{"id":3705,"date":"2016-05-27T11:30:10","date_gmt":"2016-05-27T11:30:10","guid":{"rendered":"http:\/\/mediacritica.md\/?p=3705"},"modified":"2016-06-02T08:35:57","modified_gmt":"2016-06-02T08:35:57","slug":"mituri-presa-de-limba-rusa-din-republica-moldova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/mituri-presa-de-limba-rusa-din-republica-moldova\/","title":{"rendered":"Mituri \u00een presa de limb\u0103 rus\u0103 din Republica Moldova"},"content":{"rendered":"

Anul 2009 a generat o diversificare a peisajului mediatic autohton, iar odat\u0103 cu aceasta \u2013 o a\u0219teptare sporit\u0103 a societ\u0103\u021bii \u00een ceea ce \u021bine de cre\u0219terea rolului presei \u00een reflectarea intereselor cet\u0103\u021benilor \u0219i \u00een democratizarea discursului public. Contrar acestor a\u0219tept\u0103ri \u00eens\u0103, o privire atent\u0103 asupra institu\u021biilor media scoate \u00een vileag ast\u0103zi, la o distan\u021b\u0103 da \u0219apte ani, ni\u0219te tendin\u021be care, chiar dac\u0103, \u00eenc\u0103, nu sunt dominante, se anun\u021b\u0103 destul de \u00eengrijor\u0103toare. Tendin\u021be ce prind diverse forme: manipularea direct\u0103, relativizarea, denigrarea sau crearea \u0219i dezvoltarea unor mituri care pot influen\u021ba\/obtura percep\u021bia realit\u0103\u021bii de c\u0103tre cet\u0103\u021beni.<\/em><\/p>\n

Fenomenele de care vorbim sunt prezente \u00een mai toate mass-media din Republica Moldova. Totu\u0219i, registrele sunt sesizabil diferite \u00een cazul presei de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i al celei de limb\u0103 rus\u0103. \u00cen articolul de fa\u021b\u0103 ne vom opri asupra unor exemple spicuite din presa de limb\u0103 rus\u0103 de la noi, care poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 categorii: cea care este editat\u0103 \u00een \u00eentregime de jurnali\u0219ti moldoveni \u0219i cea ap\u0103r\u00e2nd ca parte a unor edi\u021bii originare de la Moscova. Dac\u0103, \u00een prima categorie, se (\u00een)scriu opinii \u0219i texte semnate de cet\u0103\u021beni ai Republicii Moldova, produsul mediatic realizat de cea de-a doua categorie este destinat preponderent publicului din Rusia, motiv din care, deseori, mesajul e mult mai specific. Asupra acestuia ne \u0219i vom opri \u00een continuare.<\/p>\n

Miturile la care ne vom referi se \u00eencadreaz\u0103, \u00een principal, \u00een patru categorii: Politica intern\u0103 \u0219i regional\u0103 (intensificarea rela\u021biilor Republicii Moldova cu UE \u0219i SUA, rela\u021biile cu Rom\u00e2nia sau cu Ucraina etc.), trecutul sovietic (\u00een principal, aspecte ce \u021bin de ceea ce numim \u201enostalgie\u201d), trecutul na\u021bional (care este relativizat), r\u0103u-voitorii din politica interna\u021bional\u0103 (\u00een principal, SUA) \u0219i crearea imaginii pozitive unor controversa\u021bi politicieni locali \u0219i interna\u021bionali. Totodat\u0103, \u00eenainte de a discuta existen\u021ba unor mituri \u00een presa de limba rus\u0103, trebuie s\u0103 remarc\u0103m faptul c\u0103 o serie de mituri apar doar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu anumite evenimente \u0219i date (de ex., 9 mai); \u00een rest unele abord\u0103ri eurosceptice sunt mai pu\u021bin pregnante fa\u021b\u0103 de anii 2010-2013. \u00cen acela\u0219i timp, aproximativ de un an de zile, unele subiecte nu mai sunt abordate doar polemic, ci prin forme mai rafinate, precum ironia, sarcasmul. La fel, deseori, denaturarea e bine construit\u0103 prin relativizarea unor aspecte \u0219i extrapolarea altora.<\/p>\n

I. Politica intern\u0103 \u0219i regional\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Unele subiecte ce ar trebui s\u0103 fie reflectate neutru sunt prezentate cu utilizarea unor termeni care, aparent, vor s\u0103 redea informa\u021bia \u00eentr-un context ironic, dar de facto sunt denigratoare. Drept exemplu serve\u0219te articolul \u201eLiceu chi\u0219in\u0103uian: Unirea nu e \u00een closet, dar \u00een oglind\u0103!<\/a>\u201d, publicat la 7 aprilie 2016 \u00een \u201eKomsomolskaia Pravda v Moldove\u201d. Mijlocul folosit de autor \u2013 de a pune al\u0103turi no\u021biuni precum \u201eunirea\u201d \u0219i \u201ecloset\u201d, chiar dac\u0103 folose\u0219te disocierea \u2013 este denigrator. \u00cen acela\u0219i timp, trebuie notat faptul c\u0103 nimeni dintre angaja\u021bii acestei institu\u021bii nu a putut argumenta prezen\u021ba, pe oglinzile din liceu, a maximelor diferitelor personalit\u0103\u021bi despre Unire.<\/p>\n

II. Trecutul sovietic<\/strong><\/em><\/p>\n

O serie de articole \u2013 care apar mai ales \u00een variantele de baz\u0103, editate \u00een Federa\u021bia Rus\u0103, ale unor publica\u021bii \u0219i care, la modul general, nu au un mesaj negativ \u2013 evoc\u0103 realiz\u0103rile din perioada sovietic\u0103 \u0219i stimuleaz\u0103, astfel, nostalgia dup\u0103 URSS: \u201eP\u00e2n\u0103 la num\u0103r\u0103toarea invers\u0103 r\u0103m\u00e2neau dou\u0103 minute<\/a>\u201d (un articol despre zborurile \u00een cosmos \u0219i o situa\u021bie extrem\u0103 ap\u0103rut\u0103 pe Aerodromul Baikonur \u00een vara anului 1963). \u00cen contextul zilei de 9 mai 2016, no\u021biunea de \u201eZiua Victoriei\u201d a fost intens promovat\u0103 \u00een paginile unor ziare concepute \u0219i coordonate, din c\u00e2te se \u0219tie, de dou\u0103 forma\u021biuni politice de la noi, PSRM \u0219i \u201ePartidul Nostru\u201d, f\u0103r\u0103 a fi specificat \u00eens\u0103 dac\u0103 aceste materiale au un caracter publicitar \u2013 de exemplu, articolul \u201eDefilarea \u201eregimentului nemuritor\u201d prin Chi\u0219in\u0103u<\/a>\u201d. Victoria \u00een r\u0103zboiul cu Germania nazist\u0103 este idealizat\u0103, lipsind texte ce ar contrabalansa acest discurs, ar\u0103t\u00e2nd pierderile exagerate \u00een r\u00e2ndurile solda\u021bilor, gre\u0219elile grave ale generalilor sovietici etc.<\/p>\n

III. Trecutul na\u021bional<\/strong><\/em><\/p>\n

O tendin\u021b\u0103 nou\u0103 ce a ap\u0103rut, mai ales, \u00een cazurile de evocare a trecutului na\u021bional \u0219i istoric al moldovenilor, este relativizarea tragediei deport\u0103rilor din anii 1940-1950. \u0218i anume, accentul este mutat de pe destinele victimelor \u0219i rolul statului sovietic \u00een acel proces pe ideea c\u0103 deport\u0103rile ar fi avut loc datorit\u0103 scrisorilor anonime ale cons\u0103tenilor \u2013 vezi editorialul \u201eRepresiunile din Moldova Sovietic\u0103 au fost provocate de \u00eens\u0103\u0219i moldovenii care scriau denun\u021buri unii pe al\u021bii<\/a>\u201d \u0219i textul \u201eNoi vom face un mar\u0219, noi vom face unul nou\u2026<\/a>\u201d. Acesta din urm\u0103, de\u0219i se refer\u0103 la pre\u0219edintele Cur\u021bii Constitu\u021bionale, reia \u0219i una dintre ideile articolului cu referire la denun\u021buri. Astfel, vinovate pentru ceea ce li s-a \u00eent\u00e2mplat devin \u00eens\u0103\u0219i victimele\u2026<\/p>\n

IV. R\u0103uvoitorii din politica interna\u021bional\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Printre \u021b\u0103rile, c\u0103rora li se creeaz\u0103 constant \u0219i cu insisten\u021b\u0103 o imagine ce oscileaz\u0103 de la reticen\u021b\u0103 la negativ se num\u0103r\u0103, \u00eenainte de toate, Statele Unite ale Americii. De obicei, aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 porne\u0219te \u00eenc\u0103 de la varianta de baz\u0103 a ziarelor din Federa\u021bia Rus\u0103, reeditate la Chi\u0219in\u0103u. Drept exemplu serve\u0219te articolul \u201eSUA au comandat Panamagate unui fost comic pentru 6 milioane de dolari<\/a>\u201d, prin care aten\u021bia cititorului este sustras\u0103 de la investiga\u021bia interna\u021bional\u0103 Panamapapers \u0219i, totodat\u0103, este acreditat\u0103 ideea c\u0103 aceast\u0103 dezv\u0103luire ar fi fost una programata din timp.<\/p>\n

Situa\u021bia din Crimeea este prezentat\u0103 \u00eentr-un mod triumfalist inclusiv \u00een paginile unei publica\u021bii ruse care e reeditat\u0103 doar o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la Chi\u0219in\u0103u \u2013 \u201eTrud7 v Moldove\u201d. \u00cen contextul construc\u021biei, pe fundul M\u0103rii Negre, a conexiunii energetice dintre Rusia continental\u0103 \u0219i peninsula Crimeea, ziarul titreaz\u0103: \u201eCrimeea \u2013 s\u0103 fie lumin\u0103<\/a>\u201d. Tonalitatea triumfalist\u0103 este prezent\u0103 \u0219i \u00een \u201eMoskovski Komsomole\u021b\u201d; \u201eVom \u00eentrerupe orice blocad\u0103 \u2013 lansarea podului energetic spre Crimeea a fost umbrit\u0103 de amenin\u021b\u0103ri<\/a>\u201d. Care este \u00een realitate pre\u021bul pl\u0103tit de locuitorii Crimeii \u0219i de ce nu a fost c\u0103utat un compromis ruso-ucrainean \u2013 despre aceasta publica\u021biile \u00een cauz\u0103 nu vorbesc. La fel, \u00een contextul expozi\u021biei tehnicii militare americane \u00een centrul Chi\u0219in\u0103ului, pot fi remarcate dou\u0103 reac\u021bii, \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul \u201ePanorama\u201d: una ironic\u0103, \u201eS-a \u00eemplinit visul lui \u0218alaru\u201d (varianta print din 13 mai 2016, p. 2) \u0219i articolul \u201eSpectacol militarist \u00een Moldova<\/a>\u201d care e dedicat, \u00een cea mai mare parte, \u00a0prim-vicepre\u0219edintelui PD, nu militarilor NATO.<\/p>\n

V. Crearea imaginii pozitive unor politicieni controversa\u021bi <\/strong><\/em><\/p>\n

Diverse persoane publice, \u00een special, din Federa\u021bia Rus\u0103, care au o imagine controversat\u0103 \u00een media interna\u021bionale, apar \u00een contexte \u201eumane\u201d, menite s\u0103 distrug\u0103 percep\u021bia existent\u0103 \u0219i s\u0103 arate dispari\u021bia distan\u021bei dintre ei \u0219i public, apropierea de cititori etc. \u2013 astfel \u00eenc\u00e2t, \u00eentr-un final, balan\u021ba s\u0103 \u00eencline spre o imagine pozitiv\u0103. \u00cen acest sens pot fi men\u021bionate \u00eendemnul lui Ramzan Kad\u00eerov, pre\u0219edintele Republicii Cecenia din Federa\u021bia Rus\u0103, de a veni, \u00een vacan\u021b\u0103, \u00een aceast\u0103 regiune (vezi varianta print a \u201eTrud7 v Moldove\u201d, 19 mai 2016, p. 7, rubrica \u201eFraz\u00ee\u201d) \u0219i \u0219tirea despre faptul c\u0103 acela\u0219i Kad\u00eerov \u00ee\u0219i caut\u0103 pisica \u2013 vezi \u201eKad\u00eerov \u00een c\u0103utarea pisicii sale talisman\u201d (\u201eKomsomolskaia Pravda v Moldove\u201d, varianta print, 19 mai 2016, p. 8).<\/p>\n

Marius T\u0103r\u00ee\u021b\u0103, doctor \u00een istorie<\/strong><\/em><\/p>\n

__________<\/p>\n

Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent \u00een cadrul <\/em>Campaniei media \u00eempotriva informa\u0163iei false \u015fi tenden\u0163ioase<\/em><\/strong> \u2013 STOP FALS<\/a>!, desf\u0103\u015furat\u0103 de Asocia\u0163ia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) \u015fi Asocia\u021bia VIP a Telejurnali\u0219tilor Independen\u021bi din Moldova (ATVJI).<\/em><\/p>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul 2009 a generat o diversificare a peisajului mediatic autohton, iar odat\u0103 cu aceasta \u2013 o a\u0219teptare sporit\u0103 a societ\u0103\u021bii \u00een ceea ce \u021bine de cre\u0219terea rolului presei \u00een reflectarea intereselor cet\u0103\u021benilor \u0219i \u00een democratizarea discursului public. Contrar acestor a\u0219tept\u0103ri \u00eens\u0103, o privire atent\u0103 asupra institu\u021biilor media scoate \u00een vileag ast\u0103zi, la o distan\u021b\u0103 da<\/p>\n

Mai mult<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":3708,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"yoast_head":"\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\t\n\t\n\n