{"id":12490,"date":"2020-03-12T14:26:37","date_gmt":"2020-03-12T14:26:37","guid":{"rendered":"http:\/\/mediacritica.md\/?p=12490"},"modified":"2020-03-12T14:26:37","modified_gmt":"2020-03-12T14:26:37","slug":"coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing\/","title":{"rendered":"Coronavirus: Dezinformarea online, \u00eenso\u021bit\u0103 de campanii de spam \u0219i phishing"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Coronavirusul, care este discutat pe larg ca o \u0219tire major\u0103, a fost folosit deja ca momeal\u0103 de atacatorii cibernetici. Acum, num\u0103rul de utilizatori ale c\u0103ror dispozitive au avut fi\u0219iere d\u0103un\u0103toare numite dup\u0103 coronavirus a crescut enorm, arat\u0103 datele Kaspersky Lab, noteaz\u0103 <a href=\"https:\/\/economie.hotnews.ro\/stiri-it-23710548-coronavirus-dezinformarea-online-atinge-cote-noi-campanii-spam-phishing.htm\">Hotnews.ro.\u00a0<\/a>\u201ePe m\u0103sur\u0103 ce coronavirusul (Covid-19) continu\u0103 s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een \u00eentreaga lume, utilizatorii devin din ce \u00een ce mai dezorienta\u021bi de toate informa\u021biile false care sunt distribuite \u00eentr-un ritm foarte rapid. Atacatorii cibernetici au fost printre primii care au profitat de aceast\u0103 situa\u021bie, sper\u00e2nd s\u0103 c\u00e2\u0219tige ceva de pe urma utilizatorilor nepricepu\u021bi\u201d, spune Tatiana \u0218cerbacova, senior web content analyst la Kaspersky.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La \u00eenceput au fost e-mailuri care ofereau produse, cum ar fi m\u0103\u0219ti, iar apoi subiectul a devenit mai frecvent utilizat \u00een e-mailurile de spam din Nigeria. De asemenea, au fost g\u0103site e-mailuri \u00een\u0219el\u0103toare cu link-uri de phishing \u0219i ata\u0219amente r\u0103u-inten\u021bionate. Una dintre cele mai recente campanii de spam imit\u0103 mesajele din partea Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (WHO), ar\u0103t\u00e2nd faptul c\u0103 atacatorii rescunosc \u0219i fac uz de rolul important pe care WHO \u00eel are \u00een furnizarea informa\u021biilor de \u00eencredere despre coronavirus. Utilizatorii primesc e-mailuri de la WHO, care se presupune c\u0103 ofer\u0103 informa\u021bii despre m\u0103surile de siguran\u021b\u0103 care trebuie luate pentru a evita infec\u021bia. Odat\u0103 ce un utilizator d\u0103 click pe link-ul \u00eencorporat \u00een e-mail, el este redirec\u021bionat c\u0103tre un site web de phishing \u0219i i se cere s\u0103 furnizeze informa\u021bii personale, care ajung pe m\u00e2inile escrocilor. Aceast\u0103 \u00een\u0219el\u0103torie arat\u0103 mai realist dec\u00e2t alte exemple pe care le-am v\u0103zut \u00een ultima vreme, cum ar fi presupusele dona\u021bii de la Banca Mondial\u0103 sau FMI pentru oricine are nevoie de un \u00eemprumut.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Acest lucru este valabil mai ales dac\u0103 expeditorul sugereaz\u0103 s\u0103 da\u021bi click pe un link \u0219i s\u0103 completa\u021bi datele dumneavoastr\u0103 personale sau s\u0103 deschide\u021bi un ata\u0219ament. Nu ar trebui s\u0103 dona\u021bi bani reali sau s\u0103 oferi\u021bi informa\u021bii de \u00eencredere pentru a ajuta a\u0219a-zisele persoane afectate de virus, chiar dac\u0103 e-mailul provine de la cineva care se prezint\u0103 ca angajat al unei organiza\u021bii de \u00eencredere. Verifica\u021bi de dou\u0103 ori adresa de e-mail, deoarece escrocii utilizeaz\u0103 adesea servicii de e-mail gratuite sau adrese care nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu organiza\u021bia men\u021bionat\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Coronavirus pe dispozitivul personal: fi\u0219iere r\u0103u-inten\u021bionate, deghizate sub forma unor documente legate de virus<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tehnologiile de detectare Kaspersky au g\u0103sit, de asemenea, fi\u0219iere d\u0103un\u0103toare deghizate \u00een documente legate de virus. Fi\u0219ierele d\u0103un\u0103toare au fost mascate sub forma unor fi\u0219iere <em>pdf<\/em>, <em>mp4<\/em> \u0219i <em>docx<\/em> despre coronavirus. Numele fi\u0219ierelor sugereaz\u0103 faptul c\u0103 acestea con\u021bin instruc\u021biuni video despre cum s\u0103 v\u0103 proteja\u021bi \u00eempotriva virusului, actualiz\u0103ri despre amenin\u021b\u0103ri \u0219i chiar proceduri de detectare a virusului, ceea ce nu este cazul. De fapt, aceste fi\u0219iere con\u021bineau o serie de amenin\u021b\u0103ri, de la troieni la worms, care sunt capabili s\u0103 distrug\u0103, s\u0103 blocheze, s\u0103 modifice sau s\u0103 copieze date, precum \u0219i s\u0103 interfereze cu func\u021bionarea computerelor sau a re\u021belelor de calculatoare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Unele fi\u0219iere d\u0103un\u0103toare sunt r\u0103sp\u00e2ndite prin e-mail. De exemplu, un fi\u0219ier Excel distribuit prin e-mail sub pretextul unei liste de victime coronavirus, care se presupune a fi trimis de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a fost de fapt un Troian-Downloader, care descarc\u0103 \u0219i instaleaz\u0103 un alt fi\u0219ier r\u0103u inten\u021bionat. Cel de-al doilea fi\u0219ier a fost un troian-spion destinat s\u0103 adune diverse date, inclusiv parole, de pe dispozitivul infectat \u0219i s\u0103 le trimit\u0103 atacatorului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eCoronavirusul, care este discutat pe larg ca o \u0219tire major\u0103, a fost folosit deja ca momeal\u0103 de atacatorii cibernetici. Acum, num\u0103rul de utilizatori ale c\u0103ror dispozitive au avut fi\u0219iere d\u0103un\u0103toare numite dup\u0103 coronavirus a crescut la 403 \u00een 2020, cu un num\u0103r total de 2.673 de detect\u0103ri \u0219i 513 fi\u0219iere unice distribuite. \u00cen timp ce numerele au crescut semnificativ \u00een compara\u021bie cu statisticile ini\u021biale pe care le-am \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it, aceast\u0103 amenin\u021bare este \u00eenc\u0103 minim\u0103\u201d, spune Anton Ivanov, malware analyst la Kaspersky.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>R\u0103m\u00e2ne\u021bi \u00een siguran\u021b\u0103: cum s\u0103 v\u0103 asigura\u021bi mediul de lucru de acas\u0103<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Guvernele \u0219i companiile din \u00eentreaga lume \u00eencurajeaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult munca la domiciliu, pentru a \u00eencetini r\u0103sp\u00e2ndirea virusului Covid-19. Este probabil ca, acolo unde este posibil, companiile s\u0103 permit\u0103 mai multor persoane ca niciodat\u0103 s\u0103 lucreze de la distan\u021b\u0103, prin urmare acum este un moment bun pentru organiza\u021bii s\u0103 reexamineze securitatea \u00een jurul accesului la sisteme corporative. Odat\u0103 ce dispozitivele sunt scoase \u00een afara infrastructurii de re\u021bea ale unei companii \u0219i sunt conectate la re\u021bele noi \u0219i WIFI, riscurile pentru informa\u021biile corporative cresc. Exist\u0103 o serie de pa\u0219i simpli care pot fi urma\u021bi pentru a reduce riscurile cibernetice asociate cu munca la domiciliu, iar Kaspersky recomand\u0103 urm\u0103toarele:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">1. Furniza\u021bi un VPN pentru ca personalul s\u0103 se conecteze \u00een siguran\u021b\u0103 la re\u021beaua corpora\u021biei.<br \/>\n2. Toate dispozitivele companiilor &#8211; inclusiv telefoanele mobile \u0219i laptop-urile &#8211; ar trebui s\u0103 fie protejate cu software de securitate adecvat, inclusiv dispozitivele mobile (de exemplu, s\u0103 permit\u0103 \u0219tergerea datelor de pe dispozitive care sunt raportate pierdute sau furate, segregarea datelor personale \u0219i de lucru, \u00eempreun\u0103 cu restric\u021bionarea aplica\u021biilor care pot fi instalate).<br \/>\n3. Implementa\u021bi \u00eentotdeauna cele mai recente actualiz\u0103ri ale sistemelor \u0219i aplica\u021biilor de operare.<br \/>\n4. Limita\u021bi drepturile de acces ale persoanelor care se conecteaz\u0103 la re\u021beaua corpora\u021biei.<br \/>\n5. Asigura\u021bi-v\u0103 c\u0103 personalul este con\u0219tient de pericolul de a r\u0103spunde la mesaje nesolicitate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201e\u00cencuraj\u0103m companiile s\u0103 fie extrem de vigilente \u00een acest moment \u0219i s\u0103 se asigure c\u0103 angaja\u021bii care lucreaz\u0103 la domiciliu sunt precau\u021bi. Organiza\u021biile ar trebui s\u0103 comunice clar cu lucr\u0103torii pentru a se asigura c\u0103 sunt con\u0219tien\u021bi de riscuri \u0219i s\u0103 fac\u0103 tot posibilul pentru a asigura accesul la distan\u021b\u0103 pentru cei care se auto-izoleaz\u0103 sau lucreaz\u0103 de acas\u0103\u201d, spune David Emm, principal security researcher la Kaspersky.<\/p>\n<h6 style=\"text-align: justify;\"><em><strong>Sursa foto: Thenextweb.com<\/strong><\/em><\/h6>\n<p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Coronavirusul, care este discutat pe larg ca o \u0219tire major\u0103, a fost folosit deja ca momeal\u0103 de atacatorii cibernetici. Acum, num\u0103rul de utilizatori ale c\u0103ror dispozitive au avut fi\u0219iere d\u0103un\u0103toare numite dup\u0103 coronavirus a crescut enorm, arat\u0103 datele Kaspersky Lab, noteaz\u0103 Hotnews.ro.\u00a0\u201ePe m\u0103sur\u0103 ce coronavirusul (Covid-19) continu\u0103 s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een \u00eentreaga lume, utilizatorii devin<\/p>\n<div class=\"read-more\"><a href=\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing\/\" title=\"Mai mult\">Mai mult<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12491,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3],"tags":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v14.9 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Coronavirus: Dezinformarea online, \u00eenso\u021bit\u0103 de campanii de spam \u0219i phishing - Mediacritica\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Coronavirusul, care este discutat pe larg ca o \u0219tire major\u0103, a fost folosit deja ca momeal\u0103 de atacatorii cibernetici. Acum, num\u0103rul de utilizatori ale c\u0103ror dispozitive au avut fi\u0219iere d\u0103un\u0103toare numite dup\u0103 coronavirus a crescut enorm, arat\u0103 datele Kaspersky Lab, noteaz\u0103 Hotnews.ro.\u00a0\u201ePe m\u0103sur\u0103 ce coronavirusul (Covid-19) continu\u0103 s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een \u00eentreaga lume, utilizatorii devinMai mult\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Mediacritica\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2020-03-12T14:26:37+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/old.mediacritica.md\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/stiri-externe-12-martie.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"796\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"417\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/\",\"name\":\"Mediacritica\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/?s={search_term_string}\",\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"ImageObject\",\"@id\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing\/#primaryimage\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"url\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/stiri-externe-12-martie.jpg\",\"width\":796,\"height\":417},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing\/#webpage\",\"url\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing\/\",\"name\":\"Coronavirus: Dezinformarea online, \\u00eenso\\u021bit\\u0103 de campanii de spam \\u0219i phishing - Mediacritica\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing\/#primaryimage\"},\"datePublished\":\"2020-03-12T14:26:37+00:00\",\"dateModified\":\"2020-03-12T14:26:37+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/#\/schema\/person\/a165a1637d65d9e62c0fa2394a7fd62e\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/coronavirus-dezinformarea-online-insotita-de-campanii-de-spam-si-phishing\/\"]}]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/#\/schema\/person\/a165a1637d65d9e62c0fa2394a7fd62e\",\"name\":\"czavatin@gmail.com\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12490"}],"collection":[{"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12490"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12490\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12496,"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12490\/revisions\/12496"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12491"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12490"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12490"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mediacritica.md\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12490"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}