra \u021b\u0103rii poate contribui la formarea opiniei publice \u0219i la combaterea mesajelor eronate, a miturilor create sau direc\u021bionate contra anumitor op\u021biuni politice, sociale \u0219i economice na\u021bionale.<\/p>\n

Victoria Buc\u0103taru<\/em><\/strong><\/p>\n

Director de Programe, Asocia\u021bia pentru Politica Extern\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

_____________<\/p>\n

Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent \u00een cadrul <\/em>Campaniei media \u00eempotriva informa\u021biei false \u0219i tenden\u021bioase<\/em><\/strong> \u2013 <\/em>STOP FALS<\/em><\/a>!, desf\u0103\u0219urat\u0103 de Asocia\u021bia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) \u0219i Asocia\u021bia VIP a Telejurnali\u0219tilor Independen\u021bi din Moldova (ATVJI).<\/em><\/p>\n

[1]<\/a> Acordul de Asociere UE-Republica Moldova a fost semnat la 27 iunie 2014<\/p>\n

[2]<\/a> \u201e\u0413\u0434\u0435 \u0410\u043d\u0433\u043b\u0438\u044f\u2009-\u2009\u0438 \u0433\u0434\u0435 \u043c\u044b\u201d \/ \u0410\u0440\u0433\u0443\u043c\u0435\u043d\u0442\u044b \u0438 \u0424\u0430\u043a\u0442\u044b, http:\/\/aif.md\/gde-angliya-i-gde-my\/<\/a><\/p>\n

[3]<\/a> \u201e\u041c\u044d\u0440 \u041b\u043e\u043d\u0434\u043e\u043d\u0430 \u0441\u0440\u0430\u0432\u043d\u0438\u043b \u0432\u044b\u0445\u043e\u0434 \u0412\u0435\u043b\u0438\u043a\u043e\u0431\u0440\u0438\u0442\u0430\u043d\u0438\u0438 \u0438\u0437 \u0415\u0421 \u0441 \u043e\u0441\u0432\u043e\u0431\u043e\u0436\u0434\u0435\u043d\u0438\u0435\u043c \u0438\u0437 \u0442\u044e\u0440\u044c\u043c\u044b\u201d \/ \u041a\u043e\u043c\u0441\u043e\u043c\u043e\u043b\u044c\u0441\u043a\u0430\u044f \u041f\u0440\u0430\u0432\u0434\u0430 http:\/\/www.kp.md\/online\/news\/2327278\/<\/a><\/p>\n

[4]<\/a> \u041f\u0438\u0441\u0430\u0442\u0435\u043b\u044c \u0438 \u043f\u0440\u043e\u0444\u0435\u0441\u0441\u043e\u0440 \u0414\u0436\u0435\u0439\u043c\u0441 \u0425\u0430\u0440\u0442\u0444\u0438\u043b\u0434: \u201e\u0422\u043e, \u0447\u0442\u043e \u0441\u0435\u0439\u0447\u0430\u0441 \u043f\u0440\u043e\u0438\u0441\u0445\u043e\u0434\u0438\u0442 \u0432 \u0411\u0440\u0438\u0442\u0430\u043d\u0438\u0438 – \u044d\u0442\u043e \u043f\u0440\u043e\u0442\u0435\u0441\u0442 \u043d\u0430\u0440\u043e\u0434\u0430 \u043f\u0440\u043e\u0442\u0438\u0432 \u044d\u043b\u0438\u0442\u044b\u201d \/ \u041a\u043e\u043c\u0441\u043e\u043c\u043e\u043b\u044c\u0441\u043a\u0430\u044f \u041f\u0440\u0430\u0432\u0434\u0430, http:\/\/www.kp.md\/daily\/26546\/3563278\/<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unul dintre subiectele ce au \u021binut cu sufletul la gur\u0103 opinia public\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00een aceast\u0103 var\u0103 a fost alegerea pe care urma s\u0103 o fac\u0103 Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei de Nord \u00een privin\u021ba statutului de membru al Uniunii Europene. Unul dintre cele mai influente state membre ale UE, care \u00een 1973 a<\/p>\n

Mai mult<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":4132,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[95],"yoast_head":"\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\t\n\t\n\n