Jocurile online și gândirea critică. Trebuie sau nu să le integrăm în procesul educațional?

0

În acest an, China a interzis elevilor să se joace online în zilele când studiază la școală. Înaintea noului an de învățământ, copiii s-au pomenit că mai au voie să se joace virtual doar câte o oră pe zi și doar în zilele de vineri, weekend și de sărbători, anunța The New York Times la sfârșitul verii. Doi ani în urmă, Statista concluziona că aproape jumătate dintre copiii americani cu vârsta între 13 și 18 ani au jucat zilnic jocuri video pe mobil. Numărul lor este în creștere nu doar în SUA, ci și în toată lumea. Anul trecut, un studiu realizat în premieră în România a scos la iveală că aproape 8 milioane de români joacă jocuri video, adică cam jumătate de țară.

Salut! Sunt Ana Sârbu și astăzi la Podcast cuMINTE vorbim despre jocurile virtuale, consecințele utilizării excesive a lor, dar și cum le putem integra în procesul de studiu în așa fel încât să contribuim la dezvoltarea gândirii critice.

Dorința de a juca virtual este populară și printre copii, și în rândul adulților. Unii petrec zilnic ore în șir în fața ecranelor fără a se gândi cum acest hobby le afectează modul de viață. Pentru început, să analizăm care sunt efectele negative ale jocurilor virtuale. Un aspect important despre care vorbesc tot mai des specialiștii în psihologie este dependența pe care le generează, asociată cu un șir de probleme de sănătate, de ordin psihologic și comportamental, potrivit unui articol științific realizat de Universitatea Harvard.

Un studiu al Jurnalului American de Psihiatrie arăta încă în 2016 că până-n 1,0% dintre americani sufereau de internet gaming disorder. Este vorba despre o tulburare la nivel psihologic, care se manifestă prin comportamente dezechilibrate și reacții violente în situații de stres. Soluția pentru a scăpa de această tulburare ar fi terapia cognitiv-comportamentală, chiar dacă această dereglare nu este pe deplin înțeleasă de către specialiștii în sănătate.

În ultimii ani, într-adevăr, dependența de jocuri capătă o nouă formulă. Probabil, ați identificat în multe dintre articolele de specialitate noțiunea de autism digital, cu toate că nu toți specialiștii sunt de acord cu ea. Însă, o să găsiți subdefiniția dependenței față de a petrece mai mult timp în mediul online și nu atât la jocuri, cât în mediul online. În cazul copiilor, este mai puțin întâlnită, pentru că este vorba totuși de o dependență mai mare. Însă, dacă se începe de la vârste mici în a petrece mai mult în fața gadgetului, atunci poate să existe și acest tip de dependență”, ne spune psihologa Dorina Vasilache.

Potrivit aceluiași articol al Universității Harvard, există îngrijorarea că expunerea la violența extremă, care se găsește în mod obișnuit în jocurile video, poate să cauzeze probleme emoționale și să ducă la comiterea actelor de violență de către tineri. Dorina Vasilache consideră că gradul de percepție a agresivității din jocuri este diferită totuși, iar părinții, care le permit copiilor să se joace în mediul online, ar trebui să țină cont de câteva aspecte.„Vreau să vă zic că gradul de inofensivitate diferă în funcție de specificul copilului. Cineva poate să vizioneze toată ziua jocuri în care sunt bătăi și este mai puțin afectat. În schimb, altcineva poate vedea cum lupul a căscat gura și s-au văzut dinții și imediat să rămână afectat. Recomand ca jocurile, în primul rând, să aibă conținut agresiv mai mic. Părinții, adulții trebuie să decidă ce le arată celor mici în funcție de gradul lor de predispoziție la frică. Foarte mult contează personalitatea celui mic și gradul în care acesta percepe tot felul de jocuri. Foarte mulți părinți, din câte am observat, utilizează gadgeturile ca un fel de biberon atunci când ei fie sunt ocupați cu treburile casnice sau sunt în mașină și trebuie să fie atenți la drum, sunt undeva în supermarket și desigur că au alte activități decât să se joace cu copilul, și în astfel de momente, telefonul lui ia rolul de adult și părintele este fericit atunci când copilul tace indiferent la ce se uită acesta. În primul rând, dacă tot se decide să i se dea unui copil telefonul, atunci să fie setate anumite limite – la ce se poate uita. Ideal ar fi ca, până în vârsta de doi ani, copilul să nu aibă acces la acest gadget. Ca specialist recomand părinților să îmbine puțină vizualizare a desenelor animate sau jocurilor pe Internet cu anumite activități ce implică diverse materiale reciclabile sau orice alte obiecte, care ar putea să le fie interesante copiilor. Dar este important să fie și prezența cuiva fizică acolo”, explică psihologa.

În pofida efectelor negative enunțate de către specialiști, jocurile virtuale pot fi utilizate și cu scop educativ. Organizațiile internaționale cu profil academic afirmă că este prioritar să învățăm tinerii una dintre cele mai importante abilități ale secolului 21 – să rezolve creativ problemele. Jocurile online ne pot fi de mare ajutor aici, susține bunăoară Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În unele, participanții pot să învețe cum să devină lideri civici. În altele – bancheri de succes. Anume cu ajutorul activităților distractive elevii dobândesc abilități și cunoștințe prin învățare experiențială – adică „a învăța din experiență” -, care de multe ori lipsește în sălile de clasă tradiționale.

Jesper Juul, expert în studierea jocurilor video, în cartea sa „Arta eșecului”, menționează că înfrângerile în bătăliile virtuale îl fac pe jucător să se simtă incomod, dar îl ajută să-și îmbunătățească abilitățile de joc. Și cercetătorul Gonzalo Frasca, în teza sa despre jocurile video ca mijloc de gândire critică și dezbatere, afirmă că acestea nu sunt un mediu bun doar pentru divertisment, ci ar putea fi și o formă puternică de încurajare a gândirii critice și schimbării sociale.

Pentru a explora beneficiile jocurilor online, am stat de vorbă cu Stas Khanin, cercetător și doctor în științe la Universitatea din Astana, Kazakhstan. Studierea experimentală, jocurile ne permit să învățăm să facem lucruri. Nu ești doar parte a unui proces ipotetic, dar tu încerci lucruri. Încerci, pierzi, apoi iar încerci. Și anume așa progresezi într-un joc. În asta rezidă puterea – în tehnica jocului. De asemenea, în învățarea activă de a socializa – participanții jocului rezolvă probleme colaborând. Și multe alte lucruri care dovedesc că gândirea critică poate să funcționeze în lumea digitală”, precizează Stas Khanin.

Și el a realizat un studiu la subiect și a concluzionat că jocurile virtuale ne pot ajuta să dezvoltăm un șir de abilități. În cadrul cercetării sale au participat 36 de experți. „Pentru că nu erau prea multe în domeniu, m-am gândit că aș putea face o cercetare care ar ajuta oamenii ce vor să creeze un joc nou sau care ar folosi jocurile existente pentru a preda gândirea critică. Ce am făcut? Am realizat The Delphi Study, în cadrul căruia, la diferite etape, am implicat și intervievat experți.  Accesând site-ul web, găsești o varietate de lucruri despre ce este gândirea critică în opinia unui anumit expert și ce elemente ale jocurilor digitale pot fi folosite pentru a dezvolta gândirea critică, ce tipuri de joc sau ce moduri de predare ar fi potrivite pentru a dezvolta gândirea critică”, mai spune el.

Specialiștii în domeniu afirmă că jocurile virtuale pot fi utilizate cu îndrăzneală în procesul educațional, odată ce pot avea un impact pozitiv dacă sunt utilizate eficient. „Ar trebuie să fie integrate jocurile în procesul educațional. În primul rând pentru că cei mici, dar și pentru cei mari, pentru că învață în baza mai multor simțuri, atunci când este implicat și aspectul vizual, și kinestezic. Aceste simțuri amplifică gradul de procesare informațională, este unul mult mai profund. Astfel, copilul poate să învețe mai ușor și mai interesant. La școală, procesul educațional, de cele mai multe ori, este perceput ca fiind unul dificil, greoi. Datorită acestor jocuri, poate să se creeze o altă atitudine, una mult mai deschisă și una cu mai mult interes, cu mai mult impact asupra celor mici”, susține Dorina Vasilache.

Ce cred oare elevii noștri? Unii le privesc sceptic și dau prioritate jocurilor educative. Este și cazul lui Liviu Danilov, elev în clasa XI-a la Liceul teoretic „Andrei Straistă” din raionul Anenii Noi. „După părerea mea, este pierdere de timp, nu sunt un mare fan al jocurilor. Mai bine prefer să mă ocup cu beatmaker, sunt interesat de acest domeniu. Și de la asta poți primi și venit. Cred că este mai ok să te ocupi cu asta decât să fii dependent și să joci zile întregi.  La noi în liceu, în cadrul lecției Educație pentru societate, jucăm în Dialogica – un instrument ce poate fi utilizat în mediul tradițional, cât și în online. Acesta permite copiilor și adolescenților un dialog pe teme importante și actuale, contribuie la dezvoltarea gândirii logice și critice, a lucrului în echipă și a abilităților de negociere”.

Mihaela Mihalachi are 17 ani și învață în același liceu cu Liviu Danilov. Adolescenta preferă jocurile de societate online și consideră că anume ele sunt potrivite pentru dezvoltarea personalității.  „Mi se pare că jocurile sociale online sunt cele mai tari jocuri inventate până acum. În primul rând, sunt online, este un plus foarte mare, deoarece sunt mereu la îndemână, sunt accesibile în orice parte a zilei. În al doilea rând, este o modalitate de a te relaxa, atât fizic, cât și mental. Sunt jocurile perfecte pentru a petrece timpul împreună cu prietenii sau familia, fiindcă prin aceste jocuri sunt mai aproape de cei apropiați, atât fizic, cât și spiritual”.

Constantin Vasilița este elev în clasa a 10-a la liceul teoretic din Molești, raionul Ialoveni. Adolescentul susține că există și jocuri online care pot dezvolta o serie de abilități. „Mă joc des în jocuri de calculator, pentru că este un mod în care mă relaxez. Așa îmi dezvolt creativitatea și spiritul de observație. Sunt jocuri în care învăț informații ce țin de istorie și cred că îmi vor fi utile pe viitor. Din păcate, la noi în școală nu se practică foarte multe jocuri  la obiectele de studiu. Mi-ar plăcea dacă am face asemenea jocuri. Astfel, vom asimila și noi mai ușor informația”.

Bogdan Pruteanu învață în clasa 8-a la liceul teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Capitală. El se arată sigur că jocurile virtuale pot afecta negativ dacă nu este controlată limita de vârstă și timpul petrecut în fața gadgetului.  „Da, eu joc jocuri video. În opinia mea, ele necesită o limită. Mie îmi place să joc jocuri video când vin de la școală, după o zi obositoare. Jumătate de oră, poate o oră, atunci când știu că următoarea zi nu avem prea mult de lucru. Trebuie să-ți stabilești o limită.  Știu să-mi controlez timpul de joacă, de asemenea, părinții mei îmi dau semne sau zic când m-am jucat suficient. Jocurile video pot să aibă un impact negativ, cât și pozitiv, în funcție de vârsta persoanei și tipul de joc. Un impact negativ, în exces, jocurile video pot afecta văzul. Și, de asemenea, în funcție de vârsta recomandată de joc, te poate afecta emoțional.  În școli consider un lucru necesar să se implementeze modalități distractive de învățare. Astfel, elevul poate învăța mai bine și asimilează mai bine informația atunci când joacă”.

Între timp, profesorii și profesoarele din țară încearcă să utilizeze jocurile virtuale educative în cadrul lecțiilor. În viziunea Galinei Sîrbu, profesoară de Educație pentru media la gimnaziul din Brânzenii Vechi, raionul Telenești, anume ele pot ajuta elevii să-și dezvolte abilități unice de gândire critică. „În cadrul orelor de Educație pentru media utilizăm o varietate de jocuri digitale. Consider că este important să le mixăm cu instrumentele pe care le avem, pentru o mai bună înțelegere din partea elevilor și a elevelor. Există o suprasaturație de informație și, evident, copiilor le este complicat uneori să rețină totul doar din manuale. Din acest motiv, jocurile offline, dar cel mai important – cele online, sunt de ajutor. Utilizez jocuri ca Insula Adevărului, quiz-uri, Kahoot și multe altele. Am observat cum elevii și elevele înțeleg mai ușor, rețin mai repede anumite lucruri prin intermediul jocurilor virtuale educative. Sunt pentru modernizarea viziunilor, dar țin cont și de faptul că nu trebuie să existe exces. Excesul nu are efecte pozitive, iar când este vorba de jocurile virtuale, excesul poate avea consecințe mai puțin prielnice”.

Și profesoara Aliona Pulbere de la liceul „Mihail Bârcă”, comuna Mileștii Mici, Ialoveni, utilizează jocuri virtuale în procesul de predare. Învățarea prin joc, pe lângă faptul că îi motivează pe elevi, contribuie la dezvoltarea gândirii critice, promovează creativitatea. Jocurile interactive online sunt o adevărată provocare pentru elevi, dar și pentru profesori. Dar, cu o bună pregătire, reușesc să creez lecții interesante, iar elevii sunt încântați când în procesul de predare și învățare integrez și jocuri prin platforme ca Kahoot, Uklap. Jocurile aduc o stare de bucurie în raport cu monotonia și creează o stare de bine elevilor, deoarece tehnologiile se dezvoltă permanent, școala trebuie să se reinventeze pentru a oferi elevilor ceea de ce au nevoie aceștia”.

Centrul pentru Jurnalism Independent a creat o serie de jocuri virtuale educative în ultimii ani, cu scopul de a dezvolta o serie de abilități profesionale și personale. „Noi, la CJI, încercăm în permanență să diversificăm activitățile de promovare a educației media și, la un moment dat, am optat și pentru jocuri pentru că le considerăm o modalitate inedită și interesantă de a ajunge la cât mai mult public și de a implica cât mai mulți beneficiari în ceea ce facem zi de zi prin activitățile de educație media. Primul joc a fost lansat în 2016, când organizam primul Hackathon de educație media. Ulterior, am repetat această experiență frumoasă și am lansat și alte jocuri care s-au bucurat de succes printre elevi și profesori. Toate jocurile le găsiți pe platforma de educație mediatică. Îmi amintesc, de exemplu, despre jocul Insula Adevărului, care a fost foarte popular printre elevi și profesori și chiar vă încurajez, dacă aveți timp, să vă testați cunoștințele de educație media și să vă jucați”, spune Ina Grejdeanu, directoare de dezvoltare strategică la CJI.

Este bine să înțelegem că jocurile video online pot fi o modalitate de a ajuta copilul să învețe abilități-cheie, utile pentru viață. Studiile demonstrează că anumite tipuri de jocuri pot contribui la dezvoltarea capacităților de multitasking. Deși jocurile online sunt o formă de divertisment, cu sprijinul și îndrumarea părinților, ele pot ajuta copiii să-și dezvolte creativitatea, să cultive relațiile cu prietenii și să îmbunătățească gândirea strategică. De asemenea, îi poate ajuta să-și dezvolte reziliența, perseverența, pentru a atinge obiectivele setate, și să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare, astfel încât să știe cum să respecte punctele de vedere ale altora.

Filtrează, în continuare, cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud. Noi ne reauzim în ultima zi de vineri a fiecărei luni.

—————————————————————————————————

Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.