{"id":2785,"date":"2016-02-24T16:09:59","date_gmt":"2016-02-24T16:09:59","guid":{"rendered":"http:\/\/mediacritica.md\/?p=2785"},"modified":"2017-11-23T12:21:27","modified_gmt":"2017-11-23T12:21:27","slug":"ru-din-ce-este-compusa-mass-media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/ru-din-ce-este-compusa-mass-media\/","title":{"rendered":"Din ce este compus\u0103 mass-media?"},"content":{"rendered":"

Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului 20 – \u00eenceputul secolului 21 s-a conturat o clasificare numit\u0103, conven\u0163ional, \u0219apte mass-media.<\/em><\/strong> Aceasta \u00eencepe cu produsele print – \u201eb\u0103tr\u00e2nele\u201d de peste 500 de ani, ap\u0103rute odat\u0103 cu revolu\u021bionarea tiparului de c\u0103tre metalurgul german Johannes Guttenberg – \u0219i se \u00eencheie cu cele mai noi modele de telefoane mobile inteligente. S-o lu\u0103m pe r\u00e2nd \u0219i s\u0103 vedem cum au evoluat Media \u00een timp.\"Tipar\"<\/a><\/p>\n

Apr. 1450.<\/em><\/strong> Este perioada c\u00e2nd \u00een Europa se atest\u0103 tiparul<\/em><\/strong>, de\u0219i chinezii \u00eel practicau \u00eenc\u0103 de prin anul 594, tot ei fiind cei care au inventat h\u00e2rtia. Cuv\u00e2ntul tip\u0103rit a u\u0219urat circula\u0163ia informa\u0163iei \u015fi a cunoa\u015fterii, \u0219i \u00eentr-un timp scurt \u00eentreaga Europ\u0103 a fost lovit\u0103 de explozia mass-media. Tehnologiile au evoluat masiv \u00een aceste peste cinci secole, totu\u0219i, tiparul \u0219i-a p\u0103strat o pozi\u021bie de top. Potrivit unor cercet\u0103ri, de la 1500 \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, au fost puse \u00een circula\u021bie mai bine de 9.000.000 de c\u0103r\u0163i. Al\u0103turi de c\u0103r\u021bi, din mass-media tip\u0103rite mai fac parte bro\u0219urile, ziarele, revistele.\"disc<\/a><\/p>\n

Sf\u00e2r\u0219itul sec. 19. <\/em><\/strong>De\u0219i reproducerea sunetelor pare s\u0103 existe dec\u00e2t lumea, istoria ne spune c\u0103 biografia \u00eenregistr\u0103rilor<\/em><\/strong> abia de a dep\u0103\u015fit un secol. E-adev\u0103rat c\u0103 \u0219i aici tehnologiile au evoluat destul de mult – astfel, discurile de gramofon care, la sf\u00e2r\u015fitul sec. 19, erau cea mai \u00eenalt\u0103 manifestare a progresului \u00een domeniu, ast\u0103zi i-ar putea interesa doar pe colec\u0163ionarii de anticariat. \u00cen istorie s-ar putea s\u0103 ajung\u0103 \u015fi progresistele, la timpul lor, benzi magnetice, casete, cartu\u0219e, CD-uri \u015fi DVD-uri.<\/p>\n

Apr. 1900.<\/em><\/strong> \u0218i industria filmului<\/em><\/strong> e destul de t\u00e2n\u0103r\u0103. Prima proiec\u021bie cinematografic\u0103 \u201eoficial\u0103\u201d a avut loc la 28 \"film\"<\/a>decembrie 1895 Paris, c\u00e2nd Louis \u0219i Auguste Lumi\u00e8re au prezentat o pelicul\u0103 de c\u00e2teva minute, \u201eIe\u0219irea din Uzinele Lumi\u00e8re din Lyon\u201d. Louis Lumi\u00e8re este considerat \u0219i primul operator de \u201eactualit\u0103\u021bi\u201d – \u00een iunie\u00a01895<\/a>, el i-a filmat cobor\u00e2nd de pe vapor pe participan\u021bii la Congresul de fotografie<\/a> din Neuville-sur-Saine<\/a>. Ulterior, cei doi fra\u021bi au angajat operatori care s\u0103 \u00eenregistreze aspecte din via\u021ba cotidian\u0103, astfel fiind posibil\u0103 apari\u021bia \u201ejurnalului de actualit\u0103\u021bi<\/a>\u201d, a \u201edocumentarului<\/a>\u201d \u0219i a \u201ereportajului<\/a>\u201d, dar \u0219i a montajului cinematografic.<\/p>\n

Apr. 1910. <\/em><\/strong>Primul deceniu al secolului 20 este marcat de apari\u021bia radioului <\/em><\/strong>care, datorit\u0103 undelor \"Radio\"<\/a>electromagnetice, a permis transmiterea informa\u021biei la distan\u021be mari, fapt considerat consecin\u021ba cea mai important\u0103 a revolu\u021biei informa\u021bionale. Primul care a transmis un mesaj vocal prin undele radio a fost Reginald Fessenden, \u00een 1900, \u00een urm\u0103toarele decenii radioul cunosc\u00e2nd o dezvoltare fulminant\u0103. \u00cen ceea ce \u021bine de mass-media, cel mai amplu radioul e folosit \u00een radiodifuziune, inclusiv \u00een televiziune. Totu\u0219i, domeniile principale ale radiocomunica\u021biilor, inclusiv cele spa\u021biale, \u00eel reprezint\u0103 \u00een continuare radiotelegrafia \u0219i radiotelefonia. \u00cen plus, s\u0103 nu uit\u0103m de locul tot mai mare pe care, \u00een ultimul deceniu, \u00eel ocup\u0103 radioul digital<\/p>\n

Apr. 1950. <\/em><\/strong>La 500 de ani de la \u201erevolu\u021bia Gutenberg\u201d, omenirea s-a pomenit \u00een fa\u021ba unei noi inven\u021bii ce avea s\u0103 \"TV\"<\/a>schimbe pentru totdeauna imaginea lumii, iar odat\u0103 cu aceasta – s\u0103 o cucereasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u0219i-o supun\u0103 iremediabil: televiziunea<\/em><\/strong>. Cercet\u0103rile au \u00eenceput \u00eenc\u0103 \u00een sec. 19, \u00eens\u0103 lucrurile au evoluat cu o vitez\u0103 n\u0103ucitoare mai ales \u00een perioada interbelic\u0103. Bun\u0103oar\u0103, dac\u0103 \u00een 1936, Jocurile Olimpice de la Berlin au fost transmise \u00een locurile publice din \u015fase ora\u015fe germane, deja \u00een 1952 \u00eencoronarea Reginei Elisabeta a II-a a fost urm\u0103rit\u0103 de peste 20 de milioane de telespectatori. A fost primul eveniment transmis de televiziune \u00een direct \u00een mai multe \u021b\u0103ri europene \u0219i retransmis \u00een SUA, dar \u0219i un prim prilej pentru ca toat\u0103 planeta s\u0103 participe la aceea\u0219i ac\u021biune. \u015ei num\u0103rul de televizoare a crescut de la an la an, ajung\u00e2nd la un milion \u00een 1952 \u00een Marea Britanie, \u00een 1957 \u00een\u00a0Germania<\/a>\u00a0\u0219i \u00een 1958 \u00een\u00a0Fran\u021ba<\/a>. \u00cen 1964, \u00een casele particulare din SUA erau instalate 60 de milioane de televizoare. Din p\u0103cate, inven\u0163ia care a pornit drept cel mai puternic instrument de informare a devenit, rapid, \u0219i cea mai puternic\u0103 arm\u0103 de manipulare \u0219i dezinformare din lume.<\/p>\n

Apr. 1990.<\/em><\/strong> Ca \u015fi al\u021bi \u201ecolegi\u201d de progres informa\u0163ional, Internetul<\/em><\/strong> a cunoscut o perioad\u0103 mai lung\u0103 de cercetare, \"Internet\"<\/a>urmat\u0103 de o adev\u0103rat\u0103 explozie la nivel mondial. Ideea unei re\u021bele care s\u0103 permit\u0103 comunicarea \u00eentre utilizatorii afla\u021bi la diferite calculatoare a ap\u0103rut \u00een SUA \u00eenc\u0103 \u00een anii 1950-60. \u00cen 1969, pentru prima dat\u0103, au fost conectate calculatoarele din patru universit\u0103\u021bi americane. \u00cen 1984 num\u0103rul calculatoarelor conectate la re\u021beaua global\u0103 atingea cifra de 1000; \u00een 1987 – de 10.000, \u00een 1989 – de 100.000, iar \u00een 1996 – de 10.000.000. \u00cen acest moment nimeni nu a mai pus la \u00eendoial\u0103 for\u021ba acestui nou \u015fi universal instrument de comunicare – \u015fi pe bun\u0103 dreptate. Ast\u0103zi Internetul e o adev\u0103rat\u0103 lume paralel\u0103 \u00een care sunt afi\u015fate informa\u021bii de interes public \u00een form\u0103 de text, imagini \u0219i sunete (a\u0219a-numitele pagini web); care ne ofer\u0103 po\u0219t\u0103 electronic\u0103 e-mail, transfer de\u00a0fi\u0219iere<\/a>\u00a0de date, chat, video, telefonie \u0219i telefonie cu imagine, radio \u015fi televiziune. O lume \u00een care putem face afaceri \u015fi opera\u0163iuni bancare, putem vinde produse materiale \u015fi intelectuale, putem organiza videoconferin\u0163e la distan\u0163\u0103 sau grupuri de discu\u021bii pe teme prestabilite. Lista ar putea continua, dar ne vom opri aici, cu men\u0163iunea c\u0103 ast\u0103zi, pentru mass-media, Internetul este cel mai rapid \u015fi mai accesibil mod de a-\u015fi disemina produsul.<\/p>\n

Apr. 2000. <\/em><\/strong>Din start, micu\u0163ul dispozitiv pre nume telefonul mobil<\/em><\/strong> a fost conceput pentru a putea lua de oriunde,\"smartphone\"<\/a> f\u0103r\u0103 a depinde de fir, leg\u0103tura cu rudele \u015fi prietenii – \u00een caz c\u0103 \u00eent\u00e2rziem la cinema sau nu venim la cin\u0103\u2026 Dar, \u00een mai pu\u0163in de dou\u0103 decenii, acesta a devenit un \u201eaccesoriu\u201d indispensabil, care ne permite s\u0103 fim conecta\u021bi nonstop la fluxul informa\u021bional din \u00eentreaga lume. \u00een plus, \u00een ziua de azi, telefonul mobil nu mai e un simplu telefon – el e smartphone<\/em><\/a>, <\/em>e \u201einteligent\u201d. Adic\u0103, este \u0219i dictafon<\/a>,\u00a0\u015fi aparat de fotografiat<\/a>\u00a0sau de filmat, \u015fi instrument pentru Internet, <\/a>pentru privit filme \u015fi ascultat \u015ftiri radio,\u00a0\u0219i GPS<\/a>,\u00a0\u0219i multe altele. Iar o televiziune sau un portal de succes neap\u0103rat va \u021bine s\u0103 \u00ee\u0219i creeze \u0219i o aplica\u0163i pentru telefon\u2026<\/p>\n

__________________________<\/p>\n

Articolul a fost realizat \u00een cadrul Campaniei media \u00eempotriva informa\u0163iei false \u015fi tenden\u0163ioase \u2013 STOP FALS<\/a>!, desf\u0103\u015furat\u0103 de Asocia\u0163ia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) \u015fi Asocia\u021bia VIP a Telejurnali\u0219tilor Independen\u021bi din Moldova (ATVJI).<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului 20 – \u00eenceputul secolului 21 s-a conturat o clasificare numit\u0103, conven\u0163ional, \u0219apte mass-media. Aceasta \u00eencepe cu produsele print – \u201eb\u0103tr\u00e2nele\u201d de peste 500 de ani, ap\u0103rute odat\u0103 cu revolu\u021bionarea tiparului de c\u0103tre metalurgul german Johannes Guttenberg – \u0219i se \u00eencheie cu cele mai noi modele de telefoane mobile inteligente. S-o lu\u0103m pe<\/p>\n

Mai mult<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":2826,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[28],"tags":[55,52,53,54],"yoast_head":"\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\t\n\t\n\n