{"id":12767,"date":"2020-04-09T07:14:20","date_gmt":"2020-04-09T07:14:20","guid":{"rendered":"http:\/\/mediacritica.md\/?p=12767"},"modified":"2020-04-28T05:50:36","modified_gmt":"2020-04-28T05:50:36","slug":"bbc-de-ce-oamenii-inteligenti-cred-miturile-despre-coronavirus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/bbc-de-ce-oamenii-inteligenti-cred-miturile-despre-coronavirus\/","title":{"rendered":"BBC: De ce oamenii inteligen\u021bi cred \u00een miturile despre coronavirus?"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

De la studen\u021bi la politicieni, mul\u021bi oameni inteligen\u021bi au c\u0103zut prad\u0103 minciunilor periculoase r\u0103sp\u00e2ndite cu privire la noul coronavirus. De ce? \u0218i cum te po\u021bi proteja de dezinformare? <\/em><\/strong>Este un adev\u0103r trist c\u0103 orice criz\u0103 de s\u0103n\u0103tate genereaz\u0103 propria pandemie de dezinformare, a\u0219a precum suntem \u0219i ast\u0103zi martorii unei adev\u0103rate infodemii despre Covid-19, noteaz\u0103 jurnalistul David Robson \u00eentr-un articol pentru BBC<\/a>.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00cen anii 80, 90 \u0219i 2000 se r\u0103sp\u00e2ndeau minciuni periculoase despre SIDA – de la convingerea c\u0103 HIV a fost creat de un laborator guvernamental p\u00e2n\u0103 la ideea c\u0103 testele HIV nu erau de \u00eencredere \u0219i chiar teoria spectaculos de nefondat\u0103 c\u0103 ar putea fi tratat cu lapte de capr\u0103. Aceste afirma\u021bii au sporit comportamentul riscant \u0219i au agravat criza.\u00a0Acum, vedem o nou\u0103 avalan\u0219\u0103 de \u0219tiri false – de data aceasta \u00een jurul pandemiei coronavirusului. De la Facebook la WhatsApp, dezinformarea comun\u0103 include totul – de la ceea ce a provocat focarul p\u00e2n\u0103 la modul \u00een care pute\u021bi preveni \u00eemboln\u0103virea.<\/p>\n

\"\"

\u00cen ultimele decenii, s-au r\u0103sp\u00e2ndit minciuni periculoase despre SIDA, care au agravat criza (Credit: Getty Images)<\/em><\/p><\/div>\n

Astfel, \u00een mediul informa\u021bional au ap\u0103rut mai multe dezinform\u0103ri cu privire la modul \u00een care soarele, vremea cald\u0103 \u0219i apa potabil\u0103 pot afecta coronavirusul. Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a lansat o pagin\u0103 pe site-ul s\u0103u, unde sunt expuse \u0219i actualizate periodic miturile despre noul virus. Un raport recent dintr-o provincie din Iran a constatat c\u0103 mai multe persoane au murit din cauza consumului de alcool tehnic, bazat pe o afirma\u021bie fals\u0103 c\u0103 acesta poate proteja de Covid-19.<\/p>\n

Un sondaj realizat de YouGov \u0219i Economist, \u00een martie 2020, a constatat c\u0103 13% dintre americani credeau c\u0103 criza Covid-19 a fost o fars\u0103, de exemplu, \u00een timp ce 49% credeau c\u0103 epidemia ar fi putut fi creat\u0103 de om. De\u0219i a\u021bi putea spera c\u0103 un super creier a provocat pandemia, educa\u021bia \u0219i g\u00e2ndirea critic\u0103 ne-ar ajuta s\u0103 discernem adev\u0103rul de fic\u021biune. Totu\u0219i, cu u\u0219urin\u021b\u0103 putem g\u0103si exemple \u00een care mai mul\u021bi oameni inteligen\u021bi \u0219i educa\u021bi au c\u0103zut prad\u0103 informa\u021biilor false.<\/p>\n

Un exemplu ar fi scriitoarea Kelly Brogan, o proeminent\u0103 teoretician\u0103 a conspira\u021biei Covid-19. Ea este licen\u021biat\u0103 la Institutul de Tehnologie din Massachusetts \u0219i a studiat psihiatria la Universitatea Cornell. Kelly Brogan a scos la iveal\u0103 dovezi clare despre pericolul virusului \u00een \u021b\u0103ri precum China \u0219i Italia. Ea a mers chiar p\u00e2n\u0103 la a pune la \u00eendoial\u0103 \u00eens\u0103\u0219i principiile de baz\u0103 ale teoriei germenilor, \u00een timp ce sus\u021bine teorii pseudo\u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n

\"\"

Kelly Brogan a primit o diplom\u0103 medical\u0103 de la Universitatea Cornell. Ea a pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii teoria germenilor \u0219i existen\u021ba Covid-19 (Credit: Getty Images)<\/em><\/p><\/div>\n

Chiar \u0219i unii lideri mondiali au fost \u00eenvinov\u0103\u021bi\u021bi de r\u0103sp\u00e2ndirea unor informa\u021bii inexacte despre riscul pandemiei \u0219i de promovarea unor remedii neprobate care pot face mai mult r\u0103u dec\u00e2t bine, \u00eencuraj\u00e2nd Twitter \u0219i Facebook la pasul f\u0103r\u0103 precedent de a elimina post\u0103rile.<\/p>\n

Din fericire, psihologii studiaz\u0103 deja acest fenomen. \u0218i ceea ce g\u0103sesc poate sugera noi modalit\u0103\u021bi de a ne proteja de minciuni \u0219i de a ajuta la eliminarea r\u0103sp\u00e2ndirii dezinform\u0103rii.<\/p>\n

Supra\u00eenc\u0103rcarea informa\u021bional\u0103<\/strong><\/p>\n

O parte din problem\u0103 reiese din natura mesajelor: oamenii sunt bombarda\u021bi zilnic cu informa\u021bii, astfel \u00eenc\u00e2t furnizorii de fake news pot face ca mesajul lor s\u0103 se simt\u0103 \u201eca unul adev\u0103rat\u201d prin c\u00e2teva trucuri simple, care descurajeaz\u0103 aplicarea abilit\u0103\u021bilor de g\u00e2ndire critic\u0103 – cum ar fi verificarea veridicit\u0103\u021bii sursei. Dup\u0103 cum au spus autorii unei lucr\u0103ri: \u201eC\u00e2nd g\u00e2ndurile curg lin, oamenii dau din cap.\u201d<\/p>\n

Eryn Newman de la Australian National University, de exemplu, a ar\u0103tat c\u0103 simpla prezen\u021b\u0103 a unei imagini al\u0103turi de o declara\u021bie cre\u0219te \u00eencrederea noastr\u0103 \u00een acurate\u021bea acesteia. O imagine generic\u0103 a unui virus care este \u00eenso\u021bit\u0103 de unele afirma\u021bii despre un nou tratament, s\u0103 zicem, nu poate oferi nicio dovad\u0103 a afirma\u021biei \u00een sine, dar ne ajut\u0103 s\u0103 vizualiz\u0103m scenariul general. \u00cen concluzie, consider\u0103m aceast\u0103 \u201efluiditate a proces\u0103rii\u201d drept semn c\u0103 afirma\u021bia este adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n

\"\"

Simpla prezen\u021b\u0103 a unei imagini al\u0103turi de o declara\u021bie ne cre\u0219te \u00eencrederea \u00een exactitatea acesteia (Credit: Getty Images)<\/em><\/p><\/div>\n

Distribuim \u00eenainte s\u0103 g\u00e2ndim <\/strong><\/p>\n

Gordon Pennycook, cercet\u0103tor principal \u00een psihologia dezinform\u0103rii de la Universitatea din Regina, Canada, a solicitat participan\u021bilor s\u0103 ia \u00een considerare un amestec de titluri adev\u0103rate \u0219i false privind pandemia de Covid-19. C\u00e2nd li s-a cerut \u00een mod special s\u0103 judece exactitatea declara\u021biilor, 25 la sut\u0103 dintre participan\u021bii au spus c\u0103 vestea fals\u0103 este adev\u0103rat\u0103, iar c\u00e2nd au fost pur \u0219i simplu \u00eentreba\u021bi dac\u0103 vor distribui titlul, 35% au spus c\u0103 vor transmite nout\u0103\u021bile false – ceea ce este cu 10% mai mult.<\/p>\n

Stop r\u0103sp\u00e2ndirii falsurilor<\/strong><\/p>\n

Cunosc\u00e2nd faptul c\u0103 multe persoane – chiar \u0219i cele inteligente \u0219i educate – au aceste tendin\u021be \u201egre\u0219ite\u201d de a accepta dezinformarea la valoarea nominal\u0103 ne-ar putea ajuta s\u0103 oprim r\u0103sp\u00e2ndirea dezinform\u0103rii. Organiza\u021biile care \u00eencearc\u0103 s\u0103 demonteze miturile ar trebui s\u0103 nu fie prea sofisticate \u00een explica\u021bii. \u00cen schimb, ar trebui s\u0103 prezinte faptele c\u00e2t se poate de simplu – de preferin\u021b\u0103 cu ajutorul unor imagini \u0219i grafice care fac ideile mai u\u0219or de vizualizat. Pur \u0219i simplu nu este suficient s\u0103 prezin\u021bi un argument solid \u0219i s\u0103 speri c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria oamenilor.<\/p>\n

Aceste organiza\u021bii ar trebui s\u0103 evite repetarea miturilor. Repetarea face ca ideea s\u0103 se simt\u0103 mai familiar\u0103, ceea ce ar putea cre\u0219te percep\u021biile despre adev\u0103r. Nu este \u00eentotdeauna posibil, desigur, dar se poate \u00eencerca cel pu\u021bin s\u0103 se prezinte adev\u0103ratele fapte mai proeminent \u0219i mai memorabil dec\u00e2t miturile, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 fie mai susceptibile s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een mintea oamenilor.<\/p>\n

\"\"

Un lucru pe care \u00eel putem face este s\u0103 ne g\u00e2ndim pur \u0219i simplu la baza faptic\u0103 a unei post\u0103ri \u00eenainte de a o transmite mai departe (Credit: Getty Images)<\/em><\/p><\/div>\n

C\u00e2nd vine vorba de propriul nostru comportament online, am putea \u00eencerca s\u0103 ne dezlipim de emo\u021bia con\u021binutului \u0219i s\u0103 ne g\u00e2ndim un pic mai mult la baza faptic\u0103 a acestuia \u00eenainte de a-l transmite mai departe. Se bazeaz\u0103 pe dovezi \u0219tiin\u021bifice? Putem urm\u0103ri sursa original\u0103? Cum se compar\u0103 cu datele existente? Autorul se bazeaz\u0103 pe argumente logice?<\/p>\n

Acestea sunt \u00eentreb\u0103rile pe care ar trebui s\u0103 ni le punem \u00eenainte s\u0103 distribuim textul pe social media \u0219i s\u0103 adun\u0103m like-uri. Profesorul Gordon Pennycook sugereaz\u0103 c\u0103 re\u021belele de socializare ar putea fi un imbold spre discern\u0103m\u00e2nt pentru utilizatorii lor dac\u0103 \u0219i-ar pune c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri \u00eenainte s\u0103 distribuie ceva. \u00cen experimentele sale, el a descoperit c\u0103 cer\u00e2nd participan\u021bilor s\u0103 evalueze exactitatea faptic\u0103 a unui singur mesaj, participan\u021bii au \u00eenceput s\u0103 perceap\u0103 mai critic alte post\u0103ri, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia erau de dou\u0103 ori mai aten\u021bi la informa\u021biile pe care le distribuiau. P\u00e2n\u0103 acum nu exist\u0103 un panaceu contra falsurilor, de aceea va trebui s\u0103 avem o abordare multilateral\u0103 pentru combaterea dezinform\u0103rii, \u0219i pe m\u0103sur\u0103 ce criza se ad\u00e2nce\u0219te, va fi responsabilitatea comun\u0103 s\u0103 le elimin\u0103m.<\/p>\n

\u00a0Sursa foto: peoplematters.in<\/strong><\/em><\/h5>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la studen\u021bi la politicieni, mul\u021bi oameni inteligen\u021bi au c\u0103zut prad\u0103 minciunilor periculoase r\u0103sp\u00e2ndite cu privire la noul coronavirus. De ce? \u0218i cum te po\u021bi proteja de dezinformare? Este un adev\u0103r trist c\u0103 orice criz\u0103 de s\u0103n\u0103tate genereaz\u0103 propria pandemie de dezinformare, a\u0219a precum suntem \u0219i ast\u0103zi martorii unei adev\u0103rate infodemii despre Covid-19, noteaz\u0103 jurnalistul<\/p>\n

Mai mult<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12769,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3],"tags":[],"yoast_head":"\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\t\n\t\n\n